Ascultă Radio România Iași Live

Corneliu Coposu: „N-am tranzacţionat, niciodată, principiile(…)”

Corneliu Coposu: „N-am tranzacţionat, niciodată, principiile(…)”

Publicat de Nicolae Tomescu, 20 mai 2021, 19:55

Corneliu Coposu[1] îşi amâna moartea de vreo jumătate de secol[2]. Avea 33 de ani când a fost aruncat în închisoare de comunişti[3]

La 22 decembrie 1989, a pus bazele Partidului Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat. A condus PNŢCD-ul şi Convenţia Democratică din România (1991-1993). A crezut în puterea votului. A susținut, cu ardoare, ideea de Monarhie. A început forma de rezistență eroică într-o Românie (parțial) abjectă, care l-a huiduit, l-a calomniat – în multe (prea multe) feluri, chiar l-a căutat cu bâtele pentru „corecția decisivă”…

Atunci când sfârşitul s-a întrezărit (în 1994), Corneliu Coposu a mers la o clinică din Germania pentru a-i fi extirpată o parte a plămânului drept; simetria din cavitatea toracică fusese distrusă de anii de temniţă şi de țigările în exces. La revenirea pe „Otopeni, a avut acea putere a inocenței și a aruncat două replici memorabile: „Iertaţi-mă că n-am murit. Poate data viitoare; „M-am întors să dărâm Guvernul[4]

Ultima apariţie publică a lui Corneliu Coposu a fost pe 21 octombrie 1995[5], Internat la secţia de terapie intensivă a Spitalului Universitar, la 31 octombrie 1995, Coposu a dezvăluit (vagi) momente de luciditate[6]; starea lui de sănătate devenise subiectul principal al acelor săptămâni[7]. Treceau zilele şi Corneliu Coposu continua să se agaţe de viaţă (deși nu i-a fost, nicicând, frică de moarte)[8]. Pe 9 noiembrie, anul amintit, dădea semne de revigorare; în ziua următoare, totul s-a prăbuşit; ultimele 24 de ore din viaţa sa au fost problematice/dilematice doar prin faptul că 11 noiembrie era o sâmbătă frumoasă de toamnă (se topise zăpada, spitalul era cuprins de liniște); la 9:40, s-a constatat decesul[9]

 

Funeraliile au prilejuit jurnalistului Cristian Tudor Popescu să explice, de o manieră exemplară, fenomenul inexplicabil (şi nespecific) poporului român: „Uneori apare în dinamica maselor un soi de revelaţie. Coposu n-a fost cunoscut în ’89 şi a fost nevoie de ani de zile după aceea ca el să intre în conştiinţa publică. A fost huiduit în ’90. Ţărăniştii n-au câştigat alegerile în timpul vieţii sale. Însă modul lui de comportament în acei ani a trezit ceva rar în poporul ăsta. A trezit un sentiment de vinovăţie. Oamenii, uitându-se la el cât era de… Omul ăsta parcă era lipit pe cer. Era sărac lipit cerului, nu pământului. N-avea nimic din punct de vedere social. Stătea cu surorile lui. Nu făcea altceva decât această politică îndreptată, într-adevăr, către interesul naţional aşa cum îl vedea el. Ei bine, Coposu a reuşit să trezească an de an respectul şi apoi sentimentul de vinovăţie al oamenilor: «Băi, păi, noi pe omul ăsta l-am băgat în puşcărie? Păi, uite, domne, că e un om de mare caracter, de mare ispravă şi corectitudine». Atitudinea lui deosebită faţă de cei care l-au persecutat l-a adus aproape de ideea de sfânt, o idee foarte puţin familiară românilor. Nu prea avem noi treabă cu sanctitatea, cu martirajul, cu zonele astea. El a reuşit să ne inducă această idee. Iar la moartea lui, lumea parcă s-a dus acolo ca să îi spună: «Iartă-ne!». Ăsta era sentimentul: «Iartă-ne pentru tot ce a fost»“.

Și Ion Cristoiu a fost/este capabil, uneori, să te copleșească prin acuratețe analitică: „N-a şezut într-un palat. N-a străbătut bulevardele în convoaie înfricoşătoare, precedat de puşti şi sirene. N-a descins nicăieri străjuit de surâsuri şi plecăciuni. Şi cu toate astea, Corneliu Coposu a fost în sine o instituţie. Fiinţa sa plăpândă a reuşit, fără niciun alt punct de sprijin, să se facă legendară”…

Bustul aflat în curtea Palatului „Speyer” (București);

Sunt busturi și pe „Calea Victoriei” din București/în faţa bisericii „Kreţulescu”, în „Grădina valorilor românești”, în parcul de lângă biserica „Sfântul Mina” (pe Bulevardul „Corneliu Coposu”)…

 

[1] Recomand http://www.corneliu-coposu.ro/despre-noi/corneliu-coposu/, deopotrivă cu lecturarea volumului Corneliu Coposu. File dintr-un jurnal interzis. 1936-1947, 1953, 1967-1983 (ediție îngrijită și prefațată de Doina Alexandru), mărturie personală a evenimentelor politice majore petrecute în România perioadei 1936-1947 (anul arestării sale)…

[2] Două forme (nesincronizate) de cancer…

[3] „Să cadă lespede grea de mormânt peste trădătorii clasei muncitoare şi peste potrivnicii reformelor sociale!, s-a strigat, cu mânie proletară, în 1947. Coposu (un bărbat masiv, cântărea peste 100 de kilograme) era atunci doctor în drept, asistent universitar şi secretarul lui Iuliu Maniu… A ispăşit 14 ani de închisoare (din cei 17 „programați”)…

[4] Nu a dărâmat vreun guvern, dar a făcut mai mult decât atât: În 1996, moştenirea lui Coposu l-a ajutat pe alt candidat să câştige alegerile în faţa lui Ion Iliescu. „Testamentul politic al lui Corneliu Coposu, care mi-a fost încredinţat mie, a fost acesta: scopul nu scuză mijloacele. Mijloacele necurate îţi doboară până la urmă scopul” (Emil Constantinescu)…

[5] La întâlnirea femeilor ţărăniste, avea puterea să glumească: „Păcat că sunteţi atât de multe, căci dacă eraţi zece-cincisprezece vă făceam curte; femeile au râs; puterile l-au părăsit pe „Senior, chiar în timp ce ţărănistele puneau ţara la cale;  leşinat şi a fost adus acasă pe braţe…

[6] Comunica prin mişcări ale capului – da/nu – şi prin lacrimi…

[7] Sorin Oprescu (pe atunci, medic respectabil, nu primar acuzat de corupție) apărea zilnic în conferinţe de presă în care prezenta evoluţia pacientului; ziariştii făceau de gardă pe holurile spitalului, la fel ca medicii…

[8] „Nu am văzut, în 30 de ani de medicină, pe cineva care să aibă atâta putere de rezistenţă”, spunea în acel noiembrie un doctor de la „Universitar”…

[9] Trecuseră 12 zile de spitalizare; nu i-a fost făcută autopsia, dar se ştia de ce a murit – plămânii au atins starea de uscăciune maximă…

 

 

Etichete:
#StareaEducației (INTERVIU) #StaiSigurPeNet: FOMO – frica de a nu fi în trend. De ce copiii fac lucruri periculoase pentru atenție. Psihoterapeut Elena Filip: ”Este un fenomen social și psihologic, care a luat amploare odată cu dezvoltarea rețelelor sociale. Exprimă neliniștea și anxietatea pe care copiii și adolescenții o simt atunci când percep că ceilalți colegi pare că iau parte la evenimente, la oportunități diferite, iar ei le ratează.”
Life vineri, 13 martie 2026, 11:18

#StareaEducației (INTERVIU) #StaiSigurPeNet: FOMO – frica de a nu fi în trend. De ce copiii fac lucruri periculoase pentru atenție. Psihoterapeut Elena Filip: ”Este un fenomen social și psihologic, care a luat amploare odată cu dezvoltarea rețelelor sociale. Exprimă neliniștea și anxietatea pe care copiii și adolescenții o simt atunci când percep că ceilalți colegi pare că iau parte la evenimente, la oportunități diferite, iar ei le ratează.”

Conform unui studiu al Organizației”Salvați Copiii România”, realizat anul trecut, aproape jumătate dintre copii, mai exact 48,3%, petrec...

#StareaEducației (INTERVIU) #StaiSigurPeNet: FOMO – frica de a nu fi în trend. De ce copiii fac lucruri periculoase pentru atenție. Psihoterapeut Elena Filip: ”Este un fenomen social și psihologic, care a luat amploare odată cu dezvoltarea rețelelor sociale. Exprimă neliniștea și anxietatea pe care copiii și adolescenții o simt atunci când percep că ceilalți colegi pare că iau parte la evenimente, la oportunități diferite, iar ei le ratează.”
#StareaEducației (INTERVIU) Sorin Țiplea, liderul sindicatului”Didactica” Vaslui: ”Volumul de muncă pentru evaluatorii care ar urma să participe la simulările examenelor naționale va fi cel puțin dublu. Nu cred că nu vor fi sincope în desfășurarea acestor testări.”  
Life joi, 12 martie 2026, 13:23

#StareaEducației (INTERVIU) Sorin Țiplea, liderul sindicatului”Didactica” Vaslui: ”Volumul de muncă pentru evaluatorii care ar urma să participe la simulările examenelor naționale va fi cel puțin dublu. Nu cred că nu vor fi sincope în desfășurarea acestor testări.”  

Sindicatele din învățământ au transmis că peste 50% din profesori,  membrii de sindicat, au decis să nu participe la simulările examenelor...

#StareaEducației (INTERVIU) Sorin Țiplea, liderul sindicatului”Didactica” Vaslui: ”Volumul de muncă pentru evaluatorii care ar urma să participe la simulările examenelor naționale va fi cel puțin dublu. Nu cred că nu vor fi sincope în desfășurarea acestor testări.”  
#StareaEducației (INTERVIU) Înscrierea copiilor în clasa pregătitoare începe pe 31 martie. Ana Maria Pînzaru, inspector învățământ primar: ”În județul Iași sunt planificate aproximativ 439 de clase pregătitoare, în care ar urma să fie înscriși circa 8000 de copii. Numărul estimat de elevi este mai mare decât anul trecut”.
Life luni, 9 martie 2026, 08:44

#StareaEducației (INTERVIU) Înscrierea copiilor în clasa pregătitoare începe pe 31 martie. Ana Maria Pînzaru, inspector învățământ primar: ”În județul Iași sunt planificate aproximativ 439 de clase pregătitoare, în care ar urma să fie înscriși circa 8000 de copii. Numărul estimat de elevi este mai mare decât anul trecut”.

Înscrierea copiilor în clasa pregătitoare pentru anul școlar 2026–2027 începe la sfârșitul lunii martie. Potrivit calendarului aprobat de...

#StareaEducației (INTERVIU) Înscrierea copiilor în clasa pregătitoare începe pe 31 martie. Ana Maria Pînzaru, inspector învățământ primar: ”În județul Iași sunt planificate aproximativ 439 de clase pregătitoare, în care ar urma să fie înscriși circa 8000 de copii. Numărul estimat de elevi este mai mare decât anul trecut”.
(INTERVIU) Ateliere STEAM pentru copii la Iași. Laura Frențescu Tordai fondatoarea Clubului Cerc Experimentis: „Este important ca elevii să înțeleagă concepte din lumea înconjurătoare și să experimenteze.”  
Life sâmbătă, 7 martie 2026, 07:57

(INTERVIU) Ateliere STEAM pentru copii la Iași. Laura Frențescu Tordai fondatoarea Clubului Cerc Experimentis: „Este important ca elevii să înțeleagă concepte din lumea înconjurătoare și să experimenteze.”  

Asociația ”Cultură, Educație, Recreație” și Cerc Experimentis organizează ateliere STEAM, concretizate în întâlniri săptămânale...

(INTERVIU) Ateliere STEAM pentru copii la Iași. Laura Frențescu Tordai fondatoarea Clubului Cerc Experimentis: „Este important ca elevii să înțeleagă concepte din lumea înconjurătoare și să experimenteze.”  
Life vineri, 6 martie 2026, 13:59

#StareaEducației: Campania STAI SIGUR PE NET – ”Cum recunoaștem un copil dependent de ecrane?”. Diana Sofian, psihoterapeut: ”Când copilul refuză sistematic orice altă activitate și preferă să se refugieze în ecran, este un semnal de alarmă. Interdicția este metoda cea mai fragilă de prevenție a consumului de ecrane. Îți vine natural să o faci, dar ea are efecte pe termen foarte scurt.”

Un subiect care suscită dezbateri aprinse în spațiul public este siguranța copiilor și adolescenților pe internet. În acest sens, Radio...

#StareaEducației: Campania STAI SIGUR PE NET – ”Cum recunoaștem un copil dependent de ecrane?”. Diana Sofian, psihoterapeut: ”Când copilul refuză sistematic orice altă activitate și preferă să se refugieze în ecran, este un semnal de alarmă. Interdicția este metoda cea mai fragilă de prevenție a consumului de ecrane. Îți vine natural să o faci, dar ea are efecte pe termen foarte scurt.”
Life joi, 5 martie 2026, 13:32

#StareaEducației – REMIGRANT ÎN ROMÂNIA – ”Mi-a fost greu și încă îmi este uneori, mai ales, la scris, în limba română. Dar mă descurc.” Povestea lui Bogdan Agape din comuna ieșeană Grozești, care își continuă studiile la Liceul din Răducăneni, după ce tot parcursul său școlar s-a consumat în Spania.

Ionela Călătoaie și fiul său, Bogdan Agape, locuiesc în comuna Grozești, județul Iași, la câțiva kilometri de Răducăneni. După mai bine...

#StareaEducației – REMIGRANT ÎN ROMÂNIA – ”Mi-a fost greu și încă îmi este uneori, mai ales, la scris, în limba română. Dar mă descurc.” Povestea lui Bogdan Agape din comuna ieșeană Grozești, care își continuă studiile la Liceul din Răducăneni, după ce tot parcursul său școlar s-a consumat în Spania.
Life marți, 3 martie 2026, 11:53

#StareaEducației (INTERVIU) Andreea Bujor, director de comunicare World Vision Romania:”Noi nu vedem investiția în educație o cheltuială. Este o investiție în viitorul nostru.”

Educația rămâne una dintre cele mai sigure investiții în dezvoltarea pe termen lung a României, iar modul în care susținem copiii din mediile...

#StareaEducației (INTERVIU) Andreea Bujor, director de comunicare World Vision Romania:”Noi nu vedem investiția în educație o cheltuială. Este o investiție în viitorul nostru.”
Life luni, 2 martie 2026, 18:25

(REPORTAJ) Iași: Renovări fără sfârșit la Liceul Teoretic „Lascăr Rosetti” din Răducăneni: elevii împărțiți între școli și navetă zilnică

Elevii și profesorii Liceului Teoretic „Lascăr Rosetti” din Răducăneni, județul Iași se confruntă cu o situație dificilă.   Corpul...

(REPORTAJ) Iași: Renovări fără sfârșit la Liceul Teoretic „Lascăr Rosetti” din Răducăneni: elevii împărțiți între școli și navetă zilnică