Comisia specială pentru legile justiţiei a adoptat proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală

Publicat de Gabriela Rotaru, 7 iunie 2018, 19:36

Parlamentarii din Comisia specială pentru legile justiţiei au adoptat astăzi proiectul de modificare a Codului de procedură penală, cu 15 voturi pentru şi 3 împotrivă.

Proiectul va ajunge la Senat ca primă cameră sesizată. Unul dintre amendamentele aprobate prevede că în cursul urmării penale şi al judecării cauzei sunt interzise comunicările şi declaraţiile publice, precum şi furnizarea de alte informaţii provenind de la autorităţi publice, referitoare la faptele şi persoanele care fac obiectul acestor proceduri. Şi nu se pot face referiri la persoanele suspectate sau acuzate ca şi cum acestea au fost condamnate.

După aproximativ 6 ore de dezbatere, proiectul legislativ a fost aprobat în comisie pe fondul acuzaţiilor din partea opoziţiei care a susţinut că unele dintre amendamntele adoptate pun în pericol actul de justiţie. Unul dintre acestea prevede că o sentinţă pronunţată în primă instanţă prin care s-a dispus achitarea unui inculpat nu poate fi desfiinţată în apel şi nu se poate pronunţa o hotărâre de condamnare în lipsa unor probe noi. Preşedintele USR, Dan Barna a anunţat că formaţiunea sa politică va contesta la Curtea Constituţională proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală:

Dan Barna: Faptul că s-a adoptat un amendament prin care apelul este golit de conţinut, cum preşedintele a fost transformat în notar, iată că instanţele de apel sunt transformate la rândul lor în instanţe de tip notariat pentru că tocmai aflăm că ele nu mai pot schimba o decizie de fond. Şi în momentul de faţă România devine în mod oficial un stat infracţional, un stat în care legea este făcută de infractori pentru propriile interese.

În replică, deputatul social-democrat Eugen Nicolicea a explicat că nu există obligaţia ca acuzaţia iniţială a procurorului să aibă ca efect o hotărâre de condamnare, chiar dacă un inculpat a fost în arest preventiv.

Eugen Nicolicea: Procurorul chiar el poate să ceară achitarea respectivului dacă în decursul procesului, să zicem, află date noi despre această chestiune. Procurorul apără în primul rând drepturile şi libertăţile cetăţeanului, deci chiar şi ale inculpatului, şi apără interesele generale ale societăţii. Interesul general al societăţii este aflarea adevărului.

Membrii comisiei au mai decis că audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore într-un interval de 24 de ore, iar declaraţiile suspectului sau inculpatului vor fi obligatoriu înregistrate cu mijloace tehnice audio care vor fi puse integral la dispoziţia apărării. De asemenea, judecătorul de drepturi şi libertăţi poate dispune supravegherea tehnică atunci când există indicii temeinice privind pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni. (Rador/ FOTO adevarul.ro)