Pactul sovieto-nazist (august 1939) și dezlănțuirea celui De-Al Doilea Război Mondial (1 septembrie 1939)

Publicat de Nicolae Tomescu, 31 august 2021, 17:50

La 23 august 1939, a fost semnat (la Moscova) Tratatul de Neagresiune Sovieto-German, cunoscut publicului larg sub numele de Pactul Ribbentrop-Molotov; acesta a redefinit relaţiile germano-ruse; în sine, reprezintă o reorganizare a diplomaţiei europene de până atunci, bazată pe excluderea, mai mult sau mai puţin voită, a U.R.S.S. din afacerile continentale; spaţiul care se afla între aceste două mari puteri, respectiv Europa Central-Estică, era izolat de legăturile sale cu Occidentul, în ciuda garanţiilor politice anglo-franceze, pe care le primiseră Polonia, România şi Grecia în primăvara lui 1939. Pactul nu doar că a pregătit şocul psihologic din vara anului 1940, el rămâne exemplul (fără precedent) al unui tratat de distrugere, împărţire şi război (apud Ernst Nolte, Războiul Civil European 1917-1945: Naţional-Socialism şi Bolşevism, p. 243). Protocolul secret marchează și astăzi istoria europeană, afectând România în mod direct (mă refer la teritoriul dintre Prut și Nistru).

Motivația se regăsește în planurile naziste de dominaţie europeană, care presupuneau înfrângerea tuturor marilor puteri; Hitler a reuşit, iniţial, să obţină neutralitatea Armatei Roşii. Pentru Hitler, situaţia părea mai complicată, având în vedere că fusese, constant, până la momentul respectiv, în declaraţii anti-bolşevice. Realismul politic a avut câştig de cauză în ceea ce îl privește pe cancelar, planurile sale de dominaţie europeană nu s-ar fi putut realiza fără acest Pact iniţial. Tratatul de Neagresiune a amânat, temporar, războiul în Est cu U.R.S.S. pentru Lebensraum (spaţiu vital), iar Germania și-a concentrat mare parte a forţelor armate la Vest, pentru a declanşa Blitzkrieg împotriva Franţei şi Angliei. Din punct de vedere strategic, Berlinul a comis o eroare fatală, care a permis Moscovei să se pregătească de război beneficiind de aparenta sa neutralitate; Hitler miza, totodată, pe efectul psihologic al suprizei semnării acestui pact asupra Occidentului, care ar fi determinat Polonia să îi ceară pace, înţelegând că nu va fi ajutată de U.R.S.S. să reziste Reich-ului… din perspectiva lui Stalin, Pactul… i-a oferit timpul de pregătire necesar refacerii forţelor sale, precum şi teritorii est-europene, care aveau să preia şocul iniţial al unui război cu Reich-ul…

*

Polonia a jucat un rol distinct în Al Doilea Război Mondial. Cel mai devastator conflict din istoria omenirii a început la 1 septembrie 1939, atunci când Al Treilea Reich invada Polonia; imediat (17 septembrie 1939), Stalin, aliat cu Hitler, ataca dinspre est…

*

Paul Michelson, a fost, de patru ori ori (1981, 1998, 2009, și 2013) lector la Universitatea Huntington (în 1997, beneficiarul „Huntington College Centennial Medalion”), de trei ori bursier Fulbright în România (1971-1973, 1982-1983, 1989-1990). Domeniile sale de interes și expertiză includ istoriografia, istoria românească, dezvoltarea politică în secolele XIX-XXI, totalitarismul și societățile post-totalitare, istoria Veneției, activitatea lui CS Lewis și JRR Tolkien… A fost președinte al Societății de Studii românești (2006-2009), secretar al Conferinței pentru Credință și Istorie (2004-2014), membru al consiliului național al Asociației de Studii Europene de Sud-Est (1991-2014), secretar al Societății de Studii romaneşti… Cartea Politica română, 1859-1871, de la Prinţul Cuza la principele Carol (1998) a fost selectată de „Choice Magazine”; a primit „Premiul Bălcescu” şi de Istorie al Academiei Române; a publicat peste 150 de articole, o carte de istoriografie românească, între anii 1880-1947… Paul Michelson a fost un pionier al colaborării între istoricii români şi americani în timpul războiului rece. A profitat de perioada de liberalizare a comunismului ceauşist din anii ’70 ai secolului al XX-lea, când a reuşit să organizeze congrese istoriografice şi de cultură română la universităţi americane (s-a ajuns până acolo încât, în 1979, la Ohio Univerity studiau peste 200 de studenţi americani limba şi literatura română, mulţi dintre ei jucători profesionişti de fotbal american; s-a înfiinţat şi trupa de dansuri populare româneşti „Haiducii”, spre surpriza autorităţilor comuniste). Dacă regimul Ceuşescu s-a înăsprit, Paul Michelson nu s-a dat bătut şi, împreună cu Radu Florescu, Rodica Boţomanu, Fischer- Galaţi, Vlad Georgescu, a organizat conferinţe istoriografice româneşti renumite. După 1990, „Society for Romanian Studies” s-a orientat spre organizarea de congrese (Iaşi, Constanţa, Cluj, Bucureşti). Spirit înzestrat cu multă erudiție, s-a declarat îndrăgostit de România şi de poporul român, studiile româneşti reprezentând mai mult decât un hobby (de fapt, o pasiune care leagă S.U.A. de România)…

În zilele de 26-28 iunie 1991, la Chişinău, s-a desfășurat conferinţa internaţională „Pactul Ribbentrop-Molotov şi consecinţele lui pentru Basarabia”. Organizată sub egida Parlamentului R.S.S. Moldova, conferinţa a întrunit istorici, politologi, cercetători/domeniile conexe şi politicieni din 16 ţări (menționez România, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Germania, Franţa, Israel, Cehoslovacia, Polonia, Rusia, Ucraina, Ţările Baltice, Georgia). În total, au luat cuvântul 64 de persoane (15 din Basarabia), evenimentul fiind reflectat de 80 de jurnalişti de la 6 agenţii de presă, ziare, reviste, televiziuni şi posturi de radio (eu însumi am reprezentat Radiodifuziunea Română)…

dr. Nicolae Tomescu, Redactor Șef