România, pe locul doi, după China, între ţările din care au plecat cei mai mulţi migranţi în 2018 (raport OCDE)
Publicat de , 19 septembrie 2019, 07:11
În 2018, numărul migranţilor a crescut la nivel mondial cu două procente faţă de 2017.
În cifre absoute, statele dezvoltate ale lumii au primit 5,3 milioane de migranţi numai în cursul anului trecut.
Pe primul loc în rândul gazdelor sunt Statele Unite, urmate de Germania, relevă raportul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică dat publicităţii astăzi la Paris.
România se află pe locul doi, după China, între ţările din care au plecat cei mai mulţi migranţi.
Cei mai mulţi cetăţeni au plecat definitiv din China, România, India, Polonia, Vietnam, Mexic şi Siria.
Numărul celor care şi-au părăsit ţara pentru un loc de muncă sau pentru a se alătura familiei instalate în străinătate reprezintă cea mai mare parte a migranţilor, aproximativ patru milioane.
În schimb, a scăzut simţitor, cu peste 35% faţă de anul trecut, migraţia din motive umanitare şi politice.
Doar un milion de cereri de azil au fost înregistrate în ţările OCDE, cele mai multe – depuse de afgani, sirieni, irakieni şi venezueleni.
O altă categorie sunt cei care migrează temporar, de la câteva săptămâni până la câţiva ani, tot în interes de serviciu, aşa-numiţii muncitori detaşaţi, aceştia fiind aproape cinci milioane în 2017, la ultima actualizare.
Angajaţii circulă cel mai mult între ţările europene.
Polonia este pe primul loc ca destinaţie pentru muncitorii care migrează temporar pentru lucru, aici fiind atraşi în special ucraineni, pentru care statul polonez a modificat special legislaţia, precum şi belaruşi.
O altă categorie de migranţi temporari o reprezintă studenţii străini în ţările dezvoltate ale lumii, al căror număr a crescut anul trecut cu 7%, până la 3,5 milioane, prima destinaţie fiind Statele Unite.
Anul trecut, aproape 500.000 de români au părăsit ţara, dintre care cei mai mulţi au ajuns în Germania (54%), urmată de Marea Britanie (12%) şi de Italia (10%).
Din punct de vedere al migraţiei către România, desigur, 41% dintre cetăţenii români născuţi în afara graniţelor provin din Republica Moldova, după ce mulţi dintre fraţii noştri de peste Prut care au putut dovedi cu acte că părinţii sau bunicii lor au avut în trecut cetăţenie română au solicitat-o şi ei.
Urmează Italia, cu 13% şi Spania cu 10%, aceştia fiind de fapt copiii născuţi în aceste ţări după ce părinţii lor au plecat acolo la muncă.
După aceeaşi reţetă, românii reprezintă 40% din totalul ungurilor născuţi în afara graniţelor, pentru că mulţi cetăţeni români de etnie maghiară şi-au putut obţine şi cetăţenie în ţara vecină.
După moldoveni, chinezii şi francezii sunt naţionalităţile cu cei mai mulţi nou-sosiţi în România în ultimii doi ani.
În prezent, ţările dezvoltate ale lumii se află în proces de reflecţie asupra politicii pe care o vor face în viitor în domeniul migraţiei permanente.
Majoritatea intenţionează să îşi ajusteze programele de selecţie şi să actualizeze listele de meserii căutate pe piaţa muncii, fiind interesate de migranţi cu studii, calificări şi competenţe superioare şi care eventual să cunoască limba ţării de destinaţie.
Raportul constată că tinerii şi migranţii fără pregătire şcolară şi profesională au mari dificultăţi în a se integra în ţările unde ajung.
(Agerpres/FOTO radioiasi.ro)
