CCR: Nu există conflict între Guvern și DNA în cazul anchetei Belina
Publicat de , 23 noiembrie 2017, 15:14
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins joi cererea președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, și a constatat că nu există conflict juridic între Guvern și DNA ca urmare a cercetării privind legalitatea hotărârilor Executivului prin care părți din insula Belina și brațul Pavel au trecut din proprietatea statului în cea a județului Teleorman.
„Curtea, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, a respins sesizarea și a constatat că nu există conflict de natură constituțională între Guvernul României și Ministerul Public — DNA. Motivele le veți afla foarte pe scurt în comunicatul de presă”, a declarat șeful CCR, Valer Dorneanu, la finalul ședinței.
Curtea Constituțională a României a discutat joi cererea președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, de a se constata conflictul juridic între Guvern și DNA ca urmare a cercetării privind legalitatea hotărârilor Executivului prin care părți din insula Belina și brațul Pavel au trecut din proprietatea statului în cea a județului Teleorman.
În 16 noiembrie, judecătorii au amânat pronunțarea în acest caz pentru a avea timp să aprofundeze datele din dosar.
În cadrul ședinței CCR din 16 noiembrie, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a arătat că DNA nu are competența de a ancheta legalitatea adoptării unei hotărâri de Guvern, reprezentantul DNA susținând, pe de altă parte, că nu se poate impune procurorului unde să facă anchetă și unde să nu ancheteze, subliniind că instanța de judecată este cea care trebuie să se pronunțe dacă a fost sesizată legal.
„După știința mea, din cele aproape 1.000 de infracțiuni câte găsim (…) în partea specială a Codului și în legile speciale, nu avem nicio infracțiune care să constea în fapta Guvernului de a adopta o hotărâre de Guvern, un act normativ cu încălcarea normelor de tehnică legislativă. Prin urmare, dacă nu avem o astfel de infracțiune, practic DNA, procurorul, în general, nu are competența, abilitatea legală, constituțională să ancheteze. (…) Substanța conflictului juridic de natură constituțională rezultă din această competență a DNA-ului, a Ministerului Public. Când el se vede în fața unei posibile hotărâri de Guvern adoptată în condiții de nelegalitate, poate DNA-ul să verifice legalitatea HG (…)? Convingerea noastră este că nu, jurisprudența Curții este în același sens, legea specială statuează în aceeași direcție”, spunea Toader.
Potrivit acestuia, aprecierea legalității hotărârii de Guvern este „o competență exclusivă a instanței de contencios”.
Pe de altă parte, reprezentantul DNA, Simona Ricu, a arătat că nu i se poate impune unui procuror unde să facă anchetă și unde să nu ancheteze, subliniind că instanța de judecată este cea care trebuie să se pronunțe dacă a fost sesizată legal.
„Lăsați instanța de judecată să se pronunțe dacă este sesizată în mod legal, dacă s-au administrat probe în mod loial, dacă s-a încercat să se afle adevărul, cu respectarea (…) dreptului la un proces echitabil”, a mai spus procurorul.
Totodată, reprezentantul DNA a menționat că nu crede că rolul CCR este acela „de a exonera răspunderea penală a funcționarilor cu rang înalt”.
În 23 octombrie, președintele Senatului a cerut CCR să constate și să soluționeze conflictul juridic de natură constituțională între Guvern, pe de o parte, și Ministerul Public — Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, pe de altă parte.
Președintele Senatului a solicitat CCR: să constate existența conflictului juridic de natură constituțională între Ministerul Public — Direcția Națională Anticorupție, pe de o parte, și Guvernul României pe de altă parte; să constate cauza conflictului — Ministerul Public-Direcția Națională Anticorupție și-a arogat competența de anchetare a circumstanțelor, împrejurărilor, oportunității și legalității elaborării celor două hotărâri de guvern; să statueze că, pe viitor, procurorii nu pot ancheta circumstanțele, împrejurările, oportunitatea și legalitatea hotărârilor de guvern.
DNA efectuează cercetări față de mai multe persoane pentru fapte care au legătură cu transferul de proprietate a unor părți din insula Belina și brațul Pavel. „În anul 2013, prin acțiunea concertată a unor persoane cu funcții publice, părți din insula Belina și brațul Pavel (cu suprafață de 278,78 ha, respectiv 45 ha), situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea județului Teleorman și în administrarea Consiliului Județean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private. Pentru realizarea transferului de proprietate au fost adoptate HG 943/2013 — act cu caracter individual și HG 858/2013 — act cu caracter normativ, acte prin care au fost încălcate prevederi din: Constituția României, Legea apelor 107/1996, Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică, OUG 107/2002 privind înființarea Administrației Naționale ‘Apele Române’, Legea 115/1999 a responsabilității ministeriale, Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă”, preciza DNA.
(Agerpres/ FOTO economica.net)
