Un studiu realizat în 10 oraşe indică un grad de mulţumire de 43% privind calitatea aerului; în Bucureşti ajunge la 25%

Publicat de Andreea Drilea, 17 aprilie 2026, 11:00

Un studiu realizat în zece oraşe din România indică un grad de mulţumire de 43% în ceea ce priveşte calitatea aerului, însă valoarea scade la nivelul Capitalei, ajungând la doar 25%.

Cercetarea a fost realizată de Active Research pentru Reţeaua pentru Natură Urbană prin metoda drumului aleatoriu (random route) pe un eşantion de 2.180 de respondenţi şi are o marjă de eroare de 2,1% la un interval de încredere de 95%.

Datele au fost culese în perioada iunie 2024 – noiembrie 2025, prin metoda TAPI (Tablet Assisted Personal Interviewing), cu ajutorul unui chestionar structurat, aplicat la domiciliile respondenţilor din Bucureşti, Arad, Bistriţa, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Oradea, Piatra Neamţ, Timişoara şi Satu Mare.

În ceea ce priveşte satisfacţia generală faţă de locuirea în localitatea de reşedinţă, 84% s-au declarat mulţumiţi sau foarte mulţumiţi, însă doar 43% au fost satisfăcuţi de calitatea aerului. Datele diferă în funcţie de localitate: în Bucureşti doar 25% s-au declarat mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de calitatea aerului, în timp ce la Cluj-Napoca procentul celor mulţumiţi a fost de 52%, iar la Iaşi de 36,7%.

Percepţia faţă de traficul auto este preponderent negativă, astfel încât doar 23% dintre respondenţi sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de acest aspect. La nivelul celor trei oraşe mari, valorile sunt chiar mai mici: 15% în Bucureşti, 19% în Cluj Napoca şi 19,8% în Iaşi.

Percepţia este predominant critică şi referitor la infrastructura rutieră. Gradul de mulţumire la nivel general este de 39%, ajungând însă la 40% la Cluj, 28% la Bucureşti şi 35% la Iaşi.

Mai mult de trei sferturi (78%) dintre respondenţi se declară mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de transportul în comun (90% în Cluj, 68% în Bucureşti şi 64,4% în Iaşi).

Peste un sfert (28,7%) dintre subiecţii sondajului sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi privind numărul locurilor de parcare. În schimb evaluarea este preponderent pozitivă în legătură cu accesul la locuri de joacă pentru copii (peste 75%) şi accesul la zone de sport şi relaxare (72,25%).

Peste 66% se declară mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de calitatea spaţiilor verzi şi a ariilor naturale urbane.

La nivelul oraşelor analizate, doar 28,8% se declară mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de preţul chiriilor (19% în Cluj Napoca, 33% în Bucureşti şi 36,5% în Iaşi).

Reţeaua pentru Natura Urbană evidenţiază legătura dintre calitatea aerului şi suprafaţa de spaţiu verde din oraşe. Astfel, în 2022, aproape un milion de români sufereau de astm, conform Institutului Naţional de Statistică. Prevalenţa bolii creşte cu 50% la fiecare zece ani, în strânsă legătură cu calitatea aerul, menţionează sursa citată.

‘Traficul şi arderile de deşeuri poluează, dar parcurile şi pădurile urbane pot face diferenţa: reduc efectele poluării şi fac verile mai uşor de suportat. (…) Bucureştiul stă cel mai rău: trei din patru locuitori sunt nemulţumiţi de calitatea aerului. La Iaşi, procentul ajunge la 63%, iar în Cluj-Napoca este de 48%, sub media naţională, probabil şi datorită dealurilor (încă) împădurite din jurul oraşului’, transmite Reţeaua pentru Natură Urbană, pe Facebook.

Conform realizatorilor studiului, principalele ameninţări identificate pentru spaţiile verzi sunt dezvoltarea imobiliară haotică, aruncarea deşeurilor şi poluarea, urmate de defrişările excesive.

‘Analiza notorietăţii proiectelor de infrastructură verde relevă un deficit semnificativ de comunicare publică. Proiecte precum Inelul Verde Metropolitan Clujean sau Centura Verde Bucureşti-Ilfov prezintă niveluri reduse de recunoaştere, ceea ce poate limita capacitatea de mobilizare comunitară şi legitimitatea participativă’, se arată în studiu.

Cercetarea mai evidenţiază un nivel ‘ridicat’ de valorizare socială a spaţiilor verzi, cât şi o potenţială ‘discrepanţă’ între preferinţele publice şi priorităţile bugetare instituţionale.

‘Datele indică un nivel general ridicat de satisfacţie faţă de localitatea de reşedinţă, precum şi o utilizare frecventă a spaţiilor verzi, acestea fiind percepute în principal ca spaţii de relaxare, interacţiune socială şi activitate familială. Utilizarea este predominant colectivă (familie, partener, prieteni), ceea ce confirmă rolul lor de infrastructură socială urbană, nu doar ecologică’, menţionează autorii studiului.

Cercetarea a fost susţinută de BRD Groupe Societe Generale, în cadrul programului ‘Comunităţi rurale şi urbane împreună pentru conservare şi dezvoltare durabilă’. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro