Ascultă Radio România Iași Live

„Dans, Artă, Multidisciplinaritate”. O nouă ediție a D.A.M., la Iași – INTERVIU cu Lorette Enache, conf. univ. dr. la UNAGE

„Dans, Artă, Multidisciplinaritate”. O nouă ediție a D.A.M., la Iași – INTERVIU cu Lorette Enache, conf. univ. dr. la UNAGE

Publicat de isoreanu, 3 iunie 2024, 14:37

Începe D.A.M.4. Festivalul „Dans, Artă, Multidisciplinaritate”, organizat de Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași a ajuns la cea de-a patra ediție. Și anul acesta sunt invitați de excepție, iar evenimentele se vor desfășura până duminică, 9 iunie.
Coordonatorul D.A.M., conf. univ. dr. Lorette Enache, de la Programul de Studii Coregrafice al Facultății de Teatru, a oferit mai multe informații în interviul acordat Ioanei Soreanu.

 

Ioana Soreanu: Începe cea de-a patra ediție a Festivalului ”Dans, Artă, Multidisciplinaritate”. Coordonatoarea acestui eveniment autoarea, doamna conf. univ. dr. Lorette Enache, de la Coregrafie, de la Universitatea Națională de Arte ”George Enescu” din Iași, care sunt surprizele cu care ne așteptați la această ediție?

Lorette Enache: În acest an, surprizele sunt licențele și disertațiile studenților, în primul rând, apoi, spectacolul pe care Compania „Preljocaj”, din Franța, îl susține în Amfiteatrul Palas, ca mai apoi, să ne bucurăm de prezența profesorului Armando  Rotondi, de la Universitatea de Arte din Barcelona, care va participa la activitățile de după spectacol, și anume la dezbateri și va susține un atelier, împreună cu studenții noștri de la Coregrafie, pe o tematică foarte frumoasă, dramaturgia corporală în spectacolele de teatru, de dans, de performance, ca mai apoi, să primim, ca și în anii precedenți, două producții de la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică ”Ion Luca Caragiale” din București. Aș menționa spectacolele și, mai degrabă, autorii acestor spectacole care vor întregi programul DAM4: Cristian Preda – „Peer Gynt”, Tamara Găgeatu – „Astradal”, Sabina Hultoană – „#human.inc”, Andrei Tcaciuc – „Povestiri din pământ și hârtie”, „Hamlet”, „Quantum Bodies”, „ÎnTrecere”. Vom avea în data de 8 și un performance, vom susține două ateliere pentru nondansatori, în prima parte a zilelor de 8 și 9 iunie, și în fiecare dintre diminețile din această săptămână, mai puțin vineri și sâmbătă, ne vom bucura de atelierele coregrafice pe care le vom desfășura în spațiile de la Muzeul Literaturii Române, și anume de la Casa Muzeelor și de la Muzeul ”Vasile Pogor”.

Ioana Soreanu: Scopurile acestui festival încă de la prima ediție au fost două. Primul, promovarea studenților, dansatorilor, coregrafilor ieșeni, dar și familiarizarea publicului din Iași cu dansul contemporan. Am observat, atât la festival, dar și la alte evenimente pe care le-ați organizat, că publicul începe să vină înspre dumneavoastră, începe să vină înspre spectacolele de dans contemporan. Sunt persoane din public care vă caută, care întreabă când începe DAM-ul sau când va fi un eveniment sau altul. Credeți că ușor, ușor, publicul din Iași începe să înțeleagă și să accepte și această formă de artă?

Lorette Enache: Sper, sper să… să fie așa și ne dorim să fie așa și în afara faptului că ne străduim să ieșim în fața publicului cu producțiile tinerilor coregrafi, absolvenți ai universității noastre, ne dorim, totodată, ca publicul care nu este în număr mic, nu este în număr redus, ci din ce în ce mai mult publicul își dorește să îi urmărească pe tinerii coregrafi și să le urmărească producțiile, creațiile. Ne dorim ca tot ceea ce înseamnă spațiu scenic sau spațiul neconvențional în Iași să devină acasă pentru producțiile acestor tineri, care, de altfel, lucrează și își desfășoară activitățile pe mai multe paliere. Unii sunt balerini la Opera Națională din Iași, alții sunt dansatori la ansamblul folcloric, alții sunt doar studenți, însă, cu toții muncesc foarte mult. În universitatea noastră sunt profesioniști și noi punem accent pe creația coregrafică, creația coregrafică în dansul contemporan, cu precădere. Arta coregrafică este într-o continuă mișcare, într-o continuă transformare și aș aminti faptul că programele Erasmus+ au devenit, dacă nu o obișnuință, au devenit destul de familiare studenților de la Coregrafie și ne bucurăm că există această oportunitate, ca studenții noștri să poată să meargă și să vadă modalitățile de lucru, manierele de lucru, sistemele de predare în alte universități din Uniunea Europeană.

 

Ioana Soreanu: Revenind la festival, la ediția 4 a DAM, spectacolele și evenimentele vor avea loc în mai multe spații. Aveți parteneriate cu mai multe instituții de cultură din Iași și nu numai. Unde anume se vor desfășura aceste evenimente?

Lorette Enache: Parteneriatele continuă sau s-au perfecționat cu această ediție D.A.M.. Aș începe prin a menționa și a aduce mulțumiri tuturor acelora care ne-au deschis porțile, și anume Grădina de Vară, Amfiteatrul Palas, apoi, Ateneul Național din Iași care ne-a pus la dispoziție două săli, și anume Sala Victoria și spațiul de la Baia Turcească, Teatrul Național ”Vasile Alecsandri” din Iași care și în acest an, și cu această ocazie, ne-a pus la dispoziție pentru trei zile Sala Uzina și, bineînțeles, cele două spații de la Muzeul Literaturii Române, respectiv, Sala de Conferințe a ”Casei Muzeelor” și Sala Studio a Muzeului ”Vasile Pogor”.

 

Ioana Soreanu: Aș vrea în final să prezentați Compania Preljocaj, unul dintre oaspeții speciali din această ediție a D.A.M..

Lorette Enache: Desigur. Compania ”Ballet Preljocaj”, de această dată, va veni la noi cu garnitura de juniori. Este, pentru deplasarea la Iași, coordonată de coregraful Guillaume Siard.

Ioana Soreanu: Ce înseamnă juniori?

Lorette Enache: Junior înseamnă cu vârste mai fragede, însemnând 20-25 de ani. Sunt balerini, sunt dansatori profesioniști, lucrează într-un sistem foarte bine pus la punct, iar compania poartă numele coregrafului Angelin Preljocaj, cel care a înființat-o în anii ‘80, coregraf care a montat peste tot în lume, este unul dintre coregrafii reprezentativi ai generației ‘80, colaborează cu Opere din toată lumea, prezintă spectacole. În ultimele stagiuni, sunt spectacole care călătoresc în întreaga lume pe o perioadă a anului care se duce chiar și până la nouă luni de turneu. Asta nu este puțin, asta înseamnă rezistență, înseamnă profesionalism, înseamnă un management foarte bine pus la punct, corpurile lor să reziste și să fie mereu întreținute și susținute din mai multe puncte de vedere. Repertoriul lor se îmbogățește și se dezvoltă an de an, iar la Pavillion Noir, am observat faptul că porțile sunt efectiv deschise publicului care o dată pe săptămână este invitat să asiste la repetițiile de la scenă sau la repetițiile din sala de studiu. E totul făcut cu un scop, cu o bătaie lungă.

Ioana Soreanu: Și care este stilul de dans?

Lorette Enache: Da, este o manieră, este un stil de dans. În mod deosebit, îmbinarea baletului clasic cu elemente de dans contemporan și dans modern. La bază însă este dansul clasic.

 

Etichete:
#StareaEducației (INTERVIU) Tudor Darius Mihăilă, fost președinte al Consiliului Școlar al Elevilor de la Colegiul Național Iași: Din păcate, în Consiliul Elevilor se practică această goană după funcții în detrimentul implicării reale. Funcțiile sunt trecătoare, dar ceea ce rămâne în urmă sunt inițiativele, sunt proiectele.
Life miercuri, 11 noiembrie 2026, 14:46

#StareaEducației (INTERVIU) Tudor Darius Mihăilă, fost președinte al Consiliului Școlar al Elevilor de la Colegiul Național Iași: Din păcate, în Consiliul Elevilor se practică această goană după funcții în detrimentul implicării reale. Funcțiile sunt trecătoare, dar ceea ce rămâne în urmă sunt inițiativele, sunt proiectele.

„Pentru Național așa cum îl visezi” a fost deviza sub care Consiliul Școlar al Elevilor de la Colegiul Național Iași a derulat, în ultimii...

#StareaEducației (INTERVIU) Tudor Darius Mihăilă, fost președinte al Consiliului Școlar al Elevilor de la Colegiul Național Iași: Din păcate, în Consiliul Elevilor se practică această goană după funcții în detrimentul implicării reale. Funcțiile sunt trecătoare, dar ceea ce rămâne în urmă sunt inițiativele, sunt proiectele.
#StareaEducației (INTERVIU) Profesorii de la LIIS Iași au creat un ghid pentru utilizarea AI la clasă. Prof. Maria Rados: Scenariile didactice au fost concepute într-o formulă mai interactivă, centrată pe elev, în care inteligența artificială este utilizată pentru stimularea gândirii critice./ Prof. Adina Romanescu: AI impune regândirea predării și evaluării, iar accentul trebuie să se mute de la produsul final la competențele reale ale elevului.
Life marți, 10 noiembrie 2026, 10:32

#StareaEducației (INTERVIU) Profesorii de la LIIS Iași au creat un ghid pentru utilizarea AI la clasă. Prof. Maria Rados: Scenariile didactice au fost concepute într-o formulă mai interactivă, centrată pe elev, în care inteligența artificială este utilizată pentru stimularea gândirii critice./ Prof. Adina Romanescu: AI impune regândirea predării și evaluării, iar accentul trebuie să se mute de la produsul final la competențele reale ale elevului.

La Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” din Iași, 34 de profesori au transformat experiența de la clasă într-un ghid practic...

#StareaEducației (INTERVIU) Profesorii de la LIIS Iași au creat un ghid pentru utilizarea AI la clasă. Prof. Maria Rados: Scenariile didactice au fost concepute într-o formulă mai interactivă, centrată pe elev, în care inteligența artificială este utilizată pentru stimularea gândirii critice./ Prof. Adina Romanescu: AI impune regândirea predării și evaluării, iar accentul trebuie să se mute de la produsul final la competențele reale ale elevului.
#StareaEducației (INTERVIU) Reforma învățământului tehnologic și dual. Dalia Dărămuș, director CNDIPT: Aproximativ 200 de calificări sunt revizuite, pentru că nu mai putem permite standarde de pregătire învechite, care nu răspund cerințelor actuale ale operatorilor economici. Un prim pas în direcția acestei reforme îl reprezintă digitalizarea procesului prin care companiile solicită școlarizarea elevilor în sistem dual.
Life duminică, 8 noiembrie 2026, 12:01

#StareaEducației (INTERVIU) Reforma învățământului tehnologic și dual. Dalia Dărămuș, director CNDIPT: Aproximativ 200 de calificări sunt revizuite, pentru că nu mai putem permite standarde de pregătire învechite, care nu răspund cerințelor actuale ale operatorilor economici. Un prim pas în direcția acestei reforme îl reprezintă digitalizarea procesului prin care companiile solicită școlarizarea elevilor în sistem dual.

Digitalizarea relației dintre companii și școli, actualizarea calificărilor profesionale și integrarea competențelor digitale în pregătirea...

#StareaEducației (INTERVIU) Reforma învățământului tehnologic și dual. Dalia Dărămuș, director CNDIPT: Aproximativ 200 de calificări sunt revizuite, pentru că nu mai putem permite standarde de pregătire învechite, care nu răspund cerințelor actuale ale operatorilor economici. Un prim pas în direcția acestei reforme îl reprezintă digitalizarea procesului prin care companiile solicită școlarizarea elevilor în sistem dual.
#StareaEducației (INTERVIU) Protestele elevilor și studenților din Franța. Cécile Folschweiller, conf.dr. INALCO Paris: Nemulțumirile elevilor au pornit, în multe cazuri, de la probleme concrete, respectiv clădiri degradate, clase aglomerate, programe școlare dificil de gestionat și un sistem de admitere în învățământul superior pe care îl consideră inechitabil. Studenții s-au solidarizat pentru că se confruntă cu probleme similare.
Life vineri, 6 noiembrie 2026, 14:39

#StareaEducației (INTERVIU) Protestele elevilor și studenților din Franța. Cécile Folschweiller, conf.dr. INALCO Paris: Nemulțumirile elevilor au pornit, în multe cazuri, de la probleme concrete, respectiv clădiri degradate, clase aglomerate, programe școlare dificil de gestionat și un sistem de admitere în învățământul superior pe care îl consideră inechitabil. Studenții s-au solidarizat pentru că se confruntă cu probleme similare.

Elevii și studenții francezi au revenit în stradă după o pauză de două săptămâni, alăturându-se mobilizării sindicatelor care cer...

#StareaEducației (INTERVIU) Protestele elevilor și studenților din Franța. Cécile Folschweiller, conf.dr. INALCO Paris: Nemulțumirile elevilor au pornit, în multe cazuri, de la probleme concrete, respectiv clădiri degradate, clase aglomerate, programe școlare dificil de gestionat și un sistem de admitere în învățământul superior pe care îl consideră inechitabil. Studenții s-au solidarizat pentru că se confruntă cu probleme similare.
Life miercuri, 4 noiembrie 2026, 08:59

#StareaEducației (INTERVIU) Programul ”Școala din spital” întâmpină dificultăți, la Iași, în găsirea cadrelor didactice. Prof. dr. Camelia Bogdănici: Nu avem profesori pentru discipline ca limba română, matematică, științe. Plata cu ora nu este suficient de atractivă financiar, iar acest lucru face ca profesorii să prefere alte școli sau să ofere meditații în privat.

Pentru copiii care se confruntă cu boli cronice și sunt nevoiți să petreacă perioade îndelungate în spital, întreruperea școlii poate...

#StareaEducației (INTERVIU) Programul ”Școala din spital” întâmpină dificultăți, la Iași, în găsirea cadrelor didactice. Prof. dr. Camelia Bogdănici: Nu avem profesori pentru discipline ca limba română, matematică, științe. Plata cu ora nu este suficient de atractivă financiar, iar acest lucru face ca profesorii să prefere alte școli sau să ofere meditații în privat.
Life luni, 2 noiembrie 2026, 10:36

#StareaEducației (INTERVIU) „Ascultă 5 minute de muzică clasică”, proiectul Radio România Muzical care merge la sufletul elevilor. Prof. Antoaneta Luchian: Să stai cinci minute concentrat pe un act sonor mi se pare important și relevant, mai ales în cazul elevilor contemporani care își pierd ușor răbdarea. Cristina Comandașu, manager RRM: Muzica clasică ajută la construirea unei societăți mai frumoase.

De 12 ani, proiectul „Ascultă 5 minute de muzică clasică”, inițiat de Radio România Muzical, contribuie la apropierea copiilor de muzica...

#StareaEducației (INTERVIU) „Ascultă 5 minute de muzică clasică”, proiectul Radio România Muzical care merge la sufletul elevilor. Prof. Antoaneta Luchian: Să stai cinci minute concentrat pe un act sonor mi se pare important și relevant, mai ales în cazul elevilor contemporani care își pierd ușor răbdarea. Cristina Comandașu, manager RRM: Muzica clasică ajută la construirea unei societăți mai frumoase.
Life marți, 27 octombrie 2026, 11:53

#StareaEducației (INTERVIU) Lucian Grigorescu, formator Teach for Romania: Cei mai mulți dintre tineri ies din facultate cu teoria foarte bine învățată, dar niciunul nu se confruntă cu toate provocările din școlile din medii vulnerabile. Practica pedagogică ar trebui să înceapă din anul întâi și să fie în medii diverse. Nu te pregătește nimeni să vezi copii care vin flămânzi la școală, desculț și care n-au sprijin de acasă.

Pregătirea teoretică nu este suficientă pentru profesorii care ajung să predea în comunități vulnerabile, unde sărăcia, lipsa sprijinului...

#StareaEducației (INTERVIU) Lucian Grigorescu, formator Teach for Romania: Cei mai mulți dintre tineri ies din facultate cu teoria foarte bine învățată, dar niciunul nu se confruntă cu toate provocările din școlile din medii vulnerabile. Practica pedagogică ar trebui să înceapă din anul întâi și să fie în medii diverse. Nu te pregătește nimeni să vezi copii care vin flămânzi la școală, desculț și care n-au sprijin de acasă.
Life luni, 26 octombrie 2026, 22:33

#StareaEducației (INTERVIU) Lorena Tarlion, fost judecător, reprezentantă a Asociației „Justiție pentru Minori”: Violența școlară nu poate fi înțeleasă prin izolarea unui singur factor și nici combătută exclusiv prin sancțiuni. Copilul este manifestarea eșecului nostru. Reducerea vârstei răspunderii penale tratează efectele, nu cauza.

Cazurile recente de violență școlară au readus în atenția publică siguranța elevilor în unitățile de învățământ și eficiența...

#StareaEducației (INTERVIU) Lorena Tarlion, fost judecător, reprezentantă a Asociației „Justiție pentru Minori”: Violența școlară nu poate fi înțeleasă prin izolarea unui singur factor și nici combătută exclusiv prin sancțiuni. Copilul este manifestarea eșecului nostru. Reducerea vârstei răspunderii penale tratează efectele, nu cauza.