Dan Radu: Proiectul ”Moldova Economică” vine din necesitatea de a duce tema dezvoltării Moldovei pe agenda națională – INTERVIU

Publicat de isoreanu, 17 iunie 2024, 18:11 / actualizat: 27 iunie 2024, 6:54

Revista „Moldova Economică” a fost lansată de curând și a fost primită foarte bine în mediul de afaceri, căruia i se adresează.

Identificarea și promovarea soluțiilor pentru dezvoltarea Moldovei sunt principalele scopuri ale publicației.

Un interviu de Ioana Soreanu:

De curând  a fost tipărită, în condiții excelente, revista „Moldova economică”. Publicația va apărea de patru ori pe an și face parte dintr-un proiect complex care cuprinde și un canal video, podcast, newsletter și o emisiune pe un canal național de televiziune. Prin acest proiect se urmărește promovarea investițiilor private din această zonă, promovarea legăturilor economice cu Republica Moldova, dezvoltarea cunoștințelor antreprenoriale, în concluzie, dezvoltarea Moldovei conform potențialului economic de care dispune, a explicat redactorul șef al publicației, Dan Radu, fondatorul proiectului.

Ioana Soreanu: De ce este nevoie de acest proiect și care este scopul lui?

Dan Radu: Proiectul ”Moldova Economică” vine din necesitatea de a sprijini, de a impulsiona cumva dezvoltarea Moldovei, de a duce tema dezvoltării Moldovei pe agenda națională, la fel cum s-a întâmplat și cu problema autostrăzilor în Moldova. Și acest lucru este o necesitate din faptul că statisticile din ultima vreme, mai ales din ultimul an, arată că ecartul de dezvoltare dintre regiunea Moldovei și celelalte regiuni din România a crescut și nu a scăzut. Moldova este la 47% din media PIB-ului European. România este undeva la 70%, deci, suntem mult în spatele mediei românești și a mediei europene, și atunci, această temă, care a fost neglijată complet în ultimii 30 de ani de toate guvernele, trebuie, într-o formă sau alta, discutată public, dezbătută, analizată, propuse soluții. Această temă nu este o temă simplă, pentru că are foarte multe fațete. E vorba de dezvoltarea regiunii prin infrastructură, dezvoltarea regiunii prin atragerea de investiții străine, dezvoltarea regiunii prin revenirea capitalului uman înapoi, dezvoltarea regiunii prin creșterea implicării populației în zona privată ș.a.m.d. Deci sunt mai multe fațete ale lucrurilor, prin urmare, e un subiect complex și pentru asta am gândit un proiect multimedia care se numește ”Moldova Economică”, un proiect care are mai multe declinări publicistice, și anume revistă tipărită care apare de patru ori pe an, un canal video, podcast, newsletter și foarte curând va avea o emisiune pe un canal național de televiziune, emisiune la care vor fi invitați experți în dezvoltare care vor dezbate tema de care vorbeam.

Ioana Soreanu: Cine face parte din echipă?

Dan Radu: Este o echipă destul de restrânsă, acum, la început, sunt numai vreo patru oameni. În principiu, revista urmărește să propună cititorilor, să propună publicului, în primul rând, analize economice legate de zona Moldovei. În al doilea rând, să facă mai vizibil mediu de business din regiune, așadar, primul număr are foarte mulți campioni, să spunem, antreprenoriali, din Moldova, mai toate județele au fost reprezentate. Urmărește să aducă cât mai multă informație utilă mediului antreprenorial căruia în principal i se adresează.

Ioana Soreanu: Scriați într-un editorial, în primul număr, despre faptul că România ar putea lua cu ușurință exemplul polonez. Ce anume a făcut Polonia?

Dan Radu: Dacă la noi în 30 de ani nu a fost absolut niciun proiect special de anulare a celor discrepanțe de care vorbeam de dezvoltare, Polonia a avut un program absolut spectaculos prin care a ridicat gradul de dezvoltare a zonei estice a Poloniei, a avut un program care se numit chiar așa ”Polonia de Est”. Acest program era finanțat cu fonduri europene în mod direct, deci primea bani direct de la Bruxelles, nu prin guvernul din Varșovia. Avea niște facilități, și o… să spunem, o structură, o viziune de dezvoltare sau urmărea o viziune de dezvoltare și, în felul ăsta, Polonia de Est, voivodatele din Polonia de Est, care erau la momentul începerii acestui plan la 44% din PIB-ul european, cum era și regiunea noastră acum câțiva ani, a fost dusă undeva la 70%. Un plan care se desfășura din 2007, cred că a… sau 2009 a început și au folosit fonduri de aproximativ 9 miliarde de euro special pentru acea zonă. Au ridicat foarte mult atractivitatea investițională în zona de est a Poloniei și firește și-au atins obiectivul de a anula diferențele de creștere economică dintre această parte de est și restul Poloniei. De fapt, mai toată Europa de Est, cumva, are această problemă. Partea de est a unei țări aflate în Europa de Est este mai puțin dezvoltată decât cealaltă parte, care este mai apropiată de Europa Centrală.

Ioana Soreanu: Ați vorbit despre starea Moldovei, care este potențialul economic al Moldovei?

Dan Radu: Dacă ne uităm la harta celor două Moldove, îmi place întotdeauna să le iau împreună, vom putea observa că ele formează un teritoriu, să spunem, economic, o zonă economic, care într-un viitor foarte apropiat va avea mult mai multe avantaje decât are acum și va fi extrem de atractivă investițional, și anume să dezvoltă infrastructura în această zonă. Deci, dacă vă uitați, repet, la harta celor două Moldove, veți vedea că ea este… va fi traversată de o autostradă de la sud la nord și de o autostradă de la est la vest, la care se lucrează acum, cel puțin în Republica Moldova, care va porni de la Odesa, va trece prin Chișinău, Iași și apoi, Târgu Mureș, legând de Europa Centrală. Acest teritoriu are două aeroporturi medii, are undeva la șase-șapte milioane de oameni, cât o țară medie, are șase centre universitare, are un port la Galați, portul Odesa poate deservi această zonă chiar mai bine decât o face Constanța, care e mai departe. Prin urmare, dacă te uiți la această hartă de care vorbeam și te gândești că la finalizarea, în registrul pozitiv, să zic, a războiului din Ucraina, cele două Moldove nu vor mai fi o frontieră, vor fi în interiorul Uniunii Europene, la un moment dat, în acel moment, se va redeschide și o rută comercială blocată până acum, care pleca din Grecia, trecea prin Bulgaria, România, mergea spre nord, ea era blocată în Ucraina, pentru că Ucraina nu era o țară sigură, n-a fost o țară sigură în ultimii ani, dar această rută comercială se va deschide și ne va reașeza din nou pe un traseu economic european, pe un traseu de comerț care este foarte important. Acest traseu exista și înainte, chiar și înainte de Unirea Principatelor. Era un traseu care favoriza Moldova față de Muntenia, de aceea, Moldova, înainte de Unirea Principatelor, era și mai dezvoltată decât Muntenia, avea mai multe târguri, mai multe drumuri, o administrație mai bună și Iașul era mai bogat decât Bucureștiul, chiar dacă avea o populație mai mică. Așadar, zic că zona va intra pe radarul investițional european și mondial, cred eu, pentru că sunt foarte multe firme care se retrag din China, având în vedere posibilul război economic între Europa și China, acest tip de retragere numită inshore, adică revenirea în granițe, cum ar veni, în granițe sigure ale investițiilor vor găsi, cred, oportun, la un moment dat, să vină în această zonă.

Ioana Soreanu: Revenind la revista ”Moldova Economică”, ea a fost scoasă în condiții excelente, primul număr, și a avut mare succes. Unde găsim această revistă și ce găsim în acest prim număr?

Dan Radu: Revista tipărită nu o găsiți în chioșcuri, pentru că ea circulă, să spunem, în mediile de business, mediile asociative, mediul economic ș.a.m.d. Deci, nu este o revistă neapărat către public, dar oricine o poate citi în format PDF de pe site-ul revistei noastre, de pe www.moldovaeconomică.eu. Am pus „eu”, pentru că este un proiect care se adresează ambelor Moldove, un proiect care urmărește, după cum spuneam, să facă vizibil mediu economic din zonă, dar și să creeze mai multă coeziune cu mediul economic din Republica Moldova. Prin urmare, dacă doriți să vedeți formatul PDF, îl găsiți acolo. Veți găsi o revistă de 80 de pagini, care are interviuri, care are analize, care are, să spunem așa, un mijloc al revistei foarte consistent, de aproape 20 de pagini, cu o analiză destul de detaliată, zic eu, despre cum poate fi dezvoltată regiunea Moldovei. Acolo sunt trei părți ale aceste analize, o parte legată de trecutul Moldovei, să spunem, o istorie economică a Moldovei până la Unire, cu o hartă interesantă. Apoi este o analiză despre starea de moment, unde suntem acum, chiar așa se numește segmental, cu toate cifrele relevante legate de Moldova, de regiunea Moldovei și o altă secțiune unde putem fi sau cum putem dezvolta Moldova, cu trei texte ale unui specialist în dezvoltare teritorială, George Țurcănașu, președinele Camerei de Comerț din Iași, Paul Butnariu, care are un interesant text, ”Șase condiții pentru dezvoltarea regiunii”, foarte clare și foarte palpabile, să zic așa, corecte și reale, și un text din mediu academic, de la Facultatea de Economie a domnului professor Neștian. Apoi are o secțiune care se numește ”Antreprenori și companii”, cu câteva prezențe interesante, spuneam, de campioni. Adică, toate companiile din acest număr sunt companii care pornesc din Moldova și domină piața națională pe nișa lor, că este o piață de interfoane, că este o piața de băuturi cu vitamine, băuturi adiționale, că este o piață, nu știu, de cărnuri de un anume tip. Vorbim deci de firme care sunt cunoscute la nivel național, dar foarte puțină lume știe că sunt din Moldova, de exemplu. De-a lungul existenței acestui proiect voi prezenta cât mai mult posibil acest tip de succes, pentru că proiectul are un slogan care se numește ”Despre Moldova de succes”, deci, voi prezenta foarte multe firme care excelează la nivel național, plecând din regiunea noastră, pentru că în regiunea noastră, am mai spus-o de mai multe ori, este un interesant paradox, și anume că avem totuși cele mai puține IMM-uri la mia de locuitori, adică suntem undeva la 19 IMM-uri la 1000 de locuitori, la media națională de 29 și la media europeană de vreo 60, dar, în același timp, cred că este regiunea cu cele mai multe companii românești mari, care domină România, care domină piața lor și încercăm să vedem cum putem face să ieșim din acest final de top, din această coadă de top, pe această temă, care ar putea fi soluțiile pentru a crește, după cum spuneam și la început, interesul pentru antreprenoriat, interesul pentru a intra în zona privată, interesul pentru a găsi o cale proprie de a ajuta cumva, prin ceea ce întreprinzi, prin ceea ce pornești ca busines, să ajuți dezvoltarea regiunii din care ești.