„Casa Zăpezilor”/FILM de Nicolae Tomescu

Publicat de Nicolae Tomescu, 2 martie 2020, 13:02

Există o nostalgie a visurilor care pot să facă orice lucru posibil…

După cum există lucruri cărora nu le înțelegem, pe deplin, măreția, dar ele rămân eterne…

Pentru mine, dimineața zilei de 5 mai 2014 înseamnă zborul panoramic deasupra Himalayei, în condiții meteo și de vizibilitate precare… Micile avioane ale companiei „Buddha Air”, cu care am plutit în văzduh, pot fi plasate la extremă: pe 25 septembrie 2011, un aparat s-a prăbușit lângă Kathmandu (Nepal), astfel încât a fost ultima călătorie pentru cei 19 pasageri (adevărat, vizibilitatea în zonă era redusă, din cauza ceţii – de care nu am dus nici eu lipsă)… Experiența, oricum fascinantă, nu a reprezentat chiar ocazia unică de a admira vârfurile înzăpezite ale Everestului și ale celorlalte înălțimi de peste 8.000 m…

Desigur, atunci când îți propui să explici fapte de conștiință intervine responsabilitatea scriitorului, mijlocitor al unor destăinuiri și părtaș la aventură, datoria morală de a comunica ceea ce vezi și simți, semnificația amatorului care a ajuns, pe jos, până la 6.000 de m, respectiv într-un avion care survola cel mai înalt sistem muntos de pe Pământ…

Și zborul către statul Bhutan[1] te poartă peste culmile înzăpezite ale Himalayei, oferind imagini de neuitat ale „Acoperișului Lumii”… Propun însă traseul dindărăt, desprinderea[2] de pământul Bhutanului și contemplarea drumului celest către Nepal…

600.000 de kilometri pătrați… Este greu de crezut că – acolo unde se ridică, în prezent, cei mai înalți munți de pe glob – au fremătat, cândva, valurile unei mări vaste, care se întindea din Asia Mică până pe teritoriul Chinei actuale. Plăcile tectonice, aflate în continuă mișcare, se ciocnesc în numeroase regiuni ale Pământului, fenomen care a cauzat ridicarea suprafeței terestre în această parte a Asiei[3]. Procesul continuă, el a dat naștere unor munți fără egal[4]: mai mult de 100 de vârfuri se ridică la înălțimi de peste 7.200 de metri, iar 14 dintre acestea depășesc 8.000 de metri, culminînd cu Everestul (8.848 m)[5]….

Ideea de munte este corelativă cu destinul uman. Din pruncie, fiecare urcă muntele propriei vieți. Nu o dată, suntem asemuiți lui Sisif – eșecul zămislește revenirea, dorința de a acționa răscolind fără încetare. De unde vine această nevoie de Paradis? Revăzînd un pasaj din Divina Comedie, cred că am înțeles: pentru a se naște munții trebuia să existe Infernul, un soi de pâlnie care se pierde în abisuri. Munții pot fi asemuiți Paradisului imaginat de Dante, încearcă să ofere un model al lumii într-o variantă pe deplin autentică la nivel poetic, inexactă la nivel geologic, pilduitoare întrucât sugestiile sunt mai puternice decât denotațiile concrete în realul imediat. Pentru noi s-a născut muntele. Simți sentimentul unei împliniri, dar și deznădejde, angoasă, tot ceea ce ține de un complex afectiv menit să-l arate pe om așa cum este…

©Nicolae Tomescu

[1] ZIUA 4 / 06.05.2014:  KATHMANDU – PARO – THIMPHU (avion + autocar / 55 km)… Transfer la aeroport, pentru zborul spre Bhutan, cu compania „Druk Air Bhutan National Airline”, KB 205 (08:45 / 10:20)…

[2] ZIUA 7 /  09.05.2014:  PARO – KATHMANDU – ZHANGMU (avion + autocar / 115 km – cca 4 h)… Transfer la aeroport pentru zborul spre Kathmandu cu compania „Druk Air Bhutan National Airline”, KB 204 (55 de minute). ..

[3] De aici izvorăsc Brahmaputra, Ind, Gange… Trecătorile (printre cele mai înalte din lume) sunt întâlnite la altitudini de peste 3.000 de metri…

[4] Munții Himalaya (în sanscrită, „him” desemnează zăpadă, iar „alaya” înseamnă casă, deci „Casa Zăpezilor”) cunosc și denumirea „Locul Zeilor”, „Acoperișul Lumii” sau „Al treilea pol al Pământului”. Munții Himalaya se întind între valea superioară a Indului, la vest, și valea fluviului Brahmaputra, la est; sunt împărțiți în trei lanțuri montane paralele, care cresc în înălțime spre nord: Siwalik, Himalaya Mijlocie și Himalaya Înaltă, care poate fi subîmpărțită în Himalaya de Vest (Punjab), Centrală (cu varful Everest) și de est (Assam). Munții sunt într-un proces continuu de înălțare. Placa tectonică indiană, care alcătuiește o parte importantă a litosferei, se mișcă sub masiv cu o viteză de 5,5 metri pe an…

[5] Numele tibetan al muntelui este Quomolangma, în traducere, „Obârșia Pământului și a Apei” (numele nepalez este Sagarmatha, în traducere „Zâna Pământului”)…