Vasille Pârvan: „Unde nu e viaţă spirituală, nu e nici istorie”
Publicat de Nicolae Tomescu, 28 septembrie 2018, 10:38
Istoric, arheolog, filosof al istoriei, membru al Academiei Române[1],
Vasille Pârvan (28 septembrie 1882 / Perchiu, județul Tecuci; astăzi, comuna Huruiești județul Bacău/-26 iunie 1927, Bucureşti),
a urmat primele studii la Bereşti-Covurlui şi Bârlad… Istoria şi arheologia i-au fost la îndemână în Universitatea din Bucureşti[2]. Între 1905-1908 a terminat specializări la Jena, Berlin şi Breslau[3]. Din 1913, a devenit profesor titular la catedra de istorie veche, epigrafie şi antichităţi greco-romane a Universităţii din Bucureşti…
Considerat părintele şcolii arheologice româneşti, i se datorează primul plan de efectuare a unor cercetări organizate la nivel naţional şi aplicarea acestuia, prin efectuarea de săpături, în mai multe sit-uri arheologice din Dobrogea[4] şi Muntenia[5]. Unul dintre fondatorii Institutului de studii sud-est europene (1913), a condus, în calitate de director, Muzeul Naţional de Antichităţi (din 1910) şi Şcoala română din Roma (din 1921). Iniţiator al publicaţiilor „Ephemeris Dacoromana” (1923) şi „Diplomatarium italicum”, s-a remarcat și ca membru al prestigioaselor organisme ştiinţifice internaţionale: Comisiunea monumentelor istorice (din 1913), Institutului arheologic german (din 1913), „Pontifica Academia Romana di Archeologia”, „Reale Società Romana di Storia Patria” (din 1924), Academia „Lincei” din Roma (1927)…
Opera sa, valoroasă ca metodologie şi conţinut ştiinţific, cuprinde monumentala Getica (1926)[6], M. Aurelius Verus Caesar si L. Aurelius Commodus. Studiu istoric (1909), Contribuţii epigrafice la istoria creştinismului daco-roman (1911), Cetatea Tropaeum (1912), Începuturile vieţii romane la gurile Dunării (1923), Dacia. Civilizaţiile străvechi din regiunile carpato-danubiene(1928)…
[1] Membru corespondent (1911), titular (1913), vicepreşedinte (1921-1922) şi secretar general (1923-1927) al Academiei Române…
[2] Avându-i ca profesori pe Nicolae Iorga și Dimitrie Onciul (1904)…
[3] Acolo unde obţine doctoratul în filosofie, cu teza Die Nationalität der Kaufleute im römischen Kaisereiche. Eine historisch-epigraphische Untersuchung (1909)…
[4] A coordonat şantierele de la Histria (descoperită de Vasille Pârvan în 1913), Callatis, Ulmetum… complexul dacic din Munţii Orăştiei…
[5] Aşezări neolitice şi dacice din Câmpia Dunării…
[6] O protoistorie a Daciei în mileniul I, lucrare care prezintă istoria geto-dacilor sub aspectele politic, economic, cultural şi religios, folosind, pentru întâia oară, izvoare arheologice şi numismatice din Dacia preromană…
