Haralamb Zincă: „Fiecare om cu clepsidra lui”…

Publicat de Nicolae Tomescu, 4 iulie 2021, 18:45

Hary Isac Zilberman, născut pe 4 iulie 1923, în Roman (Neamț)-mort pe 24 decembrie 2008 (București), s-a impus ca un clasic al literaturii polițiste[1].

A fost bibliotecar la „ARLUS” (1945-1946); a absolvit Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” (1950-1951); a lucrat, ca redactor-șef adjunct, la revistele „Tânărul scriitor” și „Luceafărul”, ca redactor la „Viața românească„, secretar responsabil de redacție la „Gazeta literară” (1962-1966) și director al „Casei Uniunii Scriitorilor” (din 1967).

Prin intermediul romanelor sale polițiste și de spionaj, scriitorul a luat prin surprindere și a captivat generații întregi de cititori[2].

Prin felul lor de a fi, de a acționa, eroii lui Haralamb Zincă pot fi comparați cu cei din romanele Agathei Christie.

[1] Autorul a peste 50 de cărți polițiste și de spionaj, a unor cărți-document: Amintire (1956); Cazul R-16; Ultima toamnă (1958); Popasuri… (1959); Dintre sute de catarge (1961); Palma lui Hercules (1963); Sfârşitul spionului Fantomă (1963) – prima carte de spionaj scrisă de un autor român; Zefirul (1964); Taina cavalerului de Dolenga (1965); Moartea vine pe bandă de magnetofon (1967)/un cercetător primește o amenințare cu moartea, o umbră din trecut îi știe toate mișcările, secrete din timpul razboiului, pe care le credea demult îngropate, ies la lumină, Dan Stamatiad ocupându-se de un proiect esențial privind zăcămintele de uraniu, iar căpitanul Lucian străduindu-se să afle cine-l urmărește pe inginerul geolog, înainte de a fi prea târziu/romanul a stat la baza filmului Un om în loden (1978), regizat de Nicolae Mărgineanu, cu actorii Ovidiu Iuliu Moldovan și Victor Rebengiuc în rolurile principale; Ochii doctorului King (1968); O crimă aproape perfectă (1969) – prima carte polițistă scrisă de un autor român; Şi a fost ora H (1971); Un caz de dispariţie: Anchete sociale (1972); Dispărut fără urmă (1973); Limuzina neagră (1973); Supersonicul 01 Decolează in Zori (1974); Un glonte pentru rezident (1975); Soarele a murit în zori (1976); Mapa cenuşie G.R. (1977); Toamna cu frunze negre (1978); Eu, H.Z., aventurierul (1979); Anotimpurile morţii (1980); Glonţul de zahăr (1981); Destinul căpitanului Iamandi (1982); Dosarul aviatorului singuratic (1983); Operaţiunea Soare (1984); Ultima noapte de război, prima zi de pace (1985); Noaptea cea mai lungă. Cartea I: Dincolo de întuneric (1986); Noaptea cea mai lungă. Cartea II: Marea confruntare (1987); Fiecare om cu clepsidra lui (1988); Revelion 45 (1989); Suspecta moarte a lui Mario Campanella (1991); Coşciugul agentului K-05 (1991); Spion prin arhive secrete (1993); Moartea m-a bătut pe umăr (1993); Dragul meu Sherlock Holmes (1993); Interpolul transmite: arestaţi-l! (1993)¸ Moarta mirosea a Christian Dior (1997); Noiembrie însângerat (2000)… Era recompensat (palid, din punctul meu de vedere), în 1971, cu Premiul Asociației Scriitorilor din București; în 1976, a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România…

[2] Andrei Zincă, fiul scriitorului, locuiește în Statele Unite ale Americii și este regizor (exemplu: serialul La Urgență, difuzat de TVR)…