Ascultă Radio România Iași Live

Maria Tănase – simbol al culturii româneşti

Maria Tănase – simbol al culturii româneşti

Publicat de Nicolae Tomescu, 22 iunie 2017, 07:30

Feature: Nicolae Tomescu

A rămas în memoria noastră prin vocea sa de excepție, prin carismă şi frumuseţe. Cântăreaţa a strâns laolaltă piese reprezentative ale folclorului românesc; a reuşit să îl expună în întrepretările care au făcut-o celebră…

Maria Tănase s-a născut în 1913 (Bucureşti, mahalaua „Cărămidarilor”, ca al treilea copil al Anei Munteanu şi a florarului Ion Coandă Tănase[1]). La numai 17 ani, Maria Tănase se angajează la un restaurant central din Bucureşti, loc din care află că la Teatrul „Cărăbuş” se caută tinere talente pentru „muzica uşoară”; audiţia a fost încununată de succes, astfel încât debutează (1934) sub pseudonimul de „Mary Atanasiu”, cu prima romanţă intitulată Mansarda.

În vara anului 1936, imprimă celebrele cântece populare Cine iubeşte şi lasă plus M-am jurat de mii de ori – la casa de discuri „Columbia” (sub îndrumarea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu şi Harry Brauner). După respectivele înregistrări, străbate ţara în lung şi în lat, pleacă în străinătate pentru o serie de turnee în Bulgaria, Iugoslavia, Turcia, Franţa[2], America de Nord[3]. Din 1940, muzica ei este interzisă de legionari[4], care i-au distrus toate plăcile de megafon. În acelaşi an, artista susţine un turneu în Ankara şi Istanbul, locuri de întâlnire a agenţilor secreţi; întoarsă în ţară, este luată în vizor de către serviciul secret al armatei germane, care încearcă să o recruteze, însă Maria Tănase refuză; la scurt timp după acest turneu, în anul 1941, artista este zărită în preajma lui Alfred de Chastelain[5]; întoarsă în ţară, pentru a doua oară, Maria Tănase este acuzată de colaborare cu reţeaua de spionaj britanică.

Mulți susţin că Maria Tănase era, în privat, o persoană înzestrată cu simţul umorului, o împătimită a discuţiilor[6]. Vizitele frecvente în Franţa şi America o transformă într-un spirit cosmopolit, în sensul atracției față de tot ce este străin… Ben Smith, supranumit în acea perioadă, „magnatul aluminiului”, a încercat să ajungă în braţele marii cântărețe; s-au logodit, dar ea l-a lăsat repede atunci când venise vorba de măritiş. Marea ei dragoste s-a îndreptat către Constantin Brâncuşi; Maria Tănase avea în jur de 25 de ani, iar sculptorul… 62 de ani[7].

Maria Tănase trece la cele veșnice în 22 iunie 1963 (din cuza cancerului la plămâni). Înainte să moară, dictase unui notar ultimele dorinţe: a vrut să fie înmormântată cu hainele alese de ea, cortegiul funerar să nu fie motiv de „mascaradă şi panoramă”; a propus ca după moartea ei să se facă o fântână „pe un drum secetos, dornic de apă”, pentru ca drumeţii să îşi potolească setea; a lăsat câteva rânduri speciale[8] dedicate soţului ei, Clery Sachelarie, cu care se măritase în anul 1950. Dan Falcan povesteşte că la înmormântarea celei supranumite Pasărea măiastră[9] și Regina cântecului românesc a venit aproape un milion de oameni, în România fiind declarată zi de doliu naţional

http://www.filmedocumentare.com/maria-tanase-povestea-cenzurata/

Unul dintre filmele documentare interzise de regimul comunist, a cărui premieră a avut loc abia după patru ani de la realizare, în 1990. Produs de  „Sahia Film”, documentarul cuprinde mărturii și imagini-document despre viața și activitatea muzicală a interpretei Maria Tănase. Se spune că America a avut-o pe Marilyn Monroe, Franța pe Edith Piaf, iar România pe Maria Tănase.  Când vorbim însă  despre viața Mariei Tănase, nu întotdeauna suntem cuprinși de frenezia pe care ne-o inspiră muzica sa, pentru că ritmurile săltărețe ascund o poveste secretă pe care puțini dintre noi o cunosc…

[1] Tatăl era foarte mândru de „fata lui cu părul bălai şi ochii verzi”… Unele documente amintesc de faptul că Maria Tănase trezea la viaţă mahalua atunci când se punea pe cântat… În 1928, pe când avea doar 15 ani, i s-a propus să participe la ediţia concursului de „Miss”…

[2] A învăţat limba franceză…

[3] Unde a încântat politicieni, ambasadori şi preşedinţi…

[4] În pofida interpretărilor folclorice interzise de mișcarea legionară, Maria Tănase a trăit în cele mai înalte cercuri boeme din „Micu Paris”. Era altruistă – atunci când întâlnea în cale tinere sărace, le dăruia cele mai luxoase şi mai scumpe rochii. „Avea o croitoreasă care îi făcea rochii frumoase. Purta pe scenă rochii frumoase. Nu pregeta să cheltuiască o bună parte din câştig în mîndria ei de interpretă a celui mai pur cântec popular. În viaţa de toate zilele rămînea însă aceeaşi modest înveşmântată fată a moşului Tănase”, notează Harry Brauner, cel care i-a stat alături în vremurile de început ale carierei.

[5] Care lucrase, timp de 15 ani, în România, ca director al companiei petroliere „Unirea”. Chastelain ne-a părăsit din cauza conflictelor ivite între Antonescu şi Marea Britanie. În timpul turneului din Ankara, fostul director îi propune artistei să rămână, oferindu-i o slujbă la un post de radio din Turcia…

[6] „Era o persoană dezinvoltă şi vorbea cu mult patos, nu îi lipseau din limbaj nici înjurăturile pe care le folosea adesea, cu toate că se perinda în cele mai înalte cercuri cosmopolite ale Bucureştiului”, afirmă Dan Falcan.

[7] Fragment din Brâncuşi – Amintiri şi exegeze/carte scrisă de Petre Pandrea. În acelaşi volum se arată că „Brâncuşi a cunoscut-o intim pe Maria Tanase”. „Când te ascult cum le zici, Marie, aş fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec de-al nostru câte o Pasăre Măiastră!” „S-au întâlnit pe linia folclorului muzical, a inteligenţei şi a mondenităţii. S-au văzut prima dată la Paris. Era fatal (…) să se împrietenească fulgerător, să se iubească, să se despartă cu invective din partea neichii Costache” (n.n. – așa cum era alintat sculptorul de apropiaţi). Brâncuşi nu a regretat nimic, considerând că dragostea pentru Maria „a durat exact cât trebuia”…

[8] „Culege-mi visele pe care le-am croit lângă tine şi împarte-le oamenilor”…

[9] De Nicolae Iorga…

Etichete:
#StareaEducației – REMIGRANT ÎN ROMÂNIA – ”Nivelul este mult mai ridicat în România și am fost nevoită să încep pregătirea la matematică din clasa a V-a.” Povestea Teodorei, născută în Cipru, care a început gimnaziul în sistemul public de învățământ românesc și care a reușit să facă performanță în ciuda dificultăților de adaptare întâmpinate  
Life marți, 16 decembrie 2025, 13:19

#StareaEducației – REMIGRANT ÎN ROMÂNIA – ”Nivelul este mult mai ridicat în România și am fost nevoită să încep pregătirea la matematică din clasa a V-a.” Povestea Teodorei, născută în Cipru, care a început gimnaziul în sistemul public de învățământ românesc și care a reușit să facă performanță în ciuda dificultăților de adaptare întâmpinate  

Când Daniela Chirilă și fiica ei, Teodora, au decis să se întoarcă în România, în 2018, după mai bine de un deceniu petrecut în Cipru,...

#StareaEducației – REMIGRANT ÎN ROMÂNIA – ”Nivelul este mult mai ridicat în România și am fost nevoită să încep pregătirea la matematică din clasa a V-a.” Povestea Teodorei, născută în Cipru, care a început gimnaziul în sistemul public de învățământ românesc și care a reușit să facă performanță în ciuda dificultăților de adaptare întâmpinate  
#StareaEducației (INTERVIU) ”Mate cu Dora” și lecția simplificării matematicii pentru o nouă generație. Profesoara Doroteea Silion: „Este nevoie de mai multă răbdare și timp pentru lecții, pentru că graba impusă de examene nu îi ajută pe copii.”
Life luni, 15 decembrie 2025, 12:53

#StareaEducației (INTERVIU) ”Mate cu Dora” și lecția simplificării matematicii pentru o nouă generație. Profesoara Doroteea Silion: „Este nevoie de mai multă răbdare și timp pentru lecții, pentru că graba impusă de examene nu îi ajută pe copii.”

Dacă matematica vi s-a părut vreodată complicată, rigidă sau greu de îmblânzit, există cineva pe rețelele sociale care v-ar putea face să...

#StareaEducației (INTERVIU) ”Mate cu Dora” și lecția simplificării matematicii pentru o nouă generație. Profesoara Doroteea Silion: „Este nevoie de mai multă răbdare și timp pentru lecții, pentru că graba impusă de examene nu îi ajută pe copii.”
#StareaEducației(INTERVIU) Mona Coțofan, profesoară de limba română: ”Limitele impuse temelor pentru acasă, prin ordin ministerial, nu sunt realiste, cred că e o estimare ruptă de realitatea sistemului.”/ Genoveva Farcaș, profesoară de pedagogie: ”La noi, temele nu prea sunt raportate la vârstele elevilor. La clasele primare, sarcina efecturării temelor este supradimensionată.”
Life vineri, 12 decembrie 2025, 08:45

#StareaEducației(INTERVIU) Mona Coțofan, profesoară de limba română: ”Limitele impuse temelor pentru acasă, prin ordin ministerial, nu sunt realiste, cred că e o estimare ruptă de realitatea sistemului.”/ Genoveva Farcaș, profesoară de pedagogie: ”La noi, temele nu prea sunt raportate la vârstele elevilor. La clasele primare, sarcina efecturării temelor este supradimensionată.”

Ministerul Educației a publicat, săptămâna trecută, un ordin care schimbă regulile privind temele pentru acasă în învățământul...

#StareaEducației(INTERVIU) Mona Coțofan, profesoară de limba română: ”Limitele impuse temelor pentru acasă, prin ordin ministerial, nu sunt realiste, cred că e o estimare ruptă de realitatea sistemului.”/ Genoveva Farcaș, profesoară de pedagogie: ”La noi, temele nu prea sunt raportate la vârstele elevilor. La clasele primare, sarcina efecturării temelor este supradimensionată.”
#StareaEducației – REMIGRANT ÎN ROMÂNIA – ”Dacă îl lăsați aici, îl distrugeți.” Povestea unei familii întoarse în țară după 13 ani în Austria și lupta pentru integrarea copiilor în școala publică
Life miercuri, 10 decembrie 2025, 17:37

#StareaEducației – REMIGRANT ÎN ROMÂNIA – ”Dacă îl lăsați aici, îl distrugeți.” Povestea unei familii întoarse în țară după 13 ani în Austria și lupta pentru integrarea copiilor în școala publică

  După 13 ani petrecuți în Austria, familia Serediuc din Iași a decis în 2021 să revină în România. Dorul de casă, libertatea...

#StareaEducației – REMIGRANT ÎN ROMÂNIA – ”Dacă îl lăsați aici, îl distrugeți.” Povestea unei familii întoarse în țară după 13 ani în Austria și lupta pentru integrarea copiilor în școala publică
Life marți, 9 decembrie 2025, 09:27

#StareaEducației (INTERVIU) Colegiul Național Pedagogic „Vasile Lupu” din Iași – 170 de ani de tradiție, excelență și vocație în formarea dascălilor. Lăcrămioara Iordăchescu, directorul colegiului: „Este o instituție reper, cu cele mai multe clase de profil pedagogic din țară, căreia trebuie să-i redăm locul pe care îl merită.”

Colegiul Național Pedagogic ”Vasile Lupu” din Iași, o instituție reper a învățământului românesc, împlinește anul acesta 170 de ani de...

#StareaEducației (INTERVIU) Colegiul Național Pedagogic „Vasile Lupu” din Iași – 170 de ani de tradiție, excelență și vocație în formarea dascălilor. Lăcrămioara Iordăchescu, directorul colegiului: „Este o instituție reper, cu cele mai multe clase de profil pedagogic din țară, căreia trebuie să-i redăm locul pe care îl merită.”
Life vineri, 5 decembrie 2025, 17:58

(AUDIO/FOTO) George Pleșu: Borderline Art Space – „o fereastră către arta contemporană”

Borderline Art Space, prima galerie de artă contemporană din Iași, a împlinit, săptămâna aceasta, 10 ani de la deschidere. Fondatorul și...

(AUDIO/FOTO) George Pleșu: Borderline Art Space – „o fereastră către arta contemporană”
Life vineri, 5 decembrie 2025, 11:45

#StareaEducației (INTERVIU) Marian Staș, consultant în educație: ”Ar fi sănătos să se facă pilotări de programe școlare alternative. E păcat să începem să proiectăm planuri cadru alternative deștepte și, pe urmă, să le blocăm, să ne înțepenim în restul pașilor, cum ar fi, de pildă, programe școlare care nu sunt suficient de flexibile și de deschise.”

Ministerul Educației a publicat în transparență noile programe școlare pentru liceu, care ar urma să fie aplicate începând cu toamna anului...

#StareaEducației (INTERVIU) Marian Staș, consultant în educație: ”Ar fi sănătos să se facă pilotări de programe școlare alternative. E păcat să începem să proiectăm planuri cadru alternative deștepte și, pe urmă, să le blocăm, să ne înțepenim în restul pașilor, cum ar fi, de pildă, programe școlare care nu sunt suficient de flexibile și de deschise.”
Life miercuri, 3 decembrie 2025, 08:50

#StareaEducației – REMIGRANT ÎN ROMÂNIA – Povestea unei familii revenite din Grecia după aproape două decenii și provocările integrării celor doi copii în sistemul de învățământ românesc

Tot mai mulți români care au ales calea străinătății decid astăzi să revină pe meleagurile natale. Deși pentru cei din țară...

#StareaEducației – REMIGRANT ÎN ROMÂNIA – Povestea unei familii revenite din Grecia după aproape două decenii și provocările integrării celor doi copii în sistemul de învățământ românesc