#StareaEducației (INTERVIU) Săptămâna ERASMUS la Colegiul Național din Iași

Publicat de Andreea Drilea, 14 iunie 2024, 12:09

La Colegiul Național din Iași s-a desfășurat săptămâna ”Erasmus”.

Elevii și profesorii implicați în proiecte europene au împărtășit din experiențele trăite cu prilejul acestor activități care au avut tematici diverse. Unul dintre proiectele importante ale Colegiului Național din Iași este cel intitulat ”Politicile climatice încep de la nivel local”, al cărui manager este doamna Cornelia Fiscutean, profesor de geografie, invitata colegei noastre, Andreea Daraban.

Implicați în aceste activități care vizează în special protejarea planetei și un viitor sustenabil, sunt elevi și profesori din Iași, dar și din alte cinci țări, respectiv Turcia, Grecia, Italia, Lituania și Letonia.

Cornelia Fisuctean, profesor de Geografie la Colegiul Național din Iași

Andreea Daraban:  Ce este ”Săptămâna Experiențelor Europene” și ce vă propuneți prin acest eveniment?

Cornelia Fiscutean: Mă bucur mult să împărtășesc despre proiectele europene, să afle cât mai multă lume despre avantajele, despre beneficiile acestora. Săptămâna ”Erasmus” constă într-o serie de evenimente care promovează, popularizează, diseminează informații despre resursele, despre rezultatele acestor proiecte, la care au participat atât elevi, cât și cadre didactice din Colegiul Național. Marți a avut loc, în curtea interioară a școlii, o “Bibliotecă Vie” în cadrul căreia copiii din școală, profesorii au avut ocazia să lectureze, să răsfoiască câte o carte, care era, de fapt, un proiect european. Copiii le puneau la dispoziție celor interesați materialele aduse de acolo, informații și a existat atât un stand cu aceste prezentări, cât și un panou și roll-up care ofereau mai multe informații.

Andreea Daraban: În afară de proiectul pe care dumneavoastră îl coordonați, mai există două proiecte importante la nivelul Colegiului Național din Iași. Despre ce este vorba?

Cornelia Fiscutean: Așa este. Un proiect este realizat în colaborare cu Franța, se numește ”Tu ești lumea, alege să faci diferența” și își propune să dezvolte competențe anti-bullying, să pregătească copiii pentru a fi mai puțin vulnerabili în fața unor agresiuni. Este despre cultură și tradiție, despre feminism, despre acțiune și implicare. Un alt proiect a avut două mobilități, una la Rubyo, în Spania, lângă Santander, iar cealaltă la Avignon. În februarie, respectiv aprilie au fost aceste deplasări. Au fost despre antreprenoriat social și voluntariat, despre incluziune și solidaritate, iar cu prilejul acestor mobilități, atât elevii, cât și cadrele didactice s-au familiarizat cu metode inovative de comunicare: radio, televiziune educativă, ziar.

Andreea Daraban: Tematici foarte diverse și care abordează chestiuni ce țin de societate, de comportament în societate, de cum ne dezvoltăm, cum privim lumea, cum gândim critic.

Cornelia Fiscutean: Ați remarcat foarte corect, o mare varietate de tematici, de tipuri de proiecte, tocmai pentru a le oferi copiilor o paletă cât mai largă din care să-și aleagă viitorul. Pentru unii, deja viitorul a început. Și-au găsit pasiuni și au găsit abilități. De exemplu, la radio, au făcut podcasturi, și-au descoperit vocația. Ne-am bucurat foarte mult când ne spuneau așa, cu entuziasm, ”știu ce voi face de acum”.

Andreea Daraban: Proiectul pe care îl coordonați dumneavoastră, ”Politicile climatice încep de la nivel local” în ce stadiu se află? Ce activități au fost până în prezent și ce urmează?

Cornelia Fiscutean: Da, v-am vizitat după prima mobilitate care a avut loc în România. Anul acesta, în martie a avut loc o mobilitate în Grecia și în aprilie, alta, în Lituania, unde copiii s-au bucurat de activități foarte interesante. În Grecia, am experimentat utilizarea materialelor naturale în producerea cremelor și altor produse cosmetice, de exemplu uleiul de cocossau cel de măsline. A fost una dintre cele mai atractive dintre activități, cea mai interesantă din punct de vedere al mediului, pentru că prin aceste produse, dacă le producem singuri, nu mai utilizăm atât de multe ambalaje, nu mai ajung în apa mării ingrediente din șampoane și alte produse cosmetice care nu se descompun și sunt foarte toxice și mai ales acest microplastic care a ajuns în organismul nostru, îl mai diminuăm cumva, dacă vom aborda astfel de metode. În Lituania, am mers pe energie verde, am confecționat în miniatură centrale eoliene, am realizat modele smart de orășele. Am mers într-un oraș verde și chiar am fost foarte fascinați de ce am putut vedea acolo.

Andreea Daraban: Și ce înseamnă oraș verde?

Cornelia Fiscutean: Aproape nu existau mașini particulare, doar transport public și acela electric, piste de bicicletă. Nu e ca în Iași, unde ciclismul este sport extrem. Foarte multă lume se deplasează pe jos, deși distanțele sunt mai mari. Știți că e o latitudine mai mare, acolo,  este o densitate mai redusă a clădirilor și distanțele sunt mai mari. Nu e pe verticală dezvoltat orașul, ci pe orizontală mai mult. Chiar simțeai că inspiri aer curat, foarte mult spațiu verde, foarte multă grijă față de mediu. Era un râu impecabil, erau și alte forme de energie verde valorificate. Am făcut cunoștință și cu alte metode de obținere a energiei verzi din țările participante. Fiecare a venit cu specificul țării, cu metodele optime care se aplică. Am vizitat și o fermă de centrale eoliene. Am mers și am văzut cum funcționează, cum are loc mentenanța acestor centrale eoliene.

Andreea Daraban: Ce urmează? Ce vă propuneți? Proiectul se încheie în toamna lui 2025.

Cornelia Fiscutean: Mai avem un an în care vom participa la o întâlnire transnațională în Turcia, în octombrie, iar anul următor, în martie-aprilie, vom avea deplasări în Italia și Letonia.

Andreea Daraban: Colegiul Național din Iași a devenit școala acreditată Erasmus. Ce înseamnă asta?

Cornelia Fiscutean: Eu nu m-am ocupat de acest proces. Din ce știu, câștigăm anumite avantaje, iar cel mai important, mi se pare mie, că nu mai avem multă birocrație atunci când aplicăm. Deci intră cumva în sistem anumite informații și se simplifică acest proces, care e destul de cronofag, în general, la scrierea proiectelor europene.

Andreea Daraban: Înțeleg că există și un buget deja alocat.

Cornelia Fiscutean: Da, pentru anul viitor am primit bugetul și va continua foarte frumos acest proiect. Copiii sunt foarte încântați, se întorc din deplasări, din mobilități, foarte bucuroși, entuziasmați și dornici să împărtășească colegilor lor din experiență.

Andreea Daraban: Așadar, există un interes al elevilor pentru aceste proiecte.

Cornelia Fiscutean: Un interes foarte mare. La proiectul meu, pentru 12 locuri au fost 50 de dosare inițial. Această selecție îi motivează să se implice în voluntariate, să participe la concursuri, pentru că acestea constituie criterii în selecția lor.

Andreea Daraban: Așadar, cum sunt selectați acești copii care participă în programe? Spuneați că cei care fac voluntariat au un avantaj…

Cornelia Fiscutean: Da, primesc un anumit punctaj din aceste activități, în funcție de amploarea implicării. De asemenea, se punctează participarea la olimpiade naționale, internaționale și foarte important interesul pentru temă. Pentru că avem și noi, la rândul nostru, interesul ca să fie copiii implicați, să fie dornici să pătrundă în miezul acelor proiecte și fac echipe foarte frumoase. Copiii colaborează foarte frumos, se cunosc cu prilejul acestor proiecte, devin prieteni pentru că ei sunt din clase diferite, nu se cunosc înainte.

Andreea Daraban: Ce este cel mai greu într-un astfel de proiect european? Cu ce dificultăți vă confruntați?

Cornelia Fiscutean: Pentru mine sunt aspectele birocratice. Faptul că trebuie adunate semnături, liste, prezență, evidențe…Eu sunt foarte fascinată de tematica aceasta a mediului și fac cu mult drag toate activitățile. Practic respir prin astfel de abordări, însă faptul că trebuie să țin cont de procese verbale, de alte documente, pentru mine asta e mai dificil. Nu știu dacă pentru toată lumea, dar în ceea ce mă privește,  am senzația că e foarte mult timp pe care l-aș folosi mult mai pragmatic. Dar e nevoie și de toată documentația aceasta ca să fie cât mai clară distribuția bugetului, să fie justificate toate activitățile.

Andreea Daraban: Iată că din ce în ce mai multe școli accesează proiecte europene. Colegiul Național nu este singurul, sunt foarte multe școli și mai mici și mai mari care aderă la această idee de mobilitate europeană. Sunteți managerul unui proiect mare, cu o finanțare consistentă. Câtă muncă e în spatele unui astfel de proiect?

Cornelia Fiscutean: E multă muncă, dar faptul că o efectuezi în echipă pare mai ușor. Așa, când așezi și pe umerii colegilor din sarcini, colaborăm foarte frumos, ne organizăm foarte bine, aproape că nu e nevoie să facem ședințe, totul decurge de la sine. Fiecare știe la ce e mai potrivit, deja știm ce abilități sunt specifice fiecăruia și totul merge foarte simplu din acest punct de vedere. De asemenea, elevii comunică foarte frumos. Practic e un scop al proiectului, să se dezvolte competențele secolului 21: colaborarea, comunicarea, rezolvarea de probleme și toate acestea care apar pe parcursul proiectelor.

Andreea Daraban: Sunt convinsă că nu vă veți opri la acest proiect european.

Cornelia Fiscutean: Suntem cumva prizonieri ai acestor proiecte. (râde) După ce începi să le prinzi cumva, sistemul, îți este și mai ușor.

Andreea Daraban: Dau dependență…

Cornelia Fiscutean: Exact. Îți vin tot felul de idei și chiar că dau dependență. După ce se termină astfel de proiect, parcă n-ai sens. Parcă rămâi așa suspendat…

Andreea Daraban: Vine vacanța, dar dumneavoastră nu intrați încă în vacanță. Vă pregătiți de Olimpiada Europeană de Geografie, de Balcaniadă cum mai era numită.

Cornelia Fiscutean: E adevărat, ne pregătim pentru Olimpiada Europeană, între timp s-a extins cumva, a rămas denumirea așa între noi, de Balcaniadă, dar participă și țări mai îndepărtate de zona Balcanilor. Într-adevăr, vor merge opt copii din țara noastră, dintre care doi sunt din Iași. Unul dintre  el este Daniel Hanganu, de la Colegiul Național, care a avut punctajul maxim la baraj. Ar fi putut participa la Olimpiada Internațională de Geografie și probabil ar fi adus o medalie la fel de strălucitoare ca în anii anteriori, însă sunt permise doar două participări și din acest motiv va merge la Balcaniadă.

Andreea Daraban: Trebuie să spunem că Daniel Hanganu, este elevul anului, dumneavoastră la fel, sunteți profesorul anului la Gala Excelenței, organizată de Inspectoratul Școlar Județean Iași, iar Daniel termină anul acesta clasa a 12-a.

Cornelia Fiscutean: Da, a dat deja Bacalaureatul, este absolvent, va participa la Olimpiada Europeană, după care vom pregăti lotul pentru Olimpiada Internațională și vom merge în Irlanda în a doua jumătate a lunii august.

Cornelia Fiscutean este profesor de Geografie la Colegiul Național din Iași, autor de manuale școlare. Coorodonează, alături de profesorul Dorin Fiscutean, lotul olimpic național al României la Geografie, care, anul trecut,  s-a clasat pe locul I în lume la Olimpiada Internațională de Geografie. Elevii români au cucerit atunci  trei medalii de aur și una de argint, precum și primul loc pe națiuni.