Din nou despre Mihail Sadoveanu

Publicat de Nicolae Tomescu, 4 noiembrie 2019, 20:34

Născut la 5 noiembrie 1880 (în Pașcani), stins din viața cunoscută la 19 octombrie 1961, unul dintre primii colaboratori ai revistei tradiționaliste „Sămănătorul”, înainte să ajungă un scriitor realist și adept al curentului poporanist – reprezentat de revista literară „Viața Românească”, colaborator al cotidianelor de stânga „Adevărul” și „Dimineața”, mai târziu al „Însemnări(lor) ieșene”, intrat în Partidul Poporului, Partidul Național Liberal-Brătianu, Partidul Agrar al lui Constantin Argetoianu, susținător al monarhiei în timpul regimului autoritar al lui Carol al II-lea, înrolîndu-se apoi în Partidul Comunist Român, președinte al Adunării Deputaților, printre cei 5 (cinci) membri ai Prezidiului provizoriu al Republicii Populare Române – care a preluat conducerea statului după abdicarea Regelui, președintele Uniunii Scriitorilor din România și membru al Academiei Române…

*

Pe Dealul „Vovidenia”, premergător spaţiului monastic al acelui schit care aminteşte de „Intrarea în biserică a Maicii Domnului”, am fost întâmpinat de o casă cu cerdac/; privirile mi s-au îndreptat către valea Moldovei, către Ozana „secată de indolenţă şi nepăsare”; gândurile zburau, cu repeziciune, către fosta „reşedinţă vlădicească” ridicată în 1937, pe timpul şi la iniţiativa Mitropolitului Visarion Puiu al Bucovinei/cu destinaţia de palat arhieresc, l-a primit pe scriitorul care a locuit aici….

Arhimandritul Mihail Daniliuc – egumenul Schitului „Vovidenia”, Custode al „Casei Memoriale Visarion Puiu și Muzeului Mihail Sadoveanu”, cadru didactic la Seminarul Teologic „Veniamin Costachi”-Mănăstirea Neamț, argumentează:

*

Opera lui Sadoveanu poate fi grupată în etape care corespund direcțiilor sau curentelor literare dominante în epoci și perioade (desigur, în afara celor care urmează a fi enumerate, a abordat romanul psihologic și naturalismul): cea de început, primă etapă sămănătoristă, a primelor încercări, nuvele și… Povestiri, Dureri înăbușite, Crîșma lui Moș Precu, Șoimii; a doua mitico-simbolică, din perioada interbelică, reflectată în romane gen Creanga de aur, Divanul persian; acțiunea are loc, în general, în regiunea istorică a Moldovei, cu teme preluate din istoria medievală și modernă timpurie a României, în romane precum Neamul Șoimăreștilor, Frații Jderi, Zodia Cancerului, Venea o moară pe Siret, Baltagul, Hanul Ancuței…

deși, în 1952, publică romanul istoric Nicoară Potcoavă, capodoperă a genului, ultima etapă corespunde realismului socialist: a scris Mitrea Cocor, deopotrivă cu celebrul slogan „Lumina vine de la Răsărit”, în favoarea Uniunii Sovietice, a stalinismului, a primit Premiul „Lenin”/pentru Pace (1961), titlul de „Erou al Muncii Socialiste”…