18 aprilie – Ziua Radioamatorismului

Publicat de Nicolae Tomescu, 18 aprilie 2017, 06:00

Radioamatorismul reprezintă practicarea radiocomunicațiilor prin posturi de emisie-recepție proprii, fără a se urmări interese economice sau transmiterea altor informații în afară de cele referitoare la calitatea emisiunilor stabilite. Instalațiile de radioemisie folosite de radioamatori (numite stații) au o denumire convențională care se atribuie pe plan central în fiecare țară.

Radioamatorismul, ca mișcare de amatori de radiotelegrafie, a apărut pentru prima dată în S.U.A. (1919). În 1925, a fost înființată „Uniunea Internațională a Radioamatorilor”.

În România, primul radioclub a fost inițiat în 1926, iar în 1936 ia ființă „Asociația Amatorilor Români de Unde Scurte”; în prezent, radioamatorii din țara noastră sunt reprezentați, la IARU, de „Federația Română de Radioamatorism”.

Radioamatorii au posibilitatea să facă parte din diferite asociații naționale sau internaționale, se pot organiza liber (conform legii civile).

*

Vă înfățișez un exemplu (chiar dacă nu este de dată recentă) care se referă la Radio Iași…

„Adevărul”, Ediţia: 5277 Vineri, 29 Iunie 2007

„Profesor japonez, fan Radio Iaşi

Profesorul universitar la Universitatea de Stomatologie din Osaka, Satoshi Wakisaka, a descoperit frecvenţa postului ieşean de radio în timp ce vizita Egiptul. Nu înţelege limba română, dar a rămas fidel programului muzical.

Unul dintre ascultătorii fideli ai postului regional Radio Iaşi se numeşte Satoshi Wakisaka. În vârstă de 51 de ani, profesorul universitar din Osaka are încă de la 14 ani microbul ascultării unor posturi de radio din ţări cât mai îndepărtate. A ascultat prima dată Radio Iaşi, în Egipt, la un aparat de radio portabil şi, odată ajuns înapoi la Osaka, a continuat să asculte postul ieşean pe internet, încântat peste măsură de muzica populară. Noi l-am descoperit pe pasionatul japonez după ce a trimis o scrisoare de felicitare pe adresa radioului.  Povestea lui Satoshi Wakisaka are drept punct de plecare anul 1970.  În octombrie 1970, când aveam 14 ani şi eram elev, fratele meu mai mare mi-a arătat un radio portabil, de mici dimensiuni. L-a reglat pentru o anumită frecvenţă, probabil 11810 kHz, şi am ascultat împreună programul în limba japoneză transmis de Radio Australia. A fost prima mea experienţă de ascultător al posturilor radio din străinătate pe unde scurte şi am fost de-a dreptul încântat.

În ’73 a ascultat prima dată un post din România

Tot fratele meu mi-a spus atunci că peste 10 posturi de radio din străinătate aveau programe în limba japoneză, pe unde scurte. Aşa că am început să le ascult, după care am încercat să prind posturi de radio locale pe unde medii. Recent, am căutat în statistici şi am descoperit că în februarie 1973 am ascultat serviciul internaţional transmis de Radio Bucureşti. Tot în acea perioadă, câţiva prieteni mi-au spus că unele staţii cu emisie puternică din Europa puteau fi ascultate pe unde medii în fiecare dimineaţă de luni, când erau oprite staţiile radio din Japonia, Coreea şi China. Am încercat să ascult posturi europene şi am prins câteva din Germania pe unde medii. Anii studenţiei japonezului au fost marcaţi de aceeaşi pasiune pentru posturile de radio din străinătate. Când am devenit student mi-am cumpărat un aparat de recepţie mai puternic şi am început să ascult multe posturi locale, mai ales din India şi Indonezia, din sudul şi sud-estul Asiei.

Radio Iaşi se prinde(a) în Egipt

În 2003, Satoshi Wakisaka, profesor la Universitatea de Stomatologie din Osaka, s-a întors la pasiunea din studenţie. A fost surprins să constate că multe dintre posturile internaţionale pe care le asculta cu ani în urmă nu mai emit şi că unele staţii locale au renunţat la undele scurte. Multe staţii locale din unele ţări emit pe unde medii, iar acum sunt mai greu de prins, de ascultat, decât erau în 1970. În 2006 am ascultat radioul din România şi m-am simţit ca şi cum aş fi întâlnit un vechi prieten. În urmă cu o lună am vizitat Alexandria, la invitaţia unui coleg egiptean de la universitatea de acolo. Ca de obicei, am adus cu mine aparatul de radio portabil. Mă aflam în camera de hotel şi am reglat aparatul pe unde medii. Aşa cum mă aşteptam, având ferestrele spre Mediterană, am prins multe posturi din Cipru, dar şi din Israel, Iordania şi Siria. Într-o dimineaţă, pe frecvenţa 1053 MHz am auzit fragmente muzicale, ceva foarte interesant. Am înregistrat, iar când m-am întors în Japonia am verificat şi am aflat că ascultasem Radio Iaşi. Am fost încântat de acest lucru, pentru că îmi dorisem încă din studenţie să ascult Radio Iaşi, mi-a plăcut mult programul muzical transmis de ei. Tot în Egipt am prins Radio România Actualităţi şi Voice of Croaţia, mai spune Satoshi Wakisaka.

Scrisoare de felicitare

Japonezul a trimis chiar şi o scrisoare celor de la Radio Iaşi, în care îi felicită şi le mulţumeşte pentru calitatea programelor transmise. Sincer să fiu, a fost o surpriză. Nu mă aşteptam să ascult Radio Iaşi în Egipt. Nu înţeleg limba română, dar mi s-a părut un program de bună calitate şi mi-a plăcut mult muzica. În ultimele zile, am intrat pe internet, pe site-ul www.radioiasi.ro şi am ascultat Radio Iaşi on-line. Mi-a plăcut la fel de mult programul muzical. Cu siguranţă voi mai asculta Radio Iaşi, mai ales că acum e totul mai simplu, graţie internetului. Calitatea audio pe internet este mult mai bună, însă recunosc că prefer varianta mai «zgomotoasă», cu aparatul de radio clasic, spune Satoshi Wakisaka, fără să excludă posibilitatea unei vizite în România şi, de ce nu, la Iaşi.

(…) Nicolae Tomescu s-a declarat plăcut impresionat de iniţiativa japonezului şi a zis că nu este prima dată când un ascultător din altă ţară se adresează postului: 1053 KHz permite performanţa de a fi recepţionaţi pe mai multe continente. Ca parte a planului de promovare, inclusiv pe Internet, s-au primit mail-uri şi apeluri telefonice din preajma României (Republica Moldova, regiunea Cernăuţi-Ucraina, provincia Voivodina-Serbia, Gyula-Ungaria), dar şi din Austria, Australia, Belgia, Canada, Cipru, Danemarca, Elveţia, Franţa, Germania, Grecia, Iran, Israel, Italia, Norvegia, Suedia, S.U.A.”.

În 2006 am ascultat radioul din România şi m-am simţit ca şi cum aş fi întâlnit un vechi prieten.

Satoshi Wakisaka”

*

Desigur, în timp (cel puțin pentru perioada 2006-2012), s-au adunat noi și noi dovezi privind recepționarea, de către radioamatori, a frecvențelor Radio Iași.

Nu vreau să am, totdeauna, ultimul cuvânt… De fapt, am exprimat recunoștința – sub forma mărturisirii… La început, mi-a fost teamă că voi analiza prea mult oamenii și lumea (necunoscută mie) a radioamatorismului. Că voi diseca o chestiune veche, voi câștiga doar detalii, date exacte, că voi pierde esența. Acum știu că poți analiza un domeniu păstrând aprecierea pentru farmecul lui; că îi poți identifica mai multe culori de bază, fără să privești compoziția în ansamblul ei. După ce am privit, mai de aproape, radioamatorismul, mă gândesc cu și mai multă admirație la acesta…

Nicolae Tomescu (Redactor Șef)