2020 un an pomicol dificil la Crasna – Albești. Pomicultorul Bogdan Manea la ”Bună dimineața”, cu Mihai Florin Pohoață – 29.09.2020.

Publicat de mihaipohoata, 29 septembrie 2020, 06:29 / actualizat: 29 septembrie 2020, 9:29

Cultura pomilor fructiferi prezintă o importanţă deosebită din punct de vedere alimentar, economic, social şi estetic.

Fructele pomilor şi arbuştilor fructiferi constituie alimente indispensabile la alcătuirea unei raţii alimentare optime pentru menţinerea sănătăţii organismului. Ele conţin 2 – 25% hidraţi de carbon, sub formă de zaharuri uşor asimilabile (zaharoză, glucoză, fructoză), 0,5 – 1,5% proteine, 0,5 – 2% acizi organici liberi, 0,4 – 1,6% substanţe pectice, 0,10% substanţe tanoide, 0,5% substanţe minerale pe bază de K, Ca, Fe, Mn, Mg, Al, S, P, Si, Cl, B, Cu etc., 80 – 85% apă, uleiuri volatile, vitamine şi aminoacizi. (Ghena N., Braniște N., Stănică F., 2010)

Mai presus de toate fructele sunt bogate în vitamine, atât de necesare organismului omenesc.

Caisele, piersicile, vişinele, coacăzele conţin b-carotenul sau provitamina A.

Aneurina sau vitamina B1 se află în cantitate de aproximativ 80 mg% în mere, iar în prune cca. 130 mg%; riboflavina sau vitamina B2 se găseşte în caise; acidul ascorbic sau vitamina C variază de la 5 la 40 mg% la mere, prune, gutui, zmeură, agrişe, vişine, piersici, caise, cireşe, pere până la 100 – 400 mg% la coacăzele negre, respectiv de 4 – 5 ori mai mult decât portocalele şi lămâile.

La nuci, alune şi migdale, conţinutul în grăsimi ajunge de la 52 până la 75%. Alte fructe, cum sunt zmeura şi fraga conţin calciu mai mult decât pâinea, carnea şi ouăle, iar prunele precum şi coacăzele negre sunt bogate în potasiu, cireşele în compuşi ai sodiului, iar căpşunile conţin mult fier. (Ghena N., Braniște N., Stănică F., 2010)

Zahărul aflat în fructe sub formă de glucoză şi fructoză este asimilat de organismul omenesc foarte uşor, fără transformări prealabile, motiv pentru care unele fructe proaspete se prescriu bolnavilor, copiilor şi bătrânilor cu dizabilităţi.

Acizii organici aflaţi în fructe nu măresc aciditatea sucului gastric, fiind slabi şi transformându-se uşor în alte produse, iar substanţele pectice şi sărurile minerale din fructe contribuie la diminuarea acidităţii.

Sucul fructelor, în general, este regulatorul cel mai bun al sistemului vegetativ.

Care au fost dificultățile anului 2020 în livezi și cum au fost depășite ne va explica Bogdan Manea, un experimentat pomicultor din Crasna – Albești județul Vaslui, astăzi, marți, 29 septembrie 2020, în intervalul orar 9:10-9:20, din Matinalul ”Bună dimineața” – certitudinea unei treziri fără emoții, pe toate frecvențele Radio Iași: 90,8 – 94,5 și 96,3 Mhz FM, 1053 Khz AM dar și live pe www.radioiasi.ro, emisiune realizată și produsă de Mihai Florin Pohoață.

Surse fotografii: iricentru.ro; fermierulargesean.ro; zf.ro