(INTERVIU) FABER Timișoara, printre finaliștii galei premiilor europene Bauhaus 2021

Publicat de Lucian Bălănuţă, 18 septembrie 2021, 16:33

Săptămâna aceasta, la Bruxelles, a avut loc ceremonia europeană a premiilor Bauhaus 2021. Un juriu format din 80 de parteneri oficiali, provenind din toate colțurile Europei și dintr-o multitudine de sectoare, a avut ocazia de a evalua cele 60 de proiecte finaliste, dintr-un total de peste 2.000 înscrise. Inițiativele ilustrează modul în care triunghiul sustenabilitate, estetică și incluziune a fost transpus în comunitățile europene, prin contribuția la crearea de spații, clădiri sau centre durabile și incluzive.

Printre finaliștii ediției din acest an se numără și fondatorii conceptului FABER din Timișoara, o inițiativă privată menită să inspire bunăstarea socială și culturală, dar și să conecteze diverși actori locali, naționali și internaționali sub umbrela creativității, a inovării și adezvoltării durabile. Colegul nostru, Lucian Bălănuță, a stat de vorbă cu Cristina Potra-Mureșan, manager și co-fondator FABER.

Lucian Bălănuță: Cum ai putea defini proiectul pe care l-ai înscris la această competiție?

Cristina Potra-Mureșan: FABER e un centru cultural din Timișoara care s-a număriat printre cei trei mari finaliști de la categoria Clădiri renovate în spiritul circularității. Din păcate nu am câștigat. Pe de altă parte, faptul că am ajuns în finală, din peste 2.000 de proiecte propuse este o mare onoare. În plus, faptul de a fi prezenți aici, de a-i cunoaște pe o parte dintre ceilalți participanți, de a mă lăsa inspirată de locul în care suntem și de diverse lucruri frumoase pe care le-am văzut pe străzile Bruxelles-ului e o confirmare că suntem, într-adevăr, conectați și ancorați în valorile și prioritățile pe care le are Europa în următorii ani. Un proiect de echipă! Acesta este primul lucru pe care l-aș spune. Mai multe persoane care au fost implicate în diverse proiecte sociale, civice, culturale din Timișoara, în ultimii ani, de la Festivalul Plai, întreprinderea socială Ambasada, Bienala de Arhitectură, Timotion, Alergotura, Fundația Comunitară Timișoara. Sunt multe altele. Ne-am strâns o mână de oameni, am colaborat punctual, pe diverse proiecte în beneficiul comunităților timișorene și la un moment dat am spus că pentru a putea aduce cât mai aproape de normalitate și sustenabilitate, toate fructele și rezultatele proiectelor punctuale, avem nevoie de un Hub, de o casă. Am adunat toate resursele, toate economiile și energiile și am construit FABER.

Lucian Bălănuță: Cum a fost gândită această idee?

Cristina Potra-Mureșan: În primul rând a fost ideea aceasta de a valorifica patrimoniul industrial al orașului. FABER s-a născut într-o clădire din platforma Azurului, platformă care are o istorie de peste 150 de ani de pe vremea când nu discutam despre Azur, ci despre fabricile reunite de ulei și săpun. E o clădire care se leagă de istoria unei familii care a făcut lucruri foarte importante pentru Timișoara, e vorba de familia Farber, de un domn, de fapt, care a emigrat în Statele Unite după al Doilea Război Mondial și a ajuns să întemeieze acolo un imperiu în industria chimică. Este o poveste cu legături și cu punți peste timp în sensul în care urmașii lui au achiziționat Azurul în anii 90, după Revoluție. Este un arc peste timp și în numele pe care l-am ales pentru locul nostru, FABER vine și de la Farber și vine de la Homo Faber, pentru că o altă idee care a stat la baza FABER a fost de spațiu de co-working și de makerspace, adică de prototipare, de meșteșug, de design.

Lucian Bălănuță: Și mai exact cum a renăscut această clădire despre care vorbești?

Cristina Potra-Mureșan: A renăscut printr-un lung proces de achiziție și due diligence (trad. audit, revizuire) pentru a face tot ce trebuie să ne asigurăm că acest sit cu istoric industrial este pregătit, este curățat din punct de vedere ecologic. O etapă de proiecte, de design și o etapă de a gândi funcțiunile care urmau să se întâmple în spațiu. Relația noastră cu această clădire a început în toamna lui 2017. Primul spațiu din cadrul FABER a fost deschis în iulie 2020 – bistro-ul social – Ambasada. În august am avut primul concert în curte. Vara trecută am avut peste 50 de evenimente: muzică, dans contemporan, lansări de carte, târguri de meșteșugari. În noiembrie am deschis spațiul de co-work și makerspace de echipa FOR – un studio de arhitectură, de proiectare, dar în același timp un grup de arhitecți cu interese foarte diverse de la proiectare, design de produs, la activități educaționale și activități ce țin de relația profesiei de arhitect cu comunitatea.

Lucian Bălănuță: Și în final cum s-a creat această legătură și aceste așteptări în jurul conceptului de New European Bauhaus?

Cristina Potra-Mureșan: A pornit de la analiza valorilor noastre, de la De ce-ul? FABER și de la direcțiile pe care le avem în vedere în viitor și așa am aflat despre curentul New European Bauhaus, lansat de Comisia Europeană, chiar înainte de a fi lansat. Citind descrierea, obiectivele programului și descrierea categoriilor am simțit că ne regăsim acolo. Proiectul nostru a pornit în lume, dincolo de granițele României, pentru că jurizarea s-a făcut printr-un vot popular, apoi un vot al diverselor organizații înscrise ca parteneri ai programului New European Bauhaus și uite că a ajuns la Bruxelles într-o companie diversă, faină, cu care am simțit, din nou, că avem foarte multe în comun, în sensul că văd aici multe inițiative grassroots (trad. cetățeni care pledează pentru o cauză care să stimuleze schimbarea la nivel local, național sau internațional), proiecte realizate de organizații mici și nu pot să spun decât că sper ca această inițiativă a Comisiei Europene de a transpune tot ce înseamnă Green Deal în viața de zi cu zi și includerea oamenilor în trăirea acestei viziuni, cred că e un lucru minunat că se întâmplă așa și sper că faptul că noi am ajuns aici să fie o încurajare pentru diverse alte inițiative de la firul ierbii, echipe mai mari sau mai mici, să își transpună visurile în acțiune, să aibă curaj să îndrăzească să facă.

Varianta AUDIO:

Amănunte despre Noul Bauhaus european – AICI