Dintre cei 4,7 milioane de pensionari, 3,8 milioane vor primi sume mai mari, iar ceilalţi 900.000 vor rămâne cu aceiaşi bani.
Chiar dacă au fost emise şi decizii în care sumele rezultate au fost mai mici decât cele în plată, acest lucru este valabil doar pe hârtie, iar pentru a reconfirma că nicio pensie nu va scădea, Ministerul Muncii şi Casa Naţională de Pensii le vor trimite scrisori explicative tuturor celor aflaţi în situaţia respectivă – după cum a precizat preşedintele Casei, Daniel Baciu.
Daniel Baciu: Cât de repede ele vor pleca către acei beneficiari care se află în zona indemnizaţiei sociale minime pentru pensionari, cât şi acelor pensionari care în urma recalculării au rezultat un cuantum mai mic, rămânând în plată cu pensia cea mai avantajoasă. Şi aici am explicat foarte clar: este o scrisoare pe care am semnat-o împreună cu doamna ministru, să spunem pensionarilor că în urma acestei recalculări nici o pensie nu va scădea. Dimpotrivă, sunt creşteri ale pensiilor şi cei care au un cuantum mai avantajos vor rămâne cu acel cuantum avantajos în plată. Acest conţinut din scrisoare este de fapt şi în decizia de recalculare, dar am ţinut neapărat să mai venim cu încă o precizare acestor pensionari şi să venim cu această scrisoare în care explicăm clar care sunt beneficiile noii legi a pensiilor.
Secretarul general al Protecţiei Civile din Ministerul pentru Criză Climatică, Vassilis Papageorgiou, a anunţat că ‘a fost declarată stare de urgenţă pentru protecţie civilă în municipalitatea Volos (…) din regiunea Tesalia, pentru a răspunde nevoilor de urgenţă şi pentru a gestiona consecinţele poluării marine care a avut loc în Golful Pagasetic’, conform agenţiei de ştiri ANA.
Acesta este al doilea dezastru ecologic care loveşte portul Volos, situat la 330 km nord de Atena, după inundaţiile care au afectat regiunea Tesalia anul trecut.
Inundaţiile au umplut un lac din apropiere care fusese drenat în 1962 pentru a lupta împotriva malariei, umflându-l de trei ori mai mult decât dimensiunea normală.
‘După furtunile Daniel şi Elias din toamna trecută, aproximativ 20.000 de hectare de câmpii din Tesalia au fost inundate, iar peştii de apă dulce au fost duşi de râuri până în mare’, spune Dimitris Klaudatos, profesor de agricultură şi mediu la Universitatea din Tesalia.
De atunci, apele lacului au scăzut considerabil, forţând peştii de apă dulce să se îndrepte spre portul Volos, care se varsă în Golful Pagasetic şi în Marea Egee, unde nu pot supravieţui.
Numai marţi, autorităţile au îndepărtat 57 de tone de peşte mort eşuat pe plajele din apropiere de Volos.
Conform asociaţiei locale a restaurantelor, numărul de turişti din zonă a scăzut deja cu aproape 80% de la inundaţiile de anul trecut.
‘Situaţia cu aceşti peşti morţi ne va ucide’, a declarat Stefanos Stefanou, preşedintele asociaţiei. ‘Ce vizitator va mai veni în oraşul nostru după asta?’, s-a întrebat el. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro
(AUDIO) Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu: în bugetul Uniunii pentru 2026, sunt prevăzute „crearea unei linii speciale pentru Republica Moldova, dar și finanțarea suplimentară a Centrului European de Competențe în Materiale Securitate Cibernetică”
Eurodeputații au votat astăzi, la Strasbourg, bugetul Uniunii pentru anul viitor. Acesta prevede aproape 193 miliarde de euro în plăţi şi peste...
(AUDIO) Fondurile europene destinate României în cadrul financiar multianual 2028-2034, condiționate de realizarea unor reforme. Precizări din partea eurodeputaților români, Siegfried Mureșan și Daniel Buda
Cu o alocare propusă de aproximativ 60 de miliarde de euro pentru perioada 2028 -2034, România se află în rândul statelor membre ale Uniunii...
(AUDIO) De la tribuna Parlamentului European, șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen: „o pace justă și durabilă înseamnă garanții de securitate reale pentru Ucraina și Europa”
În sesiune plenară a Parlamentului European de la Strasbourg, astăzi, a avut loc o dezbatere în care s-au regăsit poziționările executivului...
Dintre plăţile pentru care s-au înregistrat restanţe în cursul anului 2023, cele mai frecvente cazuri au fost cele cu întreţinerea locuinţei (79,8%) şi cele cu energia electrică (75%).
‘Plata ratelor la bănci reprezintă o prioritate pentru fiecare gospodărie. Cu toate acestea 7,0% dintre gospodării au menţionat că, din cauza situaţiei financiare precare, au înregistrat restanţe la ratele pentru diverse împrumuturi (altele decât împrumuturile pentru achiziţionarea unei locuinţe). Ponderea mai mică a acestor restanţe este, în principal, explicabilă prin specificul acestor tipuri de plăţi care sancţionează mai sever nerespectarea termenelor de plată, precum şi prin frecvenţa redusă a gospodăriilor care au de restituit împrumuturi’, subliniază INS.
În 2023, ponderea gospodăriilor cu restanţe a scăzut cu 2,4 puncte procentuale faţă de anul precedent, iar pe medii de rezidenţă cu 2,1 puncte procentuale în mediul urban şi cu 2,9 puncte procentuale în mediul rural. În mediul rural, 18,2% dintre gospodării au specificat că, în anul 2023, a fost cel puţin o situaţie în care nu au putut achita la timp unele dintre aceste cheltuielile curente importante, mai mult cu 3,9 puncte procentuale faţă de gospodăriile din mediul urban.
Dacă membrii gospodăriilor din mediul urban au întâmpinat mai frecvent restanţe la achitarea cheltuielilor de întreţinere a locuinţei (85,9% dintre gospodării), în mediul rural ponderea cea mai mare la restanţe s-a menţionat pentru plata cheltuielilor cu energia electrică (84,3% dintre gospodării).
La fel ca şi în anul 2022, fenomenul restanţelor în 2023 a fost mai răspândit în cazul gospodăriilor cu copii dependenţi (17,8%), al gospodăriilor formate dintr-un părinte singur cu cel puţin un copil minor în întreţinere (21,2%) şi al gospodăriilor formate din doi adulţi cu 3 sau mai mulţi copii minori în întreţinere (32,9%).
După statutul ocupaţional al capului gospodăriei se observă că alte categorii de persoane neocupate (elev sau student, casnică şi altă persoană inactivă) se regăsesc în situaţia cea mai dificilă, ponderea gospodăriilor care nu şi-au putut plăti la timp sumele datorate fiind de 41,9%, iar dintre acestea 83,7% au înregistrat cel puţin o restanţă la plata cheltuielilor de întreţinere a locuinţei (apă, gaz, căldură) şi 80,7% la plata cheltuielilor de energie electrică.
Analiza INS mai semnalează că peste un sfert dintre gospodării (30%) au afirmat că au suportat cu mare dificultate sau cu dificultate cheltuielile curente ale gospodăriei, iar dacă se iau în considerare şi gospodăriile care au declarat că suportă cu oarecare dificultate cheltuielile curente ale gospodăriei (41,1%), se observă că aproape trei sferturi din totalul gospodăriilor întâmpină astfel de dificultăţi, mai puţin în cazul gospodăriilor din mediul urban (68%) şi mai mult în cazul gospodăriilor din mediul rural (74,9%).
Cele mai mari ponderi ale gospodăriilor care au făcut faţă cu mare dificultate sau cu dificultate cheltuielilor curente se regăsesc în cazul celor al căror cap de gospodărie are vârsta de 65-75 ani (33,4%), respectiv al celor cu vârstă de 75 de ani şi peste (38,8%) şi în cazul gospodăriilor al căror cap de gospodărie e din alte categorii de persoane neocupate (56,9%). În funcţie de tipul gospodăriei, dificultăţi foarte mari sau mari la plata cheltuielilor curente au întâmpinat gospodăriile formate dintr-o singură persoană cu vârsta de 65 ani şi peste (42,4%).
Pe regiuni de dezvoltare, cea mai mică pondere a gospodăriilor în care opinia capului gospodăriei a fost aceea că face faţă cheltuielilor cu mare dificultate sau cu dificultate s-a înregistrat în regiunea Nord-Vest (19,4%), iar cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (36,5%).
Datele statistice au fost obţinute prin ‘Ancheta asupra calităţii vieţii’, desfăşurată în luna mai 2023, precizează INS. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro
