#StareaEducației (INTERVIU) Pilotarea planurilor cadru alternative pentru liceu. Daniela Orășanu, directorul Colegiului Tehnic ”Unirea” Pașcani: ”Dacă nu inovăm, riscăm un adevărat malpraxis educațional. Suntem datori să-i pregătim pe copii să folosească instrumentele generației lor, nu pe ale generației noastre.”

Publicat de andreeadaraban, 12 mai 2026, 11:46

Colegiul Tehnic de Căi Ferate ”Unirea” din Pașcanise află printre cele 32 de licee din România selectate să piloteze noile planuri-cadru alternative începând cu anul școlar viitor. Este un pas important nu doar pentru școala din Pașcani, ci și pentru întreg sistemul educațional românesc, într-un moment în care tot mai multe voci cer o reformă reală, adaptată pieței muncii și transformărilor tehnologice.

Elevii care vor intra în clasa a IX-a la acest colegiu vor avea parte de un model educațional diferit de cel clasic: mai puține lecții bazate pe memorare și mai multe proiecte practice, tehnologii digitale, inteligență artificială, programare de drone și competențe pentru economia viitorului.

Directorul Colegiului ”Unirea”, Daniela Orășanu, a explicat, în emisiunea #Starea Educației, realizată de Andreea Daraban,  că decizia de a intra în programul pilot vine firesc după ani de investiții în infrastructură, digitalizare și modernizarea procesului educațional.

Colegiul va introduce două clase pilot unice la nivel național: o clasă din domeniul serviciilor, orientată spre economie digitală și o clasă de mecatronică, axată pe tehnologii digitale și internetul lucrurilor.  Deși elevii vor susține același examen de Bacalaureat ca toți ceilalți liceeni, modul în care vor învăța va fi complet diferit. ”Trunchiul comun rămâne identic, pentru că elevii trebuie să fie pregătiți pentru examenul național. Diferența apare în zona programelor opționale și a modului de predare”, a explicat Daniela Orășanu.

Astfel, școala introduce zeci de module și discipline noi care completează materiile clasice și le conectează la realitatea tehnologică actuală.

Elevii vor învăța să programeze drone, să construiască și să controleze roboți, să realizeze editare video, să creeze muzică folosind inteligența artificială și să automatizeze procese economice digitale.

Una dintre cele mai mari schimbări este modul de predare și evaluare. Lecțiile tradiționale vor fi înlocuite de proiecte interdisciplinare dezvoltate pe termen lung.

Fiecare elev va lucra încă din clasa a IX-a la un proiect personal de tip „capstone”, inspirat din modelul educațional din Singapore. Proiectul va fi dezvoltat pe parcursul celor patru ani de liceu și va reprezenta principala demonstrație a competențelor dobândite.

Evaluarea nu se va mai baza exclusiv pe lucrări scrise și note clasice, ci pe proiecte dezvoltate pe platforme digitale. ”Profesorul nu mai livrează doar cunoștințe. El devine arhitect și antrenor, construind situații reale de învățare”, spune Daniela Orășanu.

În cadrul claselor pilot, și organizarea școlii se schimbă. Orele vor avea 75 de minute, fără pauză, pentru a permite dezvoltarea proiectelor complexe. În plus, elevii nu vor mai studia zilnic câte șase-șapte discipline diferite. Materiile vor fi organizate în module de câte 10 săptămâni. Într-un modul, elevii vor studia maximum patru discipline, precum matematica, limba română și două materii de specialitate, după care vor trece la un alt set de discipline.

Pentru a putea intra în programul pilot, echipa colegiului a construit aproape 90 de programe opționale, adaptate profilului școlii și nevoilor actuale ale pieței muncii.

Planurile-cadru au fost create integral de echipa liceului, fără să fie copiate sau adaptate după alte modele existente. „Totul a fost construit de la zero, pe specificul școlii noastre”, a precizat directoarea instituției.

Munca pentru realizarea proiectului a început încă din luna octombrie și a implicat o echipă de șapte profesori care au lucrat intens timp de patru luni.

 Pentru implementarea noilor metode, colegiul a investit și în formarea profesorilor. În ultimii ani, majoritatea cadrelor didactice au participat la stagii de pregătire, internshipuri și schimburi de experiență în mai multe țări europene.

Deși Ministerul Educației și-a propus ca cel puțin 100 de licee să participe la pilotarea noilor planuri-cadru, doar 32 au aplicat.

În opinia directoarei colegiului din Pașcani, principala cauză este neîncrederea acumulată în urma numeroaselor reforme începute și abandonate de-a lungul timpului. ”Când se vorbește despre reformă în educație, apare deja un oftat prelung. Oamenii sunt obosiți de experimente”, afirmă aceasta.

Cu toate acestea, conducerea colegiului crede că lipsa inovației ar însemna „malpraxis educațional”.

Redăm, mai jos, interviul integral:

Andreea Daraban: Dorința de a intra în acest program de pilotare a planurilor cadru alternative nu este nouă, ci este urmare a unor inovații pe care deja le implementează Colegiul Tehnic ”Unirea” din Pașcani. Instituția a cunoscut o dezvoltare accelerată, atât în ceea ce privește infrastructura și digitalizarea, cât și în performanța academică a elevilor. Discutam anterior cu dumneavoastră, că dacă în urmă cu 10 ani elevii ocoleau această școală, în prezent adresabilitatea este ridicată, iar performanța academică a crescut considerabil. Așadar, intrarea în acest program pilot a fost una firească, nu, doamna director? Practic, cu ce vin aceste noi planuri cadru în întâmpinarea elevilor? Ce schimbări produc?

Daniela Orășanu: Colegiul ”Unirea” intră în primul program pilot de pilotare a noilor planuri cadru din România. Au mai fost, așa cum ați menționat și la nivel național, alte programe pilot, dar nu pe arhitectură curriculară și instituțională, ci mai mult pe organizarea orarului și altele. Este primul program de pilotare național, iar Colegiul ”Unirea” din Pașcani intră cu două clase pilot unice, așa cum sunt construite ele. Sunt două clase pe specializări diferite. Pe una, din zona serviciilor, pe care pregătește un elev tehnician în activități economice. Asta e specializarea din nomenclatorul clasic, dar el este pregătit pentru economie digitală, de fapt. Iar cealaltă clasă, de la profilul tehnic, specializarea mecatronică, elevul e pregătit, de fapt, pentru tehnologie digitală, pentru noile tehnologii digitale și internetul lucrurilor. Ce este diferit la aceste două clase față de clasele standard, așa cum le numim noi? Multe lucruri, dar o să încep de fapt cu ce este identic. Trunchiul comun, adică disciplinele de bază, care formează competențele de bază, de cultură generală, fundamentale, sunt  la fel ca la orice altă clasă. De ce? Pentru că din acestea se vor asigura subiectele pentru examenul național de Bacalaureat. Pentru că da, și acești elevi din clasele care fac parte din programul pilot vor da același tip de examen de Bacalaureat. Nu există nici o diferență aici. Și este adevărat, de fapt, așa cum am analizat programele de plan cadru standard, în clasele a IX-a și a X-a, este condensată materia care va fi cerută la examenul național de Bacalaureat și mai puțin în clasele a XI-a și a XII a. Ceea ce ne-a nemulțumit pe noi, în planul cadru a apărut în acest an, pentru că trebuie să spunem că din septembrie absolut toate clasele a IX-a trec pe un nou plan cadru, de exemplu, faptul că disciplinele teoretice nu au nici o oră de program opțional prevăzut în noul plan cadru. Și atunci, cu ce am venit noi în plus? Am venit cu foarte multe ore, module de pregătire, programe opționale din diferite domenii, care întăresc, cumva, foarte mult ceea ce se acumulează în disciplinele teoretice. O să dau un exemplu, la profilul tehnic, elevii învață să programeze drone și atunci lucrul ăsta îi ajută pe copii să înțeleagă fizica mult mai bine. Vor face, de exemplu, multe lucruri din inteligența artificială, dar la modul cum funcționează tocmai aceste modele de LLM, de Large Language Models, și atunci elevul va înțelege mai bine algoritmul din matematică și așa mai departe. Îl ajută, e complementar. Un alt lucru pe care îl aducem în plus față de ceea ce este în planul cadru standard este faptul că am mutat foarte multe ore ce țin de disciplinele teoretice, asta ne-a permis pilotarea, care sunt prevăzute în clasele a XI-a și a XII-a și le-am dus în clasele IX – X, astfel încât ponderea orelor din trunchiul comun  să fie mai mare la aceste clase pilot în a IX-a și a X-a,  și apoi se dezvoltă mai mult în clasele a XI și a XII-a partea de programe opționale.  Iar în clasa a XII-a, de fapt nu fac decât materii de Bacalaureat, la care se adaugă partea lor practică. La  aceste clase pilot nu mai vorbim de o lecție basic, cum zicem noi, respectiv  teorie, lecția clasică, vine profesorul, predă partea de cunoștințe, copilul îl ascultă, învață, redă și așa mai departe. Nu, toate lecțiile la aceste două clase pilot, pornesc de la project basic, în sensul că identificăm și la matematică, și la fizică, și la specialitate, și la religie, dacă vreți, la absolut orice disciplină, care este nevoia din societate, ce probleme găsim în societate în legătură cu ceea ce predăm noi. Și de acolo, începem să învățăm cu copiii, să dezvoltăm, să construim niște proiecte care pornesc din clasa a IX-a și se vor duce până în clasa a XII-a. Evaluarea va fi pe bază de proiecte, nu pe notarea clasică a lucrării și așa mai departe. Vorbim de proiecte pe platforme digitale.

Andreea Daraban: La finalul liceului, elevii de la instituția pe care o conduceți vor obține și niște calificări, pentru că vorbim despre un colegiu tehnic, ei vor da niște atestate și se vor specializa pe aceste domenii pe care urmează să le aleagă.

Daniela Orășanu: Da, aici este un alt punct de inovare, pe care l-am adus noi, pentru că există și astăzi calificările,  acele atestate profesionale cum le numim noi. Elevii dau examenul, iat atestatul, dar au devenit, cumva, un fel de forme fără fond, ceea ce există în prezent. Da, copiii aceștia construiesc niște proiecte în clasa a XII-a, nu dau un examen în sine, nivel 4 de exemplu, ci doar își prezintă acel atestat, care e foarte formal și primesc o diplomă de calificare, care nu e neapărat atât de prețuită în piață, pentru că în piață contează cel mai mult ceea ce știi, nu neapărat partea de hârtie. Am trecut cumva cu toții, în toată industria, în toate țările, la nivelul ăsta, contează ceea ce știi și nu diploma. Ei, ce facem noi diferit este că ne-am dus pe modelul Singapore, ceea ce se numește ”capstone”. La ei este de fapt și o echivalare a bacalaureatului tehnologic. Adică, elevii care termină un liceu tehnologic, o rută tehnologică, nu dau un Bacalaureat teoretic, ei dau acest proiect ”capstone”. Ce se întâmplă? Din clasa a IX-a, acești copii încearcă să-și construiască un proiect pe o temă care le place, în care se simt confortabil și doresc să o dezvolte foarte mult, timp de patru ani. Aici avem, de exemplu,  pe zona de Smart City, foarte multe proiecte opționale, programe opționale integrate.

Andreea Daraban: Practic, ați fost incluși în acest program al Ministerului, de pilotare a planurilor cadru alternative, datorită acestei palete foarte largi de discipline opționale pe care le puneți la dispoziție elevilor.

Daniela Orășanu: S-au construit aproape 90 de programe opționale, atât la discipline teoretice, cât și la discipline de specialitate. Asta nu înseamnă că toate aceste 90 de programe vor intra pe cele două clase, ci doar sunt alternative. Noi puteam să dezvoltăm, de exemplu, 100 de programe opționale pentru 10.000 de ore. Au fost școli, de exemplu, Colegiul ”Şaguna” din Brașov, care a dezvoltat programe opționale în acest cadru pilot pentru 10.000 de ore, pentru patru ani. Noi, pentru o anumită disciplină, am propus 3-4 opționale, pe un anumit nivel, respectiv a IX-a – a X-a și așa mai departe, și de aici o paletă foarte largă. De exemplu, am propus storytelling digital, antreprenoriat digitală, partea de e-business. Avem luptă cu roboți. Colegii mei de la informatică și de la tehnic  construiesc un robot împreună cu elevii și după aceea fac un fel de cursă, între acești roboți. Astfel,  învață să piloteze, să programeze drone și să asigure mentenanța. Nu neapărat construiesc drone, ci le repară, văd cum sunt făcute și le repară, asigură partea de mentenanță, dar au un opțional, prin clasa a XI-a și pentru o cursă de drone, învață cum să piloteze cât mai bine dronele. Apoi, există partea asta de tot ce îmbină cunoștințele din fizică, chimie, biologie, pe partea de sănătate, partea practică. La  aria curriculară Arte, de exemplu, învață să facă muzică cu inteligența artificială, au programe opționale pentru asta. Învață să facă editare video, ceea ce nu există în programa normală, editare video și apoi fac book-trailere pe cărți, unde construiesc soundtrack-ul, muzica de fundal. Evident că sunt foarte multe opționale  pe specialitate, pentru domeniul economic, de exemplu. Avem în zona asta de automatizare a fluxurilor dintr-o companie, acel RAP Cloud care este folosit acolo. Copiii fac facturi, învață să facă tot ce ține de partea de economie dintr-o companie doar digital. Pe noi ne-a interesat să construim un ecosistem clar pentru fiecare copil, unde să se regăsească el și să învețe în ansamblu, nu foarte tare nișat. Îi dăm niște competențe care să îl ajute pe el când termină clasa a XII-a. Pentru că datele statistice spun că aproximativ 70% din joburile care există astăzi, când vor termina ei liceul,  în 2030, nu vor mai fi. Și atunci nu poți să îl înveți strict ceva, o calificare, aceea de tehnician în activități economice, tehnician în mecatronică, cum apar acum în nomenclatorul clasic, ci de fapt trebuie să îl înveți niște noțiuni pentru economie digitală, pentru tehnologii digitale, internetul lucrurilor. Pentru că sunt patru tehnologii fundamentale care au schimbat arhitectura joburilor în piață, în toată lumea, și atunci noi la asta ne uităm. Există inteligența artificială, există partea de internetul lucrurilor, există partea asta de automatizare a fluxurilor economice dintr-o companie și atunci clar că toate programele noastre opționale sunt exact în zona aceasta.

Andreea Daraban: Aveți resursa umană necesară, care să fie pregătită pentru a preda noile discipline?

Daniela Orășanu: Din fericire, noi suntem norocoși,  pentru că avem un grup de profesori absolut excepționali, care da, se pregătesc, nu vin cu aceste noțiuni din facultate. Eu sunt profesor de contabilitate, nu predau contabilitatea pe care am terminat-o când am făcut facultatea. Am terminat contabilitatea acum 40 de ani. Avem foarte multe proiecte, noi suntem o școală care are foarte, foarte multe proiecte și o să spunem că în ultimii 10 ani, 80% din tot personalul, profesorii școlii, au mers în mobilități, internship-uri, în companii sau în job shadowing, în Europa. Săptămâna aceasta avem 3 colegi ingineri care sunt în Franța, în Angers și au avut o vizită într-o companie la Renault, au mers în lecții, în job shadowing, la un liceu tehnologic din Franța. Săptămâna viitoare pleacă doi colegi de-ai mei în Lituania, tot pe partea de inserție socială, să vedem cum păstrăm lucrurile astea când devine absolvent elevul și pleacă acolo, să învățăm de la nordici. Eu zic că fac o treabă foarte bună, cel puțin lituanienii, în partea asta de tehnologie digitală, prentru că tot timpul suntem de acolo, prin proiecte europene, plus cursuri paralele. În plus, organizăm în școală.  Anul trecut am început asta, am avut o serie de 7 ateliere în care am adus specialiști din companii și au ținut cursuri în școală, împreună cu profesorii și cu elevii noștri.

Andreea Daraban: Cum se schimbă rolul profesorului în acest nou context?

Daniela Orășanu: Foarte mult, foarte mult. E un arhitect, de fapt. E un antrenor. Profesorul astăzi construiește niște situații de învățare. Asta face. Nu livrează cunoștințe. Asta facem la cele două clase și asta noi facem la ”Unirea”.  Din păcate, nu am avut șansa să o facem în mod uniform, toți profesorii la toate clasele. Pentru aceste două clase pilot construim aceste situații de învățare, iar pentru asta am extins durata orei, de la 50 la 75 de minute, fără pauză, pentru că sunt proiecte mai largi. Mai mult de atât, toate disciplinele nu sunt puse într-un orar săptămânal, cum avem acum. Elevul nu are 6 discipline într-o zi. Ci le-am pus în 3 module. În primul modul de 10 săptămâni va face maximum 4 discipline: matematică, română și două discipline specialitate.  Urmează alt modul și așa mai departe. Termină programa de acolo, se mută pe alte discipline, astfel încât să le poată dezvolta foarte bine.

Andreea Daraban: De ce credeți că nu s-au înscris foarte multe licee pentru pilotarea acestor planuri cadru-alternative? Sunt 32 în toată țara. Ținta era de cel puțin 100.

Daniela Orășanu: Neîncrederea și cred că noi am obosit, ca și popor, probabil, de atâtea experimente. Și mai ales în sistemul de educație, când cineva vorbește de reformă, e un oftat prelung. Pentru că am tot avut tot felul de reforme și tot felul de inițiative. Și atunci oamenii au spus ok. Mai ales în aceste vremuri tulburi, când suntem toți cu centura pusă, când suntem un uragan, că sunt atâtea crize suprapuse prin care trecem și atunci mai vrem să mai și schimbăm un lucru. Ei, noi am pornit de la alt lucru. Și dacă nu începem, nu inovăm, cred că se întâmplă acel malpraxis educațional, de care eu tot vorbesc în general. Și suntem datori să îi învățăm pe copiii ăștia care vin în școală să fie pregătiți pentru atunci când termină ei, să știe să utilizeze instrumentele generației lor și nu instrumentele generației noastre.

Andreea Daraban: Și trebuie menționat faptul că liceul dumneavoastră a creat aceste planuri cadru. Nu le-a ajustat. Nu s-a copiat. E totul de la zero.

Daniela Orășanu: Nu e copiat, ajustat, adaptat după altceva. E totul de la zero, construit stric pe profilul școlii, pe ceea ce avem noi. De altfel, există legislație care dă posibilitatea ca alte licee să preia cumva aceste modele de  planuri cadru, sunt, în total, 77 de planuri cadru alternative create. Noi avem două planuri cadru pentru cele două clase.

Andreea Daraban: Așadar ele pot fi adaptate, adoptate de alte școli.

Daniela Orășanu: Pot fi luate. De ce nu au venit mai mulți? Motivul principal este neîncrederea. Dar eu cred că este și dificil să implementezi astfel de planuri. Noi am început să lucrăm din octombrie. Am fost o echipă de șapte oameni care am lucrat cel puțin patru luni de zile. Intens. Am ajustat foarte mult. Am avut noroc de comisia, grupul de lucru care a evaluat aceste proiecte, că au fost permanent alături de noi și ne-au consiliat foarte mult în zona asta. A fost o muncă paralelă cu tot ceea ce se întâmplă în programul obișnuit.

Varianta audio a interviului:

Varianta în format video:

„Starea educației” – Colegiul „Unirea” Pașcani, model de inovare în educația tehnologică