OMS şi China ar fi putut să acţioneze mai repede şi mai ferm pentru a alerta omenirea în ianuarie 2020(experţi independenţi)
Publicat de , 20 ianuarie 2021, 06:05
Pandemia a expus fragilităţile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), o instituţie înzestrată cu mijloace insuficiente şi cu ‘o putere limitată’ în faţa statelor, potrivit unui raport întocmit de mai mulţi experţi independenţi, mandataţi de această agenţie din cadrul ONU, informează AFP.
Coprezidat de Helen Clark, fost prim-ministru neozeelandez, şi de Ellen Johnson Sirleaf, o fostă preşedintă a Liberiei, Grupul independent de pregătire şi ripostă în faţa pandemiei a prezentat marţi raportul săi interimar în faţa Consiliului executiv al OMS, care se întruneşte până pe 26 ianuarie.
Potrivit raportului, OMS şi China ar fi putut să acţioneze mai repede şi mai ferm pentru a alerta omenirea în ianuarie 2020.
Documentul dezvăluie şi faptul că OMS ‘nu a fost înzestrată cu mijloace suficiente pentru a îndeplini ceea ce se aşteaptă de la ea’ şi că această agenţie din cadrul ONU nu deţine nicio putere de constrângere.
‘În cele din urmă, OMS nu are puterea să facă să se respecte ceva, oricare ar fi acel lucru, sau să ancheteze’ pe cont propriu ‘într-o ţară’, a declarat Ellen Johnson Sirleaf, într-o conferinţă de presă.
‘În cazul apariţiei unei boli noi, singurul lucru pe care OMS poate să îl facă este să ceară să fie invitată (în acea ţară, n.r.) şi să spere că va fi invitată’, a adăugat ea.
Grupul independent consideră ‘frapantă’ ‘puterea limitată’ a OMS în cazul apariţiei unor boli, mai ales în ceea ce priveşte ‘posibilitatea de a implementa pe plan local mijloace de sprijin şi de limitare’.
‘Apelurile la cooperare sunt insuficiente pentru a se asigura o participare efectivă a statelor (…) cu disciplina, transparenţa, responsabilizarea şi rapiditatea dorite’, se afirmă în acelaşi raport.
‘Toate statele membre îşi îndreaptă atenţia spre OMS pentru a obţine un leadership, o coordonare şi recomandări, dar nu îi conferă autoritatea, accesul şi finanţarea necesare pentru a reuşi. Este clar că acest model nu funcţionează’, a declarat fosta preşedintă a Liberiei.
Grupul de experţi consideră, de asemenea, că sistemul mondial de alertă pandemică nu este adaptat nevoilor actuale.
‘Agenţii patogeni pot să se deplaseze în câteva minute şi în câteva ore, nu în câteva zile şi câteva săptămâni’, a ironizat Helen Clark, explicând că sistemul de alertă pare să provină dintr-o eră analogică depăşită şi ar trebui să fie adaptat la era digitală.
‘Abia la o lună după ce alarma a fost dată la Wuhan, sistemul internaţional a făcut să răsune cea mai puternică alertă a sa’ pentru a anunţa o epidemie, a adăugat ea.
Într-o majoritate tot mai mare a cazurilor, OMS află despre alerte ce vizează declanşarea unor epidemii prin intermediul reţelelor de socializare sau a informaţiilor apărute în presă, au constatat autorii raportului.
Concluziile finale ale grupului de experţi independenţi vor fi publicate în luna mai şi vor fi prezentate în faţa adunării generale a ONU.
Alături de Helen Clark, fost prim-ministru al Noii Zeelande, şi de Ellen Johnson Sirleaf, fostă preşedintă a Liberiei, Consiliului executiv a mai fost informat şi de Lothar Wieler, preşedintele Institutului Robert Koch din Germania, potrivit DPA.
”Este clar că alerta pentru pregătirea şi acţiunile de răspuns la nivel global trebuie să înceapă mult mai devreme şi mult mai ferm decât s-a întâmplat în cazul COVID-19”, a spus Wieler, care conduce şi un comitet de revizuire a Regulamentului Sanitar Internaţional, un set de reguli formulate pentru a ajuta omenirea să gestioneze pandemiile.
Ţările nu ar trebuie să aştepte până când Organizaţia Mondială a Sănăţii din Geneva declară o urgenţă sanitară globală, aşa cum s-a întâmplat pe 30 ianuarie anul trecut, ci ar trebui să găsească modalităţi pentru a acţiona rapid şi a evita să se ajungă la un nivel de criză, a mai spus Wieler.
(Agerpres/FOTO radioiasi.ro)
