(AUDIO/FOTO) Gigi Căciuleanu: Dansul, „o știință nebună și o artă exactă”

Publicat de isoreanu, 29 aprilie 2024, 19:44

La 29 aprilie, sărbătorim Ziua Internațională a Dansului.

Ioana Soreanu a realizat un reportaj despre evenimentele organizate de Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, cu acest prilej.

Astăzi, 29 aprilie este Ziua internațională a dansului, stabilită în 1982 de Comitetul de Dans al Institutului Internațional de Teatru din cadrul UNESCO. A fost aleasă această dată pentru că astfel, este celebrată nașterea fondatorului baletului modern, Jean-Georges Noverre la 29 aprilie 1727. Ziua internațională a dansului este sărbătorită și la Iași, iar anul acesta, momentul a fost marcat, săptămâna trecută, prin evenimente organizate de Programul de Studii Coregrafice al Universității Naționale de Arte „George Enescu”, în parteneriat cu Teatrul Național „Vasile Alecsandri”. Invitat de onoare a fost Gigi Căciuleanu, o personalitate în lumea dansului internațional. Marți, a avut loc un masterclass pentru studenți, masteranzi și doctoranzi, susținut de Gigi Căciuleanu. A doua zi, sala CUB a Naționalului ieșean a găzduit o conferință moderată de conf. univ. dr. Călin Ciobotari, directorul Școlii Doctorale de Teatru, invitat fiind, desigur, coregraful și dansatorul Gigi Căciuleanu. Seara s-a încheiat cu un spectacol susținut de studenți și absolvenți ai universității ieșene, coordonat de conf. univ. dr. Lorette Enache, de la secția de Coregrafie. Au prezentat fragmente din spectacolele lor Sabina Hultoană, Andrei Tcaciuc, Gabriel Scalski și Juan Cruz Luque. Oaspetele s-a declarat impresionat de talentul și tehnica pe care le-au dovedit tinerii artiști.

Ioana Soreanu: Cum vi s-a părut spectacolul din seara aceasta al studenților… al coregrafilor și dansatorilor ieșeni?

Gigi Căciuleanu: Nu numai că mi-a plăcut, m-a impresionat foarte mult, am recunoscut amprenta lui Lorette și sensibilitatea ei, și precizia ei. Este în același timp brici și în același timp, foarte, foarte trăit din interior și din exterior, bineînțeles, dar câteodată e greu să îmbini interiorul cu exteriorul. Și copiii ăștia sunt minunați. Le-am zis că n-au nevoie de nimeni, adică sunt absolut extraordinari! Astăzi, din ce în ce se dansează mai bine decât… sau nu știu, mai intens. Tehnica, depinde ce definiție dai tehnicii, dar eu… eu o numesc disponibilitate și sunt foarte, foarte maleabili, foarte copii și în același timp foarte adulți, pentru că au o tematică teribil de… de sfâșietoare pe undeva, adică nu prezintă bucățele roz bombon deloc, reflectă lumea în care trăim, care e o lume denaturată, o lume alienată. Și în același timp, felul în care dansează este și foarte critic pe undeva, față de schizofrenia care ne-a apucat pe toți și față de… de zăpăceala în care trăim. Au știut s-o… s-o  cristalizeze foarte frumos. Mi-a plăcut duetul cu fata la început, minunat! Duetul celor doi băieți, solo-ul lui Scalschi…

Ioana Soreanu: Gabriel Scalschi.

Gigi Căciuleanu: Gabriel, Gabriel Scalschi, da. În același timp, puterea gestului. Câteodată gestul se pierde în oceanul de mișcări. La ei, gestul, cred că asta este și amprenta lui Lorette care i-a învățat puterea de semnal a gestului,  așa cum un hiroglif este un semn foarte clar, adică nu este numai literă, sau numai o… un cuvânt, sau un sunet, este mai mult decât atât, sau ca o… mai bine zis ca o pictogramă, așa cum noi trăim acum în… toate sunt pictograme. Au știut să scoată din noianul de mișcări gesturile care fiecare puncta ceea ce făceau. Lucrează cu muzicalitate foarte bună, de bună calitate, cu niște atacuri de… de interpret, de sonate, într-un fel. Sunt solo-uri, sunt duete…. Nu e ușor, pentru că trebuie să cunoști foarte bine partenerul și se cunosc foarte bine. Ca în luptele marțiale, un pic, se… se intuiesc foarte bine, se dibuiesc foarte bine, așa cum trapeziștii, dacă nu se dibuiesc, cad în hău. Foarte frumos și cu foarte multă sinceritate dansat. Foarte bună tehnică!

Ioana Soreanu: Pentru că evenimentul de astăzi a fost organizat cu prilejul Zilei Internaționale a Dansului, 29 aprilie. Aș vrea să vorbim despre dans, pe care l-ați definit în timpul conferinței moderate de Călin Ciobotari, ca pe o știință umanistă.

Gigi Căciuleanu: Da, o știință nebună și o artă exactă, ambele umaniste. În primul rând, cred că nu există ceva care să cuprindă toată ființa umană în… în momentul când dansezi, o cuprinde din exterior, pentru că ești privit de peste tot, adică ești privit și când te întorci cu spatele, nu numai cu fața și în același timp, te dezvălui, este o dezvăluire permanentă. Nu, n-ai cum să minți, n-ai cum să minți. Nici pe tine n-ai cum să te minți, nici pe spectator. Și singura armă pe care o avem este sinceritatea umană, sinceritatea omului, spuneam adineauri, între animal și înger, între animalitate, între viscenalitate, între emoție vulcanică, de o intensitate foarte mare și cizelarea aceea a inefabilului, a poetului, a versificării, a metafore. Da, cred că Lorette a definit dansul mai bine decât aș face-o eu în acest moment, pentru că a definit și tinerețea dansului. Este foarte frumos să celebrezi orice cu viitorul, nu cu trecutul. Și asta au făcut. Au arătat în ce direcție sunt impulsați și probabil, în ce direcție vor merge. Sunt oameni care sunt predispuși la desen, alții la literatură. Sunt alții care sunt chiar predispuși, au… au, în aceeași timp, darul și harul mișcării. Nu sunt mulți, din fericire, pentru că ne-am plictisi dacă toți am fi hăruiți și dăruiți. Dar cei care-l au, îl au până peste poate. Adică, peste, peste! Este întotdeauna o depășire de sine și o depășire a măsurilor, pentru că este un act de amor, până la urmă și actul de amor nu minte. Adică ori e, ori nu e.

Maestrul Gigi Căciuleanu este captivant atunci când vorbește. Așezate pe lectură temeinică și variată, pe o experiență extraordinară ca dansator și coregraf, ideile și poveștile sale sunt impresionante. Conf. univ. dr. Călin Ciobotari a fost cel care a lansat temele de discuție.

Ioana Soreanu: Vorbeați despre frumusețea imperfecțiunii și aș vrea să dezvoltați puțin. Frumusețea imperfecțiunii în dans, pentru că de multe ori m-am gândit la asta și nu cred că doar în dans, în artă, în general…

Călin Ciobotari: Eu fiind imperfect, evident, teoretizez imperfecțiunea, pentru că simt că m-ajută. Dar într-adevăr, asta e o teorie foarte veche, care ține inclusiv de esteticile urâtului, dar și de esteticile imperfectului. Faptul că imperfecțiunea face rating mai bun decât perfecțiunea a fost unul din nodurile de discuție cu Gigi Căciuleanu, care știe să opereze cu imperfecțiunea în mod estetic. Ce să zic, în arta dansului, eu, personal, ca spectator, mă observ, mă surprind ca fiind mai atras uneori de un corp carismatic, să spunem, dar cu o tehnică ce lasă de dorit, sau chiar de o corporalitate care nu respectă standardele din balet, să spunem, sau măcar niște proporții acceptabile. Sunt un căutător al imperfecțiunii și cred că orice critic de teatru caută, mai mult sau mai puțin explicit, imperfecțiunea.

Ioana Soreanu: Ați spus că este o baie de cultură o discuție cu domnul Gigi Căciuleanu. Cum este Gigi Căciuleanu?

Călin Ciobotari: E… e fascinant! Azi am stat câteva ore, mi-am petrecut cu dumnealui, în plan privat, evident, și îmi dau seama că e o regulă nescrisă a artei de calibru să se fundeze în… în cultură. E specialist în toate domeniile, are o cultură renascentistă care trece prin filozofie, multă filozofie de bună calitate. Acolo sunt tone de lecturi pe care le simți, nu numai lecturi literare sau poetice, și lecturi științifice. E la curent cu ce se întâmplă. E foarte conectat, pe de o parte, la… la o istorie a culturii europene, pe de altă parte, la un prezent pe care încearcă să-l înțeleagă.

Conf. univ. dr. Lorette Enache este cea care, de câțiva ani, se ocupă ca dansul să fie celebrat la Iași așa cum se cuvine. Este un prilej ca tinerii artiști coregrafi să se afle la rampă, iar invitații sunt întotdeauna nume importante din domeniu.

Lorette Enache: Datorită acestui mare om, în viața mea s-a produs o cotitură semnificativă, marcantă și crucială. Îl respect, este fascinant, fascinează, și înnobilează.

Ioana Soreanu: Și când dansează, și atunci când vorbește, cum s-a întâmplat în seara aceasta. Am văzut și câteva fragmente din spectacolele studenților dumneavoastră, coregrafi și dansatori, și a fost, de asemenea, fascinant.

Lorette Enache: După părerea mea, secția de coregrafie, din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, se află într-o creștere și mă bucur că această ascensiune este sesizată și apreciată de către toți cei care iau contact cu producțiile, cu experimentele, cu diferitele faze din laboratorul nostru de creație. Ne bucurăm de dans în fiecare zi. Acest domeniu este starea de a fi.

Ioana Soreanu: Și o să ne bucurăm și mai mult de dans în luna iunie, între 3 și 9 iunie, la ediția a patra a Festivalului „Dans, Artă, Multidisciplinaritate”.

Lorette Enache: Faptul că am ajuns la a patra ediție dovedește că suntem perseverenți și iubim ceea ce facem și, în fiecare an, ne străduim să venim cu producții cât mai elaborate și să avem invitați, cum este în acest an, invitați internaționali și, pe de altă parte, să păstrăm relația cu Universitatea Națională de Teatru „I. L. Caragiale” București, secția de coregrafie.

Ioana Soreanu: Cine sunt invitații speciali din acest an?

Lorette Enache: Invitații speciali sunt dansatorii din compania „Preljocaj Junior”, coordonați în acest periplu foarte frumos de către coregraful și directorul de școală de dans, Guillaume Siard, unul dintre principalii asistenți ai coregrafului Angelin Preljocaj.

În ceea ce îi privește pe studenții și absolvenții secției Coregrafie, de la Universitatea Națională de Arte „George Enescu”, aceștia au participat săptămâna trecută, după evenimentele de la Iași, la Festivalul Serile Teatrului Studențesc, de la București, cu spectacolul „Hamlet”, semnat de Gabriel Scalschii, sub coordonarea aceleiași Lorette Enache. Și acolo, pasiunea și munca lor au fost răsplătite cu trei premii: pentru cea mai bună actriță în rol principal – Georgiana Dimitrescu, în rolurile Ofelia și Gertrude, pentru cel mai bun actor în rol principal – Gabriel Scalschi, în rolul lui Hamlet și pentru cel mai bun spectacol. Acestea sunt confirmări ale seriozității cu care secția de coregrafie de la Universitatea ieșeană de Arte își alege și își formează studenții.

(Radio Iași/ FOTO: Cristina Iliescu, Cristian Plămădeală, Darius MDM)