O colecţie de scrisori de la autori celebri poate fi consultată la o bibliotecă din Galaţi

Publicat de Andreea Drilea, 19 martie 2015, 14:19 / actualizat: 19 martie 2015, 18:26

Timp de câteva decenii, trei surori din România au alcătuit o colecţie de mare valoare de scrisori ale unor mari scriitori. Născute în a doua jumătate a secolului al XIX-lea la Galaţi, Antonia, Rovena şi Emilia Schwarz erau pasionate de literatură, dar şi mari amatoare de autografe şi fotografii, a declarat pentru AFP Ilie Zanfir, directorul bibliotecii ‘V.A. Urechia’, căreia cea mai mică dintre ele, Emilia, i-a încredinţat 714 scrisori în 1965.

Prima scrisoare datează din 1891, iar ultima, din 1961, cea mai mare parte a corespondenţei desfăşurându-se în tinereţea celor trei surori. Antonia, Rovena şi Emilia, despre care nu se ştiu prea multe lucruri, nu au avut copii şi s-au dedicat educaţiei tinerelor, pentru care au creat o şcoală. Ele le solicitau celebrilor lor corespondenţi sfaturi de lectură, păreri despre teme de actualitate şi, dacă se putea, câte o fotografie.

Răspunsurile variau de la câteva rânduri la o pagină întreagă de reflecţii despre locul femeilor, literatură sau astronomie, ultima fiind pasiunea Antoniei, sora cea mare, care a murit în 1912.

‘Părerea mea este că ar trebui să îmi citiţi opera când vă vor permite părinţii sau soţul’, scria în iunie 1893 Emile Zola (1840 – 1902) într-o scrisoare adresată Rovenei, care a murit în 1955, la 87 de ani.

Jules Verne (1828 – 1905) regreta că nu poate trimite o fotografie: ‘La vârsta mea, nu o să mai deranjez soarele cu rugămintea să fixeze trăsăturile pe placa unui obiectiv’, scria el la 3 ianuarie 1896.

Acelaşi refuz politicos a venit şi din partea lui Mark Twain (1835 – 1910) care, într-un scurt răspuns în engleză, explica că deşi nu are ‘nicio fotografie’, trimite ‘cu plăcere’ un autograf.

Alexandre Dumas fiul (1824-1895) îi scria Antoniei, cu câteva luni înainte să moară, câteva cuvinte despre iubire: ‘Cine a iubit de două ori nu a iubit de fapt’.

Cum făceau surorile să afle adresele celebrităţilor timpului? ‘Cred că aveau la îndemână ‘Tout Paris’ sau ‘Paris Hachette’, două publicaţii care abundau în date personale’, apreciază profesorul Herve Duchene de la Universitatea Bougogne, care a consultat 12 scrisori ale Rovenei, păstrate la biblioteca Mejanes din Aix-en-Provence.

Cum familia Schwarz era de origine evreiască, tema antisemitismului ocupă un loc important în corespondenţa celor trei surori, în contextul încordat al afacerii Dreyfus, căpitan evreu al armatei franceze a cărui condamnare pe nedrept pentru trădare în 1894 a împărţit profund Franţa. Rovena a încercat să îi sensibilizeze pe influenţii săi corespondenţi cu privire la soarta evreilor din România, solicitându-i lui Emile Zola să vorbească despre dramele acestora în ‘L’Aurore’ – unde publicase pamfletul ‘J’accuse!’, în care ataca autorităţile publice şi susţinea nevinovăţia lui Dreyfus – dar fără succes.

Toate scrisorile, care pot fi consultate de oricine la cerere şi pe loc, sunt ‘o comoară lăsată oraşului Galaţi’, care a păstrat legături privilegiate cu limba franceză, apreciază Delia Pohrib, cercetător şi muzeograf local. Ele îmbogăţesc ‘patrimoniul cultural al Europei în ansamblul său’, încheie ea, citată de AFP.

(Agerpres/FOTO codlea-info.ro)