Scriitorul Eginald Schlattner, onorat cu „Crucea de merit în rang de cavaler” a „Ordinului de merit” al RF Germania

Publicat de Nicolae Tomescu, 21 iunie 2021, 12:33

Pe 24 iunie a.c., ambasadorul Cord Meier-Klodt înmânează, cunoscutului scriitor român de origine germană Eginald Schlattner, Crucea de merit în rang de cavaler a Ordinului de merit al Republicii Federale Germania.

Președintele federal Frank-Walter Steinmeier i-a acordat Crucea de merit în rang de cavaler lui Eginald Schlattner, în semn de recunoaştere şi apreciere a angajamentului său pe tot parcursul vieții pentru promovarea valorilor europene, toleranței și respectului interetnic.

Ceremonia de decernare a ordinului are loc joi, 24 iunie 2021, la ora 17:00, la Consulatul Germaniei din Sibiu.

Ambasadorul Cord Meier-Klodt: „Onorăm o mare personalitate a României din rândurile minorității germane. În calitatea sa de pastor şi duhovnic, Eginald Schlattner s-a pus neobosit în slujba celor săraci, a celor lipsiţi de drepturi și a minorităților, în special a celei rome. În calitate de scriitor, el a plasat curajos tratarea adevărului istoric, a responsabilității și a vinovăției în centrul creației sale literare cu elemente autobiografice.“

Scriitorul Eginald Schlattner: „Cred că nu greșesc atunci când presupun că această distincție, acordată la capătul unei biografii îndelungate, desemnează nu doar meritele sporadice ale celui ales, ci cercetează și istoria vieții sale ca un întreg și măsoară cele întâmplate în contradicțiile lor. Desigur, experţii care au analizat și cântărit nu s-au orientat doar după reușite, după succes, după faptele mărețe, ci au luat în considerare și erorile, rătăcirile, vinovăția. Astfel, această înaltă distincție cuprinde mai mult decât doar o cinstire de bun simţ şi o omagiere galantă aduse unei persoane.“

*

Eginald Schlattner s-a născut pe 13 septembrie 1933, în Arad. A crescut, și-a petrecut tinerețea în Făgăraș, printre etnii diferite: români, maghiari, germani, evrei, armeni, țigani. Școala a urmat-o în Sibiu, Făgăraș, Brașov. A studiat la Cluj, între 1952–1953, timp de două semestre, teologia evanghelică /până la exmatricularea sa; a studiat un semestru (în 1957) matematică, apoi hidrologia; înainte de a-și susține examenul de stat, a fost arestat și condamnat de Tribunalul Militar pentru „tăinuirea delictului de înaltă trădare“. După liberare, a lucrat ca muncitor zilier într-o fabrică de cărămizi, ca tehnician constructor, ca desenator tehnic. În 1969, i s-a îngăduit să-și susțină examenul de stat în domeniul hidrologiei. Până în 1973, lucrase în calitatea inginerului. Și-a reluat studiile teologice, fiind, din 1978, preot la Roșia (Rothberg) lângă Sibiu. A început să scrie din 1990, după ce tăcuse 40 (patruzeci de ani. Anul 1998 îi marchează debutul literar cu romanul Dergekopfte Hahn (Cocoșul decapitat)/editura „Paul Zsolnay“ din Viena; după împlinirea vârstei de 65 de ani, autorul se bucură de un succes internațional imens, romanul cunoscând, în trei ani, mai multe reeditări. Doi ani mai târziu, îi apare, la aceeași editură, romanul Rote Handschuhe (Mănuși roșii), având un răsunet rar întâlnit, făcându-l celebru pe preotul din Roșia (Schlattner locuiește în casa parohială veche, înconjurată de grădini și de parcul bisericii)…

Iată omul care declara, mândru și răspicat: von hier rucke ich mich nicht („de aici nu ma clintesc“); „Aceste cărți nu le-aș fi putut scrie în Germania. Știți de ce? Un emigrant a terminat cu trecutul lui. El trăiește numai din amintiri, nu mai are o relație cu prezentul țării pe care a părăsit-o. Aici sunt încă pomii de atunci, soarele ca și acum 50 de ani, sunetele, cuvintele oamenilor, românească, săsească, mirosul pământului… N-aș fi putut să scriu acest roman într-un bloc din München… Nu, n-aș fi putut. Ar fi devenit un roman de nostalgie…“