De Ziua Internațională a Teatrului, despre nevoia de teatru și importanța spațiului cultural
De Ziua Internațională a Teatrului, Școala Doctorală de Teatru din cadrul UNAGE Iași a organizat dezbaterea „Arta teatrului în piața muncii”. Invitată, vicepreședinta UNITER, Aura Corbeanu.
Publicat de isoreanu, 29 martie 2025, 13:39
Pe 27 Martie este sărbătorită Ziua Internațională a Teatrului. Cu acest prilej, joi, a avut loc, la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, în cadrul de-acum consacratelor coferințe organizate de Școala Doctorală de Teatru, o discuție despre „Arta teatrului în piața muncii”.
Vicepreședinta Uniunii Teatrale din România (UNITER), prof. univ. dr. Aura Corbeanu a fost invitata Directorului Școlii Doctorale, prof univ. dr. Călin Ciobotari. Sala Sudio din Corpul ARTES a UNAGE a devenit neîncăpătoare pentru profesori și studenți. Discuția a fost consistentă și foarte plăcută, în același timp, iar tinerii au primit informații foarte utile despre modul în care trebuie să se pregătească pentru piața muncii, despre liniile de finanțare pe care le pot accesa pentru diverse proiecte, despre posibilitățile pe care le oferă spațiul independent.
Ioana Soreanu în dialog cu Aura Corbeanu.
Ioana Soreanu: Doamna Aura Corbeanu, v-ați declarat optimistă în legătură cu viitorul pieței muncii în zona artistică, în domeniul teatrului, mai e cu seamă. Care sunt argumentele dumneavoastră?
Aura Corbeanu: Argumentele mele sunt bazate pe participarea publicului la tot ceea ce înseamnă eveniment cultural de calitate și vreau să vă spun, eu sunt un consumator fervent de teatru. Începând cu 2024-2025, s-a reluat această legătură minunată cu tot ce înseamnă eveniment cultural. Duminică am fost la o Opera Comică pentru Copii, am văzut Hänsel și Gretel cu nepoții mei, o sală plină, plină plină de copii, de părinți. Am fost la Teatrul de Comedie, am văzut spectacolul lui Dabija, am fost la Teatrul Național și am văzut spectacolul Alexandrei Badea. Sunt săli pline, sunt săli pline și aici. Uitați-vă, până la urmă, eu cred că vom avea nevoie de teatru și publicul este cel care va solicita mult mai multe evenimente, acces la mult mai multe spectacole, ceea ce va determina ca nivelul decidenților politicilor culturale să genereze fonduri suplimentare care să susțină evenimente teatrale realizate de zona independent. Pentru că așa va fi, la presiunea frumoasă a publicului… Și dacă ne uităm, nu putem decât să ne bucurăm. Sunt finanțări care vor fi realizate de Ministerul Culturii, sunt finanțări la nivelul AFCN-ului, și aici, la nivel local, în Iași, se dă drumul la finanțări. Eu cred că este extrem de important să înțelegem această prezență, nevoia de a fi alături de o zonă artistică, teatru, care este văzut ca un mijloc de educare, ca un mijloc de stimulare a creativității. Ne dorim ca nepoți și copiii noștri să trăiască într-un cadru al înțelegerii unui text pe care îl citesc, al interpretării corecte a unei imagini, care poate să constituie un argument pentru o decizie pe care o luăm. Și cred că prezența teatrului și prezența echipelor artistice în jurul nostru ne vor face foarte bine. Uitați-vă că suntem foarte puțini la nivelul întregii Românii, nu suntem mai mult de 13.000 de profesioniști, vin acum colegii noștri studenții.
Ioana Soreanu: Profesioniști angajați în instituții de stat sau în general?
Aura Corbeanu: Da, da, da. În instituții de stat, avem… sunt și 3000-3200 de structuri asociative, deci suntem foarte puțini raport cu publicul care își dorește să meargă la teatru.
Ioana Soreanu: Vorbeați despre spațiul independent. La Iași există o suferință, din punctul acesta de vedere. Nu există spațiu independent. Două teatre au dispărut, Teatrul Fix și Teatrul din Stejar. Pur și simplu, nu s-au putut susține financiar.
Aura Corbeanu: Păi da, dar atunci trebuiau să fie ajutați.
Ioana Soreanu: Și nu au fost.
Aura Corbeanu: Eu cred că trebuie să facem un apel la publicul… Păi nu, dumneavoastră, care sunteți un instrument extraordinar de frumos și un partener permanent al tuturor proiectelor culturale, trebuie să vă deschideți, să le dați curaj celor din zona independentă și să gândiți împreună o campanie de promovare pe radio, pentru că ajungeți la sufletele românilor prin tot ceea ce înseamnă radio și să reîncercăm. Nu este o pierdere numai a zonei artistice, este o pierdere a publicului, pentru că haideți să ne uităm și putem să imaginăm o strategie de dezvoltare a orașului unde spațiul independent își are locul. Nu suntem unii împotriva altora, dar spațiul independent are și o mobilitate. Teatrul Național este extraordinar, are proiecte minunate care sunt necesare, valabile, dau o identitate și aceste companii particulare vin să suplinească. Publicul nu a fost obișnuit, poate, să meargă către zona asta, dar haideți să facem mai multe emisiuni, să le explicăm că este important și eu cred că va veni publicul, dacă este invitat și bine informat vine.
Ioana Soreanu: Trebuie să fie artistul – actorul, regizorul, teatrologul – manager cultural?
Aura Corbeanu: Nu trebuie neapărat. Putem să facem această școală de management care există, să pregătim oameni care pot să vină din domeniul cultural, dar care își dezvoltă cotté-ul managerial și înseamnă că ai nevoie de competențe. Adică, artistul, regizorul, actorul este cel care are viziunea instituțională, el poate deveni managerul companiei și este, cum să spun, la nivelul unei instituții publice de cultură, este obligatoriu ca managerul să fie artist, pentru că-și face strategia. Și atunci, el ne poate propune un program de dezvoltare culturală care acoperă nevoia publicului, și creșterea nivelului și nevoia artistului din teatru care tot timpul trebuie să se perfecteze. De aceea, la nivelul companiilor private, la fel, vom găsi artiști care pot să-și asume și care vor fi dublați de un manager care înseamnă tot un artist cu niște cursuri aprofundate, specializate, de a rezolva această zonă de management a proiectului.
Ioana Soreanu: Asociațiile sau ONG-urile reprezintă o soluție pentru tinerii artiști din zona independentă și nu numai?
Aura Corbeanu: Eu cred că reprezintă o soluție, dar cred că autoritățile trebuie să țină mai mult cont, să ne respecte puțin mai mult, să aibă încredere în noi. De ce să încărcăm instituțiile publice care ele sunt acum gestionate, au un echilibru și financiar și tot. Avem nevoie de mai multe spații. Haideți să facem investiții în spații deschise către zona neguvernamentală, pentru că sunt tinerii artiști care vor ajunge din această perioadă de pregătire și practică profesională să fie luați ca personaj principal pe scena mare a Teatrului Național din Iași. Dar dacă ei merg la un casting, nu au unde să ne arate și nu au unde să lucreze, pentru că meseria asta e o meserie de zi cu zi de pregătire. Ei se pierd pe drum și este păcat de talentul lor (fiți convinsă că se face o selecție, există un talent) și de frustrările pe care le acumulează. Este important să ne dorim să avem și din zona vocațională. Și aici vorbim de teatru, artiști de film, arte plastice, muzică, pictură, cum să spun, și exterioară, vedeți că sunt pe zona de graffiti, tot ce înseamnă dans contemporan, balet. Vorbim aici de o dezvoltare culturală a acestei țări. Suntem responsabili. Nu ne bucurăm că avem în Iași… că e capitală culturală, ne bucurăm dacă în tot județul reușim să facem această mobilizare și o strategie unde putem duce asociații culturale, pentru că dreptul la cultură e consfințit prin Constituție. Ce facem noi ca stat, cum ajungem noi? Au fost aceste proiecte PNRR care au fost foarte bune și pentru zona culturală și pentru învățământ, să le dezvoltăm, să continuăm și să facem aceste investiții în infrastructură. Pare, poate, că nu e nimerită perioada să discutăm. Niciodată nu va fi nimerită perioada, întotdeauna vor fi alte priorități, dar dacă ne uităm cât este bugetul la cultură, dacă mai punem ceva la puținul acela, poate putem genera și aceste noi proiecte. E în interesul nostru, nu?
Ioana Soreanu: Fiind Ziua Teatrului, aș vrea să terminăm într-o notă optimistă. Mie mi se pare totuși că s-au întâmplat foarte multe lucruri. Există o evoluție. Vorbeați despre ceea ce se întâmpla în anii ‘90. Sunt absolventă de facultate în anul 1997. Era foarte greu, pe când acum sunt foarte multe oportunități pe care studenții și tinerii absolvenți le au.
Aura Corbeanu: Sigur, dar ce vreau să vă spun, bineînțeles că este o evoluție a societății din toate punctele de vedere, și la nivel intelectual și la nivel ocupațional. Dar asta înseamnă o motivație personală și un angajament personal permanent. Și aici trebuie să intervenim la nivel educativ, să-i stimulăm pe tinerii noștri viitor colegi să înțeleagă că în spate avem muncă, responsabilitate, seriozitate, pentru că fără astea nu avem ce să căutăm în spațiul cultural. De Ziua Internațională a Teatrului nu putem să spunem decât că ne dorim să avem alături de noi, întotdeauna, publicul care să ne susțină și să ne bucurăm cu toții în așa fel încât teatrul să reprezinte o mare familie care se prețuiește și se respectă. La mulți ani!
