Ziua Unității Germane, tot ca pretext (documentar: Nicolae Tomescu)

Publicat de Nicolae Tomescu, 3 octombrie 2016, 06:00

Ziua Unității Germane (Tag der Deutschen Einheit), sărbătoarea națională a Republicii Federale Germania, a fost adoptată după reunificarea politică, legislativă, teritorială și administrativă, petrecută integral la 3 octombrie 1990.

Altă posibilitate de a sărbători această reunificare ar fi fost ziua căderii Zidului Berlinului (9 noiembrie 1989), care coincide cu fondarea primei republici germane reale, Republica de la Weimar, în 1918, precum și cu înfrângerea lui Hitler în prima încercare a sa de lovitură de stat – așa numitul puci al berii din 1923. În același timp, tot la 9 noiembrie, dar în anul 1938, a avut loc „Noaptea pogromului” îndreptat împotriva evreilor din Germania, cunoscută în germană și drept Reichskristallnacht. Totuși, ideea zilei căderii Zidului Berlinului a fost abandonată în favoarea mult mai neutrei zile de 3 octombrie.

În Germania de Vest, înaintea reunificării celor două Germanii, Ziua Unității fusese sărbătorită la data de 17 iunie, ca un omagiu adus zilei revoltei muncitorilor est-germani din 1953 (din cauza înrăutățirii condițiilor de muncă prin creșterea numărului de ore, dar fără compensare materială); revolta a fost înăbușită cu ajutor sovietic…

*

România a participat, ca stat partener, la Expoziţia Internaţională pentru Alimentaţie, Agricultură şi Horticultură Săptămâna Verde care s-a desfăşurat la Berlin în perioada 20-29 ianuarie 2012. Calitatea de stat partener reprezenta o oportunitate pentru România şi agricultura din ţara noastră. România şi-a asumat statutul de ţară parteneră cu toate responsabilităţile şi oportunităţile aferente.

Săptămâna Verde, cea mai importantă expoziţie din lume în domeniul industriei alimentare, agriculturii şi horticulturii, pe lângă rolul de platformă de afaceri, avea şi caracterul unui festival al tradiţiilor gastronomice şi folclorice, cu un impact mediatic de anvergură, atât în Germania, cât şi în plan global. 

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a organizat participarea ţării noastre la acest important eveniment. În pavilionul naţional al României, ca stat partener, pe o suprafaţă de 1.000 mp, au expus peste 60 de companii ce activează în domeniul industriei alimentare, agriculturii şi horticulturii. România a organizat ceremonia de deschidere a Expoziţiei, joi 19 ianuarie 2012, cu această ocazie fiind prezentate în faţa a peste 4.500 de spectatori (oficiali, ambasadori, jurnalişti din întreaga lume) tradiţiile şi obiceiurile poporului român şi legătura dintre ţăranul român şi pământul pe care îl lucrează.

*

Ceremonia s-a desfășurat într-o sală de conferințe cu o capacitate incredibilă, dar și cu unele carențe de tip germanic (ele pot nedreptăți individul, nicidecum nu pot pune în primejdie conceptul general).

În pofida tehnologizării, un segment important din populația României este implicat în agricultură, pe diferite niveluri. Munca de fermier a devenit o activitate respectată și o ocupație profitabilă, cu o lungă tradiție, în Uniunea Europeană, iar modelul cultural românesc poate fi corelat, de o manieră directă, cu producția alimentară. Idee exprimată și de Dacian Cioloș, pe atunci comisar european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală. Din punctul lui de vedere, consumatorii trebuie să se regăsească în politica alimentară, funcționarii au nevoie de o repartizare echitabilă a drepturilor și obligațiilor; s-a vorbit despre o „familie a intereselor”, despre o situație ideală în care agricultorul să fie inima dispozitivului ideal al politicii agricole comune, despre un consum mai responsabil.

Valeriu Tabără, ex-ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România, a salutat prezența, la Berlin, a celor peste 60 de firme participante *specializate în produse tradiționale din carne și vânat, caș tradițional, icoane pe sticlă și lemn/pictură naivă, produse apicole, servicii de turism, vinuri, conserve de fructe și legume, material săditor, sisteme de depozitare și uscare cereale, gemuri, dulcețuri, sucuri, ulei, produse lactate, pălincă, produse de panificație, brânzeturi, murături, obiecte decorative din ceramică, cergi, costume populare, trăistuțe, covoare vegetale, produse din lemn cioplit, grâu, soia, semințe dovleac și floarea soarelui, pește și produse din pește, prăjituri și produse de patiserie, făină bio, produse cosmetice, sucuri naturale de mere și pere, semințe și pesticide, suplimente alimentare etc. Revenind la declarația ex-ministrului român, acesta considera că se poate face agricultură cu resurse limitate și că era vitală relația producător-consumator; cu cât se va reduce distanța dintre cele două categorii, cu atât vom rezolva „absorbția de venituri necuvenite”. Valeriu Tabără credea că poate fi oferit un răspuns la schimbările climatice – prin nevoia de cercetare, inovare, cunoaștere, aducând totodată, mulțumiri celor care ne ajută să punem, pe masă, hrana de toate zilele…

Ilse Aigner, ministrul federal german pentru Alimentație, Agricultură și Protecția Consumatorilor, a început discursul de o manieră ușor disociativă, comparând 50 de ani politică agrară comună cu intrarea de doar 5 ani a României în Uniunea Europeană, sigură însă și de faptul că produsele agro-alimentare românești vor avea un efect impresionant. „Să privim dincolo de marginea farfuriei noastre”, afirmă ministrul german, „noi dorim pâine și nu speculații despre pâine”. Trei direcțíi par să fie esențiale în relația dintre industria agro-alimentară și consumator: risipa resurselor (deși prețurile sunt bune); trebuie evitată degradarea, pierderea suprafețelor agricole (nu se cuvine renunțat la suprafețele foarte valoroase); consumatorii vor diversitate, trebuie pus în valoare potențialul alimentelor din regiuni diferite.

*

Joi, 19 ianuarie 2012, cântecele și dansurile românești prezente pe scena Internationales Congress Centrum ICC Berlin, au fost dedicate – potrivit organizatorilor – celor care muncesc, din greu, pământul țării. Spectacolul a portretizat, de o manieră discutabilă, tradiția românească – într-o adaptare modernă a pieselor folclorice populare (mă refer la cvartetul Amadeus). Ce-i drept, orchestra Țara Bârsei și Dumitru Fărcaș au prezentat o scurtă lecție de istorie muzicală, reprodusă doar în instrumental („fără cuvinte”) pentru a avea un impact pozitiv asupra audienței (aici vorbim despre o targetare reușită). Dansul folcloric românesc, acompaniat de muzica tradițională, a decriptat, până la un punct, puterea oamenilor și relația specială fermieri români-pământurile lor (se susține în programul ceremoniei de deschidere, unde aflăm și faptul că România, cunoscută drept o țară agrară din regiunea Europei de Est, „a înregistrat o creștere economică spectaculară în 2011”.

***

Vezi și http://portal.radioiasi.ro/grune-woche-saptamana-verde-2012-audio-a30200.html