#InfoEconomic: Radu Crăciun, președintele Asociației Pensiilor Administrate Privat din România: „un fond de pensie furnizează ceea ce numele lui spune că furnizează, o plată lunară care este efectuată pe termen mediu și lung. Dacă cineva își dorea ca să obțină toți banii o dată, atunci locul în care ar trebui să-și economisească banii este mai degrabă un fond de investiții”

Publicat de hdaraban, 26 august 2025, 11:49

De la 25% la 30%, de la 10 la 8 ani sunt repere legate de modificări aduse la proiectul de lege privind plata pensiilor. Ele au legătură cu valoarea maximă ce poate fi retrasă de contributor, când a ieșit la pensie din ceea ce a adunat la pilonul 2, iar orizontul temporal face referire la perioada minimă în care poate fi eșalonată suma strânsă. Dezbaterea vine pe fondul în care există percepția că se încalcă dreptul la proprietate, că sunt avantajate entitățile ce administrează banii actualilor și viitorilor pensionari.

Neîncrederea, sentimentul că se creează o nedreptate pentru cei care dau banii sunt amplificate de faptul că, în prezent, plățile din pilonul 2 se fac sub formă de tranșe lunare sau sumă unică, în funcție de banii strânși și opțiunea titularului.

În cifre, pilonul 2 de pensii înseamnă 8,3 milioane de români care au conturi, peste 120 de miliarde de lei contribuții brute virate și 170,8 miliarde de lei active nete în administrare.

La #InfoEconomic, Horia Daraban a discutat cu Radu Crăciun, președintele Asociației Pensiilor Administrate Privat din România. Interlocutorul a pledat pentru plata fondului de pensie în tranșe lunare. Făcând apel la date statistice referitoare la speranța de viață sănătoasă după ieșirea la pensie, invitatul a precizat că numerele „arată cât de important este ca banii aceștia să nu fie cheltuiți în primii ani ai pensiei pentru că, de fapt, cea mai mare nevoie de ei vei avea atunci când sănătatea ta va avea nevoie de ei, iar asta se va întâmpla mai degrabă de la 6 ani în sus.”

Horia Daraban: Cum s-a ajuns la 30%, domnule Crăciun? Adică, în ce constau calculele pentru care s-a optat pentru 30% de la 25%? Puteți oferi câteva justificări?

Radu Crăciun: Nu pot oferi justificări, pentru că în acest proces de decizie, noi, ca asociație, nu am fost implicați. Înțeleg doar că este un răspuns la opiniile exprimate în spațiu public și care doreau ca această plată unică să fie ceva mai mare, venind întâmpinarea nevoilor celor care ar fi putut avea, de exemplu, probleme medicale sau alte motive pentru care ar fi avut nevoie de urgență de acești bani.

Horia Daraban: Acest procent avantajează administratorii de fonduri de pensii private? Care este poziția dumneavoastră?

Radu Crăciun: Nu, niciun procent, oricât de mic sau oricât de mare, nu avantajează în niciun fel administratorii de pensii private. Acesta este unul din miturile vehiculate în spațiu public. Practic, și astăzi și în aplicarea acestei legi în viitor, banii vor ieși din fondurile de pensii private printr-o plată unică.

Deci, chiar dacă plățile vor deveni eșalonate, ele vor fi făcute dintr-un alt tip de fond, care se numește fond de plată și către care actualii administratori de fonduri de pensii vor vira sumele la care sunt îndreptățiți viitorii pensionari. Deci, în oricare dintre scenarii, banii ies din fondurile de pensii private, deci pentru noi nu există nicio miză în această dispută.

Horia Daraban: Aș vrea să insistăm asupra a ceea ce spuneam în introducere, faptul că este îngrădit dreptul de a retrage toți banii o dată și se discută pe viitor să fie numai 30%. Din punctul dumneavoastră de vedere, nu reprezintă o încălcare a garantării dreptului la proprietate?

Radu Crăciun: În primul rând, trebuie să explicăm că acest gen de abordare este întâlnită mai peste tot în Europa și peste tot în regiune, în toate țările care au genul acesta de sistem de pensii structurat pe pilonul 2, pilonul 3, pilonul 4. Deci, din punctul ăsta de vedere, România nu face excepție. Această abordare nu are nicio notă de exotism în ea, ca să spunem așa.

Motivația din spatele ei este legată de care este obiectivul, până la urmă, al unui fond de pensii și anume acela de a furniza niște plăți lunare pe o perioadă, pe un termen măcar mediu, dacă nu măcar pe termen lung; pentru că, nu e așa, până la urmă, ideea este să te bucuri de o prosperitate financiară pe o perioadă cât mai lungă din cea în care te afli la pensie, și nu doar în primii ani.

Horia Daraban: În cea mai mare parte, sumele adunate sunt investite în titluri de stat, care reprezintă 66,3% din totalul activelor din pilonul 2, respectiv 64,7% în pilonul 3. Și cu aceste date pe fundal vin cu o întrebare: este etic, banii primiți de la contributori să ajungă de la stat la investitor și apoi să ajungă din nou la titluri de stat? Iar acest traseu nu reprezintă o slăbiciune pentru viitoare plăți în condițiile în care s-ar merge pe sumă totală la ieșirea la pensie?

Radu Crăciun: E vorba de niște bani care au fost plătiți la bugetul de asigurări sociale și o parte din ei sunt direcționați către fondurile de pensie administrate privat pentru a fi înmulțiți, ceea ce nu se întâmplă în pensia publică. Dacă vă veți uita în sistemul de pensii pilon 2, care acum are vreo 34 miliarde de euro echivalent sub administrare, din acești 34 miliarde de euro, 10 miliarde, deci o treime, reprezintă câștig de capital, randament investițional. Deci o treime din banii din pilonul 2 sunt randament investițional.

Așa ceva nu există în pilonul 1, în pensia publică. Deci este un alt principiu de funcționare, pur și simplu, sunt două sisteme complementare, iar pilonul 2 funcționează pe principiul reinvestirii banilor în piețele financiare.

Acum, aceste piețe financiare pot să fie și locale, pot să fie și străine. Adică. noi ne întrebăm de ce cumpărăm titluri de stat românești. Putem cumpăra și titluri de stat străine fără nicio problemă și atunci poate că această filosofie, că dacă e etică, banii contribuiți la asigurări sociale sunt investiți în titluri de stat, ar dispărea. Dar, sincer, nu cred că e de dorit să investim banii cu predilecție în străinătate și ar trebui să ne preocupe să finanțăm bugetul țării din care suntem.

Așa că e normal, cred eu, ca o bună parte din acești bani să fie investiți în titluri de stat, mai ales ca titlurile de stat conferă și-un anumit profil de risc mediu către scăzut al fondurilor de pensii, pentru că, până la urmă, investițiile în titluri de stat sunt investițiile cu riscul cel mai scăzut.

Horia Daraban: Aș vrea să vorbim și despre acea perioadă minimă în care contributorii vor primi banii, 8 ani, și mă uitam pe o statistică. În termeni generali, românii trăiesc doar 8 ani în medie după pensionare. Dau un exemplu, valoarea este mult mai mare în Italia, 15. În România, speranța de viață sănătoasă după pensionare este de doar 5 ani, una dintre cele mai scăzute în Europa, cu o medie la nivelul Uniunii de 11,7. Impunerea unor astfel de orizonturi temporale minime, cum este cazul nostru, 8 ani, este oportună, domnule Crăciun?

Radu Crăciun: Am să completez și eu datele dumneavoastră cu altele. Speranța de viață, la pensionare, în România, este de 14 ani pentru bărbați și 18 ani pentru femei. Asta e o primă observație.

Asta, dacă le cuplăm cu ceea ce ați menționat dumneavoastră și anume speranța de viață sănătoasă la pensie și pe care ați menționat a fi 5 ani. Înseamnă că, de fapt, oamenii vor avea nevoie cu predilecție de bani mai degrabă după ce trec 5 ani, adică atunci când sănătatea începe să fie mai șubredă. Dar, atenție, ei vor mai trăi în medie după acei 5 ani încă vreo 9-10 ani. Ori, asta arată cât de important este ca banii aceștia să nu fie cheltuiți în primii ani ai pensiei pentru că, de fapt, cea mai mare nevoie de ei vei avea atunci când sănătatea ta va avea nevoie de ei, iar asta se va întâmpla mai degrabă de la 6 ani în sus. Adică, asta este un semnal de alarmă pentru toți cei care de-abia așteaptă să scoată cât mai mulți bani, imediat după pensionare, și să-i folosească și pierd din vedere faptul că, de fapt, cea mai mare nevoie de acești bani o vor avea de-abia în anul 6, 7, 8 al pensionării.

Horia Daraban: Într-un fel, le spuneți cum să-și cheltuiască banii.

Radu Crăciun: Da, într-un fel, fac educație financiară.

Horia Daraban: Plecând de la cele formulate de dumneavoastră, putem face o comparație cu ceea ce se întâmplă în alte state ale Uniunii Europene la acest capitol al pensiilor private cu titlu obligatoriu?

Radu Crăciun: Da, pensii private similare a României se găsesc în țările cu care ne învecinăm, care sunt în regiune, Croația, Polonia, Ungaria, Bulgaria. Toate aceste țări din regiune au același sistem de pensii. Ori, ei deja au legi de plata pensiei în care, într-adevăr, se poate obține la început un procent din suma totală, procent care variază de la 15% la 30%, iar, ulterior, banii sunt distribuiți în tranșe. Deci, așa cum spuneam, România, de fapt, nu e o excepție prin această lege, ci se aliniază practicilor regionale și continentale.

Horia Daraban: Aș vrea să aduc în dialogul nostru și ideea de inflație. În acest an, se așteaptă să ajungă la un nivel record, se preconizează 8,8% în decembrie și, în ideea plăților eșalonate, suma aceasta, cu siguranță, își va schimba valoarea. Va putea fi corelată cu inflația? Îngăduiți-mi să invoc un exemplu simplist, ca să spun așa: 100 de lei, astăzi, cu siguranță, nu va însemna la fel de mult peste 10 ani, în ideea plății eșalonate. Plățile eșalonate, acestea, vor putea crește ca valoare ca să corespundă felului în care crește inflația?

Radu Crăciun: Sunt două aspecte aici. Dacă ne referim la plățile cu durată predeterminată, deci în care se stabilește de la bun început numărul de ani în care vei primi acești bani, cea mai mică valoare a acestei plăți lunare va fi, și se preconizează a fi, pensia minimă în economie sau îndemnizația socială, cum se mai numește ea. Această pensie minimă pe economie este modificată an de an și în fiecare an crește. Deci asta înseamnă că acest prag minim existent pentru plata pensiei private va crește și el de la an la an.

Dar de la un an la altul, acest fond de plată va produce randament investițional, pentru că acest fond de plată va fi investit în titluri de stat și depozite bancare, adică în instrumente cu risc foarte scăzut, pentru că e normal să fie așa. Acum nu mai urmărim înmulțirea banilor, ci prezervarea valorilor cu risc cât mai mic. Aceste investiți în titluri de stat, în depozite bancare, vor produce randament.

Deci în momentul în care an de an vom face această actualizare a plății lunare, automat, în ea se va regăsi și acest randament investițional pe care fondul îl va produce. Ori, randamentele la titluri de stat, pe termen mediu și lung, e de așteptat să fie mai ridicate decât rata inflației.

Horia Daraban: La finalul interviului nostru, o recomandare în cheia a ceea ce am discutat până acum legat de pensiile private și poate faceți și o trimitere la ce mai urmează în acest domeniu.

Radu Crăciun: Aș vrea să explic un lucru, mai ales celor care au mulți bani strânși în pilonul 2, pentru că aici este un element care nu e bine înțeles. Cei care au sume mari strânse acolo, nu au o limită superioară, un prag maxim de pensie lunară. Acel prag de pensie minimă, care, astăzi, este 1281 de lei, este doar un prag minim, deci nu vei putea lua mai puțin de atât.

Dar dacă tu ai strâns foarte mulți bani în fondul de pensie privată, tu poți să îți alegi o plată lunară oricât de mare, însă cu o singură condiție care va trebui să fie respectată: ca în momentul în care împarți suma pe care ai acumulat-o la această pensie pe care tu ai ales-o, să o primești lună de lună, perioada de plată a pensiei să nu scadă sub 8 ani, să nu fie mai mică de 8 ani. Deci, câte vreme perioada de plată eșalonată a pensiei va fi de cel puțin 8 ani, pensia lunară poate fi oricât de mare.

Dacă ai fost suficient de diligent să strânși bani, atenție, și în pilonul 2 și în pilonul 3, pentru că sumele vor fi însumate în acest fond de plată, banii din pilonul 2 și pilonul 3 vor putea fi folosiți pentru aceste plăți.

Horia Daraban: Iar ca recomandare pentru publicul larg, legat de ceea ce înseamnă viitor și pensie după ieșirea din câmpul muncii?

Radu Crăciun: Trebuie să înțelegem că un fond de pensie furnizează ceea ce numele lui spune că furnizează, și anume pensie. O pensie, prin definiție, înseamnă o plată lunară care este efectuată pe termen mediu și lung. Deci normalitatea, să spun, utilitatea fondurilor de pensii private este legată în primul rând de capacitatea lor de a furniza plăți lunare pe termen mediu și lung.

Dacă cineva își dorea ca să obțină toți banii o dată, într-un anumit moment, atunci locul în care ar trebui să-și economisească banii este mai degrabă un fond de investiții decât un fond de pensie care, așa cum numele îi arată, e gândit ca să furnizează pensii și nu altceva.

Varianta audio a interviului:

Sursa foto: facebook