Ascultă Radio România Iași Live

Corneliu Coposu: „N-am tranzacţionat, niciodată, principiile(…)”

Corneliu Coposu: „N-am tranzacţionat, niciodată, principiile(…)”

Publicat de Nicolae Tomescu, 20 mai 2021, 19:55

Corneliu Coposu[1] îşi amâna moartea de vreo jumătate de secol[2]. Avea 33 de ani când a fost aruncat în închisoare de comunişti[3]…

La 22 decembrie 1989, a pus bazele Partidului Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat. A condus PNŢCD-ul şi Convenţia Democratică din România (1991-1993). A crezut în puterea votului. A susținut, cu ardoare, ideea de Monarhie. A început forma de rezistență eroică într-o Românie (parțial) abjectă, care l-a huiduit, l-a calomniat – în multe (prea multe) feluri, chiar l-a căutat cu bâtele pentru „corecția decisivă”…

Atunci când sfârşitul s-a întrezărit (în 1994), Corneliu Coposu a mers la o clinică din Germania pentru a-i fi extirpată o parte a plămânului drept; simetria din cavitatea toracică fusese distrusă de anii de temniţă şi de țigările în exces. La revenirea pe „Otopeni”, a avut acea putere a inocenței și a aruncat două replici memorabile: „Iertaţi-mă că n-am murit. Poate data viitoare”; „M-am întors să dărâm Guvernul”[4]…

Ultima apariţie publică a lui Corneliu Coposu a fost pe 21 octombrie 1995[5], Internat la secţia de terapie intensivă a Spitalului Universitar, la 31 octombrie 1995, Coposu a dezvăluit (vagi) momente de luciditate[6]; starea lui de sănătate devenise subiectul principal al acelor săptămâni[7]. Treceau zilele şi Corneliu Coposu continua să se agaţe de viaţă (deși nu i-a fost, nicicând, frică de moarte)[8]. Pe 9 noiembrie, anul amintit, dădea semne de revigorare; în ziua următoare, totul s-a prăbuşit; ultimele 24 de ore din viaţa sa au fost problematice/dilematice doar prin faptul că 11 noiembrie era o sâmbătă frumoasă de toamnă (se topise zăpada, spitalul era cuprins de liniște); la 9:40, s-a constatat decesul[9]…

 

Funeraliile au prilejuit jurnalistului Cristian Tudor Popescu să explice, de o manieră exemplară, fenomenul inexplicabil (şi nespecific) poporului român: „Uneori apare în dinamica maselor un soi de revelaţie. Coposu n-a fost cunoscut în ’89 şi a fost nevoie de ani de zile după aceea ca el să intre în conştiinţa publică. A fost huiduit în ’90. Ţărăniştii n-au câştigat alegerile în timpul vieţii sale. Însă modul lui de comportament în acei ani a trezit ceva rar în poporul ăsta. A trezit un sentiment de vinovăţie. Oamenii, uitându-se la el cât era de… Omul ăsta parcă era lipit pe cer. Era sărac lipit cerului, nu pământului. N-avea nimic din punct de vedere social. Stătea cu surorile lui. Nu făcea altceva decât această politică îndreptată, într-adevăr, către interesul naţional aşa cum îl vedea el. Ei bine, Coposu a reuşit să trezească an de an respectul şi apoi sentimentul de vinovăţie al oamenilor: «Băi, păi, noi pe omul ăsta l-am băgat în puşcărie? Păi, uite, domne, că e un om de mare caracter, de mare ispravă şi corectitudine». Atitudinea lui deosebită faţă de cei care l-au persecutat l-a adus aproape de ideea de sfânt, o idee foarte puţin familiară românilor. Nu prea avem noi treabă cu sanctitatea, cu martirajul, cu zonele astea. El a reuşit să ne inducă această idee. Iar la moartea lui, lumea parcă s-a dus acolo ca să îi spună: «Iartă-ne!». Ăsta era sentimentul: «Iartă-ne pentru tot ce a fost»“.

Și Ion Cristoiu a fost/este capabil, uneori, să te copleșească prin acuratețe analitică: „N-a şezut într-un palat. N-a străbătut bulevardele în convoaie înfricoşătoare, precedat de puşti şi sirene. N-a descins nicăieri străjuit de surâsuri şi plecăciuni. Şi cu toate astea, Corneliu Coposu a fost în sine o instituţie. Fiinţa sa plăpândă a reuşit, fără niciun alt punct de sprijin, să se facă legendară”…

Bustul aflat în curtea Palatului „Speyer” (București);

Sunt busturi și pe „Calea Victoriei” din București/în faţa bisericii „Kreţulescu”, în „Grădina valorilor românești”, în parcul de lângă biserica „Sfântul Mina” (pe Bulevardul „Corneliu Coposu”)…

 

[1] Recomand http://www.corneliu-coposu.ro/despre-noi/corneliu-coposu/, deopotrivă cu lecturarea volumului Corneliu Coposu. File dintr-un jurnal interzis. 1936-1947, 1953, 1967-1983 (ediție îngrijită și prefațată de Doina Alexandru), mărturie personală a evenimentelor politice majore petrecute în România perioadei 1936-1947 (anul arestării sale)…

[2] Două forme (nesincronizate) de cancer…

[3] „Să cadă lespede grea de mormânt peste trădătorii clasei muncitoare şi peste potrivnicii reformelor sociale!”, s-a strigat, cu mânie proletară, în 1947. Coposu (un bărbat masiv, cântărea peste 100 de kilograme) era atunci doctor în drept, asistent universitar şi secretarul lui Iuliu Maniu… A ispăşit 14 ani de închisoare (din cei 17 „programați”)…

[4] Nu a dărâmat vreun guvern, dar a făcut mai mult decât atât: În 1996, moştenirea lui Coposu l-a ajutat pe alt candidat să câştige alegerile în faţa lui Ion Iliescu. „Testamentul politic al lui Corneliu Coposu, care mi-a fost încredinţat mie, a fost acesta: scopul nu scuză mijloacele. Mijloacele necurate îţi doboară până la urmă scopul” (Emil Constantinescu)…

[5] La întâlnirea femeilor ţărăniste, avea puterea să glumească: „Păcat că sunteţi atât de multe, căci dacă eraţi zece-cincisprezece vă făceam curte”; femeile au râs; puterile l-au părăsit pe „Senior”, chiar în timp ce ţărănistele puneau ţara la cale;  leşinat şi a fost adus acasă pe braţe…

[6] Comunica prin mişcări ale capului – da/nu – şi prin lacrimi…

[7] Sorin Oprescu (pe atunci, medic respectabil, nu primar acuzat de corupție) apărea zilnic în conferinţe de presă în care prezenta evoluţia pacientului; ziariştii făceau de gardă pe holurile spitalului, la fel ca medicii…

[8] „Nu am văzut, în 30 de ani de medicină, pe cineva care să aibă atâta putere de rezistenţă”, spunea în acel noiembrie un doctor de la „Universitar”…

[9] Trecuseră 12 zile de spitalizare; nu i-a fost făcută autopsia, dar se ştia de ce a murit – plămânii au atins starea de uscăciune maximă…

 

 

Etichete:
„We the People” – proiect curatorial ICMA de artă contemporană despre crizele democrației și consecințele acestora
Life joi, 12 noiembrie 2026, 11:10

„We the People” – proiect curatorial ICMA de artă contemporană despre crizele democrației și consecințele acestora

Institutul de Cercetare Multidisciplinară în Artă (ICMA) din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași propune...

„We the People” – proiect curatorial ICMA de artă contemporană despre crizele democrației și consecințele acestora
#StareaEducației (INTERVIU) Tudor Darius Mihăilă, fost președinte al Consiliului Școlar al Elevilor de la Colegiul Național Iași: Din păcate, în Consiliul Elevilor se practică această goană după funcții în detrimentul implicării reale. Funcțiile sunt trecătoare, dar ceea ce rămâne în urmă sunt inițiativele, sunt proiectele.
Life miercuri, 11 noiembrie 2026, 14:46

#StareaEducației (INTERVIU) Tudor Darius Mihăilă, fost președinte al Consiliului Școlar al Elevilor de la Colegiul Național Iași: Din păcate, în Consiliul Elevilor se practică această goană după funcții în detrimentul implicării reale. Funcțiile sunt trecătoare, dar ceea ce rămâne în urmă sunt inițiativele, sunt proiectele.

„Pentru Național așa cum îl visezi” a fost deviza sub care Consiliul Școlar al Elevilor de la Colegiul Național Iași a derulat, în ultimii...

#StareaEducației (INTERVIU) Tudor Darius Mihăilă, fost președinte al Consiliului Școlar al Elevilor de la Colegiul Național Iași: Din păcate, în Consiliul Elevilor se practică această goană după funcții în detrimentul implicării reale. Funcțiile sunt trecătoare, dar ceea ce rămâne în urmă sunt inițiativele, sunt proiectele.
#StareaEducației (INTERVIU) Profesorii de la LIIS Iași au creat un ghid pentru utilizarea AI la clasă. Prof. Maria Rados: Scenariile didactice au fost concepute într-o formulă mai interactivă, centrată pe elev, în care inteligența artificială este utilizată pentru stimularea gândirii critice./ Prof. Adina Romanescu: AI impune regândirea predării și evaluării, iar accentul trebuie să se mute de la produsul final la competențele reale ale elevului.
Life marți, 10 noiembrie 2026, 10:32

#StareaEducației (INTERVIU) Profesorii de la LIIS Iași au creat un ghid pentru utilizarea AI la clasă. Prof. Maria Rados: Scenariile didactice au fost concepute într-o formulă mai interactivă, centrată pe elev, în care inteligența artificială este utilizată pentru stimularea gândirii critice./ Prof. Adina Romanescu: AI impune regândirea predării și evaluării, iar accentul trebuie să se mute de la produsul final la competențele reale ale elevului.

La Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” din Iași, 34 de profesori au transformat experiența de la clasă într-un ghid practic...

#StareaEducației (INTERVIU) Profesorii de la LIIS Iași au creat un ghid pentru utilizarea AI la clasă. Prof. Maria Rados: Scenariile didactice au fost concepute într-o formulă mai interactivă, centrată pe elev, în care inteligența artificială este utilizată pentru stimularea gândirii critice./ Prof. Adina Romanescu: AI impune regândirea predării și evaluării, iar accentul trebuie să se mute de la produsul final la competențele reale ale elevului.
#StareaEducației (INTERVIU) Reforma învățământului tehnologic și dual. Dalia Dărămuș, director CNDIPT: Aproximativ 200 de calificări sunt revizuite, pentru că nu mai putem permite standarde de pregătire învechite, care nu răspund cerințelor actuale ale operatorilor economici. Un prim pas în direcția acestei reforme îl reprezintă digitalizarea procesului prin care companiile solicită școlarizarea elevilor în sistem dual.
Life duminică, 8 noiembrie 2026, 12:01

#StareaEducației (INTERVIU) Reforma învățământului tehnologic și dual. Dalia Dărămuș, director CNDIPT: Aproximativ 200 de calificări sunt revizuite, pentru că nu mai putem permite standarde de pregătire învechite, care nu răspund cerințelor actuale ale operatorilor economici. Un prim pas în direcția acestei reforme îl reprezintă digitalizarea procesului prin care companiile solicită școlarizarea elevilor în sistem dual.

Digitalizarea relației dintre companii și școli, actualizarea calificărilor profesionale și integrarea competențelor digitale în pregătirea...

#StareaEducației (INTERVIU) Reforma învățământului tehnologic și dual. Dalia Dărămuș, director CNDIPT: Aproximativ 200 de calificări sunt revizuite, pentru că nu mai putem permite standarde de pregătire învechite, care nu răspund cerințelor actuale ale operatorilor economici. Un prim pas în direcția acestei reforme îl reprezintă digitalizarea procesului prin care companiile solicită școlarizarea elevilor în sistem dual.
Life vineri, 6 noiembrie 2026, 14:39

#StareaEducației (INTERVIU) Protestele elevilor și studenților din Franța. Cécile Folschweiller, conf.dr. INALCO Paris: Nemulțumirile elevilor au pornit, în multe cazuri, de la probleme concrete, respectiv clădiri degradate, clase aglomerate, programe școlare dificil de gestionat și un sistem de admitere în învățământul superior pe care îl consideră inechitabil. Studenții s-au solidarizat pentru că se confruntă cu probleme similare.

Elevii și studenții francezi au revenit în stradă după o pauză de două săptămâni, alăturându-se mobilizării sindicatelor care cer...

#StareaEducației (INTERVIU) Protestele elevilor și studenților din Franța. Cécile Folschweiller, conf.dr. INALCO Paris: Nemulțumirile elevilor au pornit, în multe cazuri, de la probleme concrete, respectiv clădiri degradate, clase aglomerate, programe școlare dificil de gestionat și un sistem de admitere în învățământul superior pe care îl consideră inechitabil. Studenții s-au solidarizat pentru că se confruntă cu probleme similare.
Life miercuri, 4 noiembrie 2026, 08:59

#StareaEducației (INTERVIU) Programul ”Școala din spital” întâmpină dificultăți, la Iași, în găsirea cadrelor didactice. Prof. dr. Camelia Bogdănici: Nu avem profesori pentru discipline ca limba română, matematică, științe. Plata cu ora nu este suficient de atractivă financiar, iar acest lucru face ca profesorii să prefere alte școli sau să ofere meditații în privat.

Pentru copiii care se confruntă cu boli cronice și sunt nevoiți să petreacă perioade îndelungate în spital, întreruperea școlii poate...

#StareaEducației (INTERVIU) Programul ”Școala din spital” întâmpină dificultăți, la Iași, în găsirea cadrelor didactice. Prof. dr. Camelia Bogdănici: Nu avem profesori pentru discipline ca limba română, matematică, științe. Plata cu ora nu este suficient de atractivă financiar, iar acest lucru face ca profesorii să prefere alte școli sau să ofere meditații în privat.
Life luni, 2 noiembrie 2026, 10:36

#StareaEducației (INTERVIU) „Ascultă 5 minute de muzică clasică”, proiectul Radio România Muzical care merge la sufletul elevilor. Prof. Antoaneta Luchian: Să stai cinci minute concentrat pe un act sonor mi se pare important și relevant, mai ales în cazul elevilor contemporani care își pierd ușor răbdarea. Cristina Comandașu, manager RRM: Muzica clasică ajută la construirea unei societăți mai frumoase.

De 12 ani, proiectul „Ascultă 5 minute de muzică clasică”, inițiat de Radio România Muzical, contribuie la apropierea copiilor de muzica...

#StareaEducației (INTERVIU) „Ascultă 5 minute de muzică clasică”, proiectul Radio România Muzical care merge la sufletul elevilor. Prof. Antoaneta Luchian: Să stai cinci minute concentrat pe un act sonor mi se pare important și relevant, mai ales în cazul elevilor contemporani care își pierd ușor răbdarea. Cristina Comandașu, manager RRM: Muzica clasică ajută la construirea unei societăți mai frumoase.
Life marți, 27 octombrie 2026, 11:53

#StareaEducației (INTERVIU) Lucian Grigorescu, formator Teach for Romania: Cei mai mulți dintre tineri ies din facultate cu teoria foarte bine învățată, dar niciunul nu se confruntă cu toate provocările din școlile din medii vulnerabile. Practica pedagogică ar trebui să înceapă din anul întâi și să fie în medii diverse. Nu te pregătește nimeni să vezi copii care vin flămânzi la școală, desculț și care n-au sprijin de acasă.

Pregătirea teoretică nu este suficientă pentru profesorii care ajung să predea în comunități vulnerabile, unde sărăcia, lipsa sprijinului...

#StareaEducației (INTERVIU) Lucian Grigorescu, formator Teach for Romania: Cei mai mulți dintre tineri ies din facultate cu teoria foarte bine învățată, dar niciunul nu se confruntă cu toate provocările din școlile din medii vulnerabile. Practica pedagogică ar trebui să înceapă din anul întâi și să fie în medii diverse. Nu te pregătește nimeni să vezi copii care vin flămânzi la școală, desculț și care n-au sprijin de acasă.