Descinderi DIICOT/Vizaţi – şeful Biroului Vamal Constanţa, un şef de la ANAF Bacău şi directori de la Oil Terminal (surse)

Publicat de Andreea Drilea, 12 noiembrie 2026, 10:19

Şeful Biroului Vamal Constanţa şi inspectori vamali din acest judeţ, şeful inspecţiei fiscale din cadrul ANAF Bacău, directori de la Oil Terminal Constanţa şi angajaţi de la CEC Bank Bucureşti se află printre persoanele vizate de percheziţiile desfăşurate joi de DIICOT pentru destructurarea unei grupări care se ocupa cu evaziunea fiscală cu motorină, au declarat surse judiciare pentru AGERPRES.

Procurorii DIICOT şi poliţişti din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate efectuează joi 46 de percheziţii în Bucureşti şi judeţele Constanţa, Bacău, Prahova, Galaţi şi Ilfov într-o cauză privind săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală, obţinere ilegală de fonduri, înşelăciune, deturnare a licitaţiilor publice şi abuz în serviciu, unele dintre acestea în formă continuată şi cu consecinţe deosebit de grave.

Conform DIICOT, în anul 2023, patru persoane au constituit o grupare de criminalitate organizată, la care au aderat aderat, ulterior, alţi membri, în scopul obţinerii unor importante beneficii materiale, prin sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale aferente comercializării produselor petroliere.

Activitatea grupării a fost coordonată de un suspect, care exercita controlul asupra mai multor societăţi comerciale, prin intermediul unor persoane desemnate formal în funcţii de administrare.

Membrii grupării au avut atribuţii distincte privind aprovizionarea cu produse energetice, organizarea circuitelor comerciale, gestionarea fluxurilor financiare, întocmirea documentelor şi evidenţierea operaţiunilor în contabilitate.

În cadrul mecanismului investigat, între societatea care asigura aprovizionarea cu motorină şi cea care comercializa produsele către beneficiarii finali a fost interpusă, artificial, o altă firmă, aflată în insolvenţă, care a emis facturi pentru operaţiuni nereale de livrare a motorinei, utilizate de societatea beneficiară pentru deducerea nelegală a taxei pe valoarea adăugată.

Concomitent, la nivelul societăţii comerciale interpuse s-a urmărit stingerea obligaţiilor de plată a TVA prin invocarea unui pretins sold negativ rezultat din stornări efectuate în anul 2019, pentru care dreptul de rambursare nu fusese recunoscut de organele fiscale.

Astfel, în perioada decembrie 2023 – august 2025, în evidenţele societăţii beneficiare au fost înregistrate peste 340 de facturi fiscale, în valoare totală de peste 208 milioane de lei, prejudiciul estimat aferent acestei componente fiind de circa 33.300.000 de lei, reprezentând TVA.

Activitatea grupării a beneficiat de sprijinul unui suspect, care exercita atribuţii de conducere în cadrul unei administraţii judeţene a finanţelor publice, prin furnizarea de informaţii şi îndrumări privind situaţia fiscală a societăţii interpuse, posibilităţile de compensare a obligaţiilor şi gestionarea raporturilor cu organele fiscale.

Cercetările au relevat şi utilizarea unor mecanisme de evidenţiere parţială a operaţiunilor de eliberare pentru consum a produselor energetice, prin atribuirea scriptică a acestora unei societăţi interpuse şi calcularea unor accize inferioare celor datorate pentru cantităţile efectiv comercializate.

Prin aceste operaţiuni a fost diminuată şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, prejudiciul stabilit pentru această componentă fiind de circa 1.218.000 lei.

De asemenea, în legătură cu activitatea unei alte societăţi care comercializa carburanţi, din investigaţii a rezultat că, în perioada noiembrie 2023 – noiembrie 2025, doi suspecţi, sprijiniţi de reprezentanţii unui antrepozit fiscal, au participat la evidenţierea incompletă în documentele de raportare fiscală a operaţiunilor de eliberare pentru consum a motorinei şi benzinei.

Prin modalitatea de transformare a cantităţilor şi de calcul al accizelor, au fost diminuate obligaţiile fiscale datorate bugetului de stat cu suma de peste 4.500.000 lei, reprezentând accize şi TVA.

Totodată, în perioada aprilie – mai 2025, reprezentanţii antrepozitului fiscal ar fi utilizat 26 de ordine de plată emise în numele unei alte societăţi, pentru a crea aparenţa achitării accizelor, prejudiciul aferent acestor operaţiuni ridicându-se la 2.200.000 lei.

Din actele de urmărire penală a reieşit că, prin intermediul a şapte societăţi comerciale, a unor finanţări garantate în numele şi în contul statului, în cadrul programelor IMM INVEST şi IMM INVEST PLUS, suspecţii au folosit documente şi date inexacte ori incomplete privind operaţiunile finanţate, valoarea investiţiilor, aporturile proprii şi sursele de rambursare, pentru a crea aparenţa îndeplinirii condiţiilor de acordare şi utilizare a creditelor. Mecanismul ar fi fost sprijinit de angajaţi ai instituţiei de credit, analişti de credit şi membri ai comitetului de credit, implicaţi în analiza, aprobarea şi eliberarea finanţărilor.

Astfel, prin intermediul a 12 contracte de credit au fost obţinute pe nedrept fonduri în valoare totală de peste 41.000.000 de lei. Sumele astfel obţinute au fost transferate preponderent în circuitul societăţilor afiliate şi utilizate inclusiv pentru constituirea aporturilor necesare altor finanţări, achitarea unor obligaţii bancare şi efectuarea unor cheltuieli personale.

Distinct, în perioada august 2024 – mai 2025, prin prezentarea unor achiziţii simulate, a unor bunuri supraevaluate şi a unor surse de rambursare nereale, au fost obţinute alte trei credite comerciale, fără garanţie de stat, cauzând instituţiei bancare o pagubă de circa 2.450.000 lei.

Investigaţiile efectuate în cadrul dosarului penal vizează şi denaturarea caracterului concurenţial al unei proceduri organizate, în perioada august-septembrie 2025, pentru cesiunea unor creanţe bugetare în cuantum de 5.275.461 de lei.

Astfel, reprezentanţii a două societăţi aflate sub coordonarea liderului grupului infracţional organizat au depus oferte concertate, prezentate ca independente, în scopul denaturării preţului de adjudecare, beneficiind de sprijinul preşedintelui comisiei de selecţie a cesionarului, cu funcţie de conducere în cadrul unei administraţii financiare judeţene.

Cu privire la infracţiunile de abuz în serviciu, cercetările privesc modalitatea de procesare a unor declaraţii vamale şi de eliberare a produselor petroliere, în condiţiile aplicării nelegale a unui regim care permitea suspendarea plăţii accizelor şi neplata efectivă a TVA la import.

În acest context, suspecţii cu atribuţii în verificarea şi procesarea operaţiunilor vamale (inspectori vamali), precum şi persoane cu atribuţii în cadrul operatorului de depozitare şi eliberare din antrepozit vamal al produselor petroliere au încălcat obligaţiile legale de serviciu, permiţând societăţilor beneficiare amânarea nelegală a plăţii obligaţiilor fiscale şi valorificarea mărfurilor înainte de achitarea acestora.

Prin aceste acţiuni a fost amânată nelegal încasarea unor obligaţii fiscale în cuantum total de aproximativ 238,6 milioane de lei, reprezentând accize şi TVA aferente operaţiunilor de import.

Prejudiciul cauzat bugetului de stat prin încasarea cu întârziere a acestor obligaţii se ridică la mai mult de 25.000.000 lei, reprezentând dobânzi şi penalităţi calculate de autoritatea vamală. AGERPRES/FOTO DIICOT