Compania franceză Preljocaj, la D.A.M.4 – Magia are o rețetă: creativitate, rigoare, profesionalism

Publicat de isoreanu, 9 iunie 2024, 11:52

Săptămâna D.A.M. ia sfârșit astăzi. Se cuvine să facem o trecere în revistă a celei de-a patra ediții. Inivitat special, anul acesta, a fost Compania Preljocaj, din Franța, cu un spectacol extraordinar și foarte actual despre artă. 

Ioana Soreanu a asistat la evenimente.

Astăzi, se încheie Festivalul „Dans, Artă, Multidisciplinaritate”, ediția a patra, organizat de Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, prin Programul de Studii Coregrafice și coordonat de conf. univ. dr. Lorette Enache.  De la ora 19,00, Sala Uzina a Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași va găzdui spectacolul „ÎnTrecere”, al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București, coregrafia, Sofia Sitaru-Onofrei.

A fost o săptămână plină de spectacole, ateliere și dezbateri la care au participat dansatori și coregrafi, teoreticieni și un public numeros. Concluzia unanimă este că D.A.M. a crescut de la o ediția la alta și a ajuns anul acesta la puterea a patra. De această dată, a căpătat și o dimensiune internațională, prin prezența Companiei Preljocaj, din Franța, și a scriitorului și jurnalistului Armando Rotondi, profesor la Departamentul de Teatru, la „Institute de Artă” din Barcelona, Spania.

Compania Preljocaj Junior, coordonată de dansatorul și coregraful Guillaume Siard, a deschis seria evenimentelor, la Teatru de Vară, din Complexul Palas, cu spectacolul „Paysage Apres la Bataille”, a cărui coregrafie îi aparține lui Angelin Preljocaj. Este prezentată lupta dintre două viziuni asupra creației, cea a scriitorului Joseph Conrad și cea a pictorului Marcel Duchamp.

Anjelin Preljocaj a marcat arta coregrafică începând din anii ’80, iar în 1984, a fondat compania „Ballet Preljocaj”, cu sediul în Aix-en-Provence. Creația sa cuprinde 55 de lucrări, unele fiind preluate de instituții mari de artă: Scala din Milano, New York City Ballet, Opera de Stat din Berlin sau Opera Națională din Paris.

Guillaume Siard a dansat alături de mai multe companii franceze, iar din 2001, s-a alăturat Companiei Ballet Prejocaj unde a devenit director în cadrul Centrului Național de Artă Coregrafică. Acesta a explicat cum se desfășoară cursurile, la acest Centru, și a vorbit cu multă admirație despre artistul Angelin Preljocaj.

Guillaume Siard: „Ballet Preljocaj Junior” (BALE PRELJOCAJ) nu este o școală, este o entitate în cadrul companiei, dar colaborăm cu o școală din Cannes, ei vin o săptămână pe lună să-i învăm dans contemporan, balet clasic, istoria dansului, anatomie și au la dispoziție un an pentru a deveni profesioniști.

Ioana Soreanu: Tinerii artiști au fost studenții dumneavoastră?

Guillaume Siard: Da, ei sunt elevii companiei, iar într-un an, ei trebuie să învețe  fragmente din spectacolele companiei Preljocaj, de asemenea, să lucreze producții cu un alt coregraf și, de asemenea, să creeze propriile lor coregrafii. Deci, încercăm să avem un echilibru între cele trei direcții de studiu.

Ioana Soreanu: Spectacolul dumneavoastră a fost minunat. Vorbiți-ne, vă rog, despre acest spectacol.

Guillaume Siard: Este o conversație imaginară între Marcel Duchamp, pictor francez care vorbește despre arta contemporană, de exemplu, pui un coș în muzeu și spui că e artă, și Joseph Conrad, cu o reflecție mai profundă asupra artei. Preljocaj a vrut ca sensibilitatea publicului să reflecte ceea ce se află în mintea ta, ca artist. Și astfel, fiecare persoană din public poate deveni artist.

Ioana Soreanu: Coregrafia este semnată de Angelin Preljocaj.

Guillaume Siard: Da, da, da, este o creație din 1997, este o reluare. Noi avem un sistem de notație, un fel de partitură, sitemul de notație Benesh, avem o persoană, Dany Lévêque, ea a lucrat cu Angelin Preljocaj 32 de ani și a scris toate partiturile coregrafice pentru Preljocaj. Este exact aceeași mișcare ca în 1997, dar interpretarea este diferită, pentru că este o nouă generație, iar ei nu erau născuți când a fost creat spectacolul. Este un alt secol și este diferit, de asemenea, pentru că această generație folosește social media, pentru că în lume, din păcate, sunt războaie, este diferit, sunt trăiri diferite. Poate că ei sunt mai puțin liberi decât eram noi acum 27 de ani. Ceea ce este impresionant la Preljocaj este că mereu este actual. De exemplu, a creat „Noces”, pe muzica lui Stravinsky, în 1989 și dacă îl vezi astăzi, este atât de actual, pentru că vorbește despre căsătoria forțată. Nu știu cum face, dar totul este atât de actual. Nu știu dacă este magie sau este conectat, într-adevăr, cu lumea. Așadar, este foarte interesant să lucrezi cu el pentru că citește mult, vizitează muzee, vede multe spectacole, și nu numai de dans, ci și de teatru, circ… Poate de aceea, fiecare poate că nu înțelege, dar este emoționat de creațiile sale.

Spectacolul prezentat de trupa Companiei Preljocaj a lăsat o impresie foarte puternică. O pregătire excepțională, o atenție deosebită pentru detalii, rigoare. Tot acest mecanism susține creația, talentul și bucuria de a dansa. „O minune de spectacol”, l-a descris criticul și jurnalistul Călin Ciobotari, directorul Școlii Doctorale de Teatru, din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași.

Călin Ciobotari: A fost un șoc cultural, a fost, i-am și spus domnului Siard, a fost pentru mine o experiență majoră și sunt foarte sigur pe cuvintele pe care le folosesc, un amestec teribil de complexitate și simplitate și, mai ales, un backround cultural într-o artă contemporană, dansul contemporan cu care, din păcate, nu mai suntem obișnuiți. Spectacolul a fost produs în anii ’90, deci cumva, în el există vibrația altor timpuri pe care o simțim astăzi asemenea unui ecou care vine de departe. Însă, am discutat cu generațiile foarte tinere care nu știau nici de Duchamp, nici de alte referințe culturale de-acolo. Spectacolul există și independent de această culturalitate, există prin energiile culturale extraordinare pe care le transportă, prin modul aproape perfect în care tehnica impecabilă a acelor tineri desenează, configurează relațiile scenice. O minune de spectacol!

(Radio Iași/FOTO: Pagina de Fb. D.A.M.4)