(INTERVIU) Fondurile europene pot reduce decalajele regionale și educaționale – mesajul vicepreședintelui Comisiei Europene, Roxanei Mînzatu, la Bruxelles

Publicat de Lucian Bălănuţă, 16 octombrie 2025, 09:50

La Săptămâna europeană a regiunior de la Bruxelles, Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru Drepturi Sociale, Competențe, Locuri de muncă de calitate și Pregătire, a discutat cu liderii locali și regionali despre modul în care Uniunea Europeană poate investi mai eficient în oameni și în competențele viitorului. Dialogul a avut loc în contextul elaborării noului buget multianual al UE (2028–2034), moment-cheie pentru definirea priorităților europene în domeniul educației și formării. În cadrul reuniunii, Comitetul European al Regiunilor a cerut o finanțare mai simplă, mai accesibilă și mai bine coordonată, subliniind rolul esențial al autorităților locale și regionale în implementarea Uniunii Competențelor. Într-un interviu acordat în exclusivitate colegului nostru, Lucian Bălănuță, Comisarul Roxana Mînzatu a evidențiat nevoia de a valorifica toate instrumentele financiare disponibile pentru a susține educația, formarea și ocuparea forței de muncă. Interviul de mai jos aprofundează aceste idei și explică modul în care România poate utiliza sprijinul european pentru a reduce decalajele și a construi o economie bazată pe competențe.

Lucian Bălănuță: În țara noastră există foarte multe probleme legate de domeniul educației, chestiuni ce țin de finanțare. Bursele studenților au fost limitate, profesorii se plâng de încărcarea normelor. Ce instrumente ar putea avea România, la nivel european, pentru a mai corecta din aceste dezechilibre?

Roxana Mînzatu: Uniunea Europeană sprijină statele membre, inclusiv România, prin funduri europene, sistemele educaționale, și vorbim aici nu numai de investiții în clădiri sau echipamente, școlare, pentru ateliere sau pentru cele de sport, dar vorbim de investiții în modernizarea programei, școlare, crearea de resurse educaționale, instruirea deascălilor, până la urmă, de multe ori, chiar și remunerarea deascălilor care sunt implicați în proiectele cu finanțare europeană.

Toate acestea reprezintă un suport pe care Uniunea Europeană îl oferă și e principala cale prin care sprijinim. În prezent, doar în actualul exercițiu 2021-2027, România are din Fondul Social European Plus parte din Politica de Coeziune, peste șapte miliarde de euro alocare și pentru partea de ocupare, de creare de locuri de muncă, dar și pentru partea de modernizare a sistemului educațional și combaterea abandonului școlar. Folosiți aceste fonduri inteligent, cu impact, este important ca fiecare apel, fiecare program de finanțare să fie gândit eficient, iar cei care îl accesează să implementeze proiectele la maxim de calitate.

Asta e important. Doi la mână, la nivel european, așa cum spuneam, Comisia Europeană nu are competențe, nu poate să vină și să spună unui stat membru ce să facă în zona educației, nu este o competență europeană, nu o pot spune nici în Danemarca, nici în Franța și nici în România, dar putem să ne stabilim o ambiție politică comună. Și asta discutam și cu miniștrii finanțelor, nu doar cei ai educației din alte state membre.

Vrem să fim mai competitivi, vrem să fim mai puternici față de China, față de Statele Unite. Cheia, pe termen lung, este educația. Și asta este important la nivelul întregii Unii Europene.

Dacă nu ne calibrăm investiția în mod coerent, sustenabil în sistemele educaționale, nu avem cum să sperăm la o competitivitate la rândul ei sustenabilă. Ea va fi pe termen scurt, cu anumite măsuri care să stimuleze industriile. Avem nevoie de oameni care să fie bine pregătiți și în învățământul vocațional, învățământ profesional, meseriași și în zona învățământului universitar.

Investim și cu Erasmus+, un alt program pe care îl coordonez. Investim în mobilitate, în crearea de resurse educaționale la nivel european. Ține și de fiecare stat membru să adere la această ambiție comună, căci educația este în centrul eforturilor economice pe care le realizează.

Lucian Bălănuță: Aveți și ca preocupare majoră o strategie privind combaterea sărăciei. Suntem la săptămâna europeană a regiunilor. Țara noastră, pe lângă disparitățile rural-urban, mai are totodată și disparități la nivel regional, îndeosebi regiunea de nord-est, de exemplu, regiunea Moldovei. Cum ar putea adresa această strategie și perspectiva regională la nivel european?

Roxana Mînzatu: Din nou, răspunsul trebuie să fie în primul rând prin folosirea inteligentă a banilor europene. Programul Incluziune și Demnitate Socială, care este alimentat și din Fundul Social European Plus, este un program care acum începe să-și producă efectele și prin care se pot dezvolta programe anti-sărăcie, deși nu îmi place acest termen.

Noi finanțăm, de exemplu, voucherele care au compensat scumpirile la costurile cu energia electrică, sau voucherele Sprijin pentru România, tichetele pentru persoane vulnerabile. Au fost finanțate și sunt finanțate din fondurile europene. Deci, deja facem lucruri în această direcție, dar trebuie să fie o strategie integrată.

Nu combatem sărăcia doar prin măsuri de sprijin social, ci și prin dezvoltare economică. Asta înseamnă accesarea tuturor oportunităților de finanțare prin programele regionale pe care le gestionează, în cazul dumneavoastră, Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Est. Foarte important sprijinul dat companiilor, infrastructurilor de sprijinire a afacerilor.

Este o abordare comprehensivă, cuprinzătoare, de care avem nevoie ca să diminuăm gradul de sărăcia unei regiuni. Investiția în infrastructură. Trebuie să ne uităm ce înseamnă PNRR, autostrada Moldovei.

Trebuie să ne uităm la investițiile pe care România își propune să le facă, inclusiv în cadrul acestui regulament SAFE, dedicat apărării europene, investiții în culoare de mobilitate rutieră cu uz dual și civil și militar. Ele vor deservi conexiuni în regiunea Moldovei. Deci se întâmplă lucruri, inclusiv în zona de infrastructură, de transport, cu bani europeni în mare parte și toate contribuie până la urmă la diminuarea gradului de sărăcie a unei regiuni.

Eu zic că Uniunea Europeană e foarte prezentă în modul în care poate fi soluționată și începe să fie soluționată această boală pe care, nu doar România, dar multe regiuni au sărăcia care încă afectează zeci de milioane de europeni. Noi trebuie să continuăm să lucrăm.

Lucian Bălănuță: Și pe scurt, ca să nu vă rețin și vă mulțumesc pentru timpul abordat, ați vorbit despre contextul acesta, ați conectat mobilitatea cu noțiunea de aptitudini, de educație. Cum ar putea fi fructificată în perioada următoare toată această chestiune, în așa fel încât să existe o dezvoltare uniformă la nivelul țării noastre?

Roxana Mînzatu: Sfatul meu pentru cei care vă urmăresc ar fi să se uite mai atent la programul Erasmus+. Pentru că e un program pe care lumea îl percepe ca fiind unul al mobilităților pentru studenție, e mult mai mult decât atât. Oferă oportunități și de dezvoltare educațională și pentru tineri care sunt în învățământul profesional, și pentru cadrele didactice, și din toate zonele educaționale.

Hai să vedem cum puteți să folosiți acest instrument. Urmăriți oportunitățile acestui program. Este un pic aparte, nu este doar oportunitate pentru studenți.

De la grădiniță până la universitate este o sursă de dezvoltare a calității oferte educaționale.