(FOTO/AUDIO) Sute de vizitatori au trecut pragul galeriilor ieșene la NAG 2023

Publicat de isoreanu, 9 octombrie 2023, 18:46

În weekend, s-a desfășurat evenimentul „Noaptea Albă a Galeriilor”, în peste optzeci de spații de expoziție, din douăsprezece orașe din țară.

Inițiat și organizat de Asociația Ephemair în 2011, NAG s-a extins la nivel național odată cu a zecea ediție din 2016. Pentru că an de an numărul galeriilor participante a fost tot mai mare, iar publicul tot mai numeros, evenimentul și-a extins durata de desfășurare la un weekend întreg.

Managerul Asociației Culturale AltIași, George Pleșu, director al Galeriei Borderline Art Space, a introdus Iașiul pe harta NAG.

Inclusă anul acesta pentru prima dată în acest circuit, Baia Turcească a găzduit o expoziție spectaculoasă, la care au participat 24 de artiști din România și din străinătate. Titlul expoziției, curatoriate de Cristian Nae și Raluca Oancea, a fost „Whispers of the Posthuman World”, iar tema, așa cum am aflat din catalogul pregătit pentru vizitatori, a fost „simbioza multifațetată dintre om, animale, plante și mediile, ecosistemele și ansamblurile create tehnologic, într-o lume în care granițele dintre ceea ce este considerat natural și artificial sunt din ce în ce mai neclare”.

Cristian Nae:

Baia Turcească în… cumva… avanpremiera deschiderii sale oficiale sub forma unui entru internațional de artă contemporană ne invită să pătrundem în cotloanele sale printr-un labirint de lucrări tehnologice. Titlul acestei expoziții poate că vi se va părea poate prea poetic, „Șoaptele lumii post-umane”, vorbește, de fapt, despre post-umanism, adică despre acest viitor care se apropie cu pași repezi, în care oamenii și cel puțin tehnologia vor coabita simbiotic, în care inteligența artificială va deveni o parte integrantă a vieților noastre și în care responsabilitatea climatică va fi tot mai pronunțată, astfel încât omul, poate că din cel mai important dăunător al planetei și prădător, va învăța la rândul său să coabiteze și cu celelalte specii. Și am vrut să transmitem toate aceste interogați acestei reflecții publicului prin intermediul unei selecții de lucrări, 20 de artiști, 20 și ceva de artiști, de fapt, avem și artiști internaționali din Germania, din Franța, apoi o selecție de lucrări din „Ars Electronica” de la Linz, cu o altă selecție internațională, plus, desigur, artiști români, mulți dintre ei tineri, unii dintre ei, Matei Bejenaru sau Belu Făinaru, foarte bine cunoscuți și apreciați de publicul ieșean și nu numai, public internațional. Cred că este un… un experiment, pentru că titlul, vă spuneam, a fost făcut tot cu ChatGPT, celebrul ChatGPT deja, iar multe dintre lucrări sunt interactive, e un spațiu imersiv, un spațiu în care publicul poate să se și joace cu lucrările. De exemplu, o plantă care, cu ajutorul unui pulsoximetru, începe să sincronizeze cu ritmul tău și să rezoneze la ritmul corpului nostru. O lucrare a Floriamei Candea care mie îmi place foarte mult. Aș vrea să mulțumesc managerului AlteIași pentru că a făcut acest proiect posibil. Apoi, desigur, domnului rector Aurelian Bălăiță pentru sprijinul acordat de întreaga universitate, avem multă tehnologie și fără ajutorul lor n-am fi reușit și, desigur, Institutului Francez și Centrului Cultural German „Goethe Centrum” și Forumului Cultural Austriac. Ei au făcut posibilă prezența artiștilor precum Stefan Panhans sau Gregory Chatonsky în această expoziție. Artiști cu CV recunoscut. Chatonsky, spre exemplu, a expus la Centre Pompidou, la Palais de Tokyo, la bienale importante din lume și mă bucur că și-a adus lucrările generate tot cu inteligența artificială la Iași.

Matei Bejenaru este profesor universitar doctor la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, Facultatea de Arte Vizuale și Design și un artist vizual bine cunoscut publicului din Iași, din țară și din străinătate. La Baia Turcească, aceasta a participat cu o proiecție de diapozitive în buclă. Imaginile alb-negru sunt realizate de Matei Bejenaru cu 15 ani în urmă și au fost proiectate cu ajutorul un aparat din 1980, proiectul vorbind despre „uzura morală a tehnologiei clasice în timpurile digitalizării reprezentării și a generării de informație cu ajutorul inteligenței artificiale”, scria în catalog.

E un proiect ambițios și la ordinea zilei, toată lumea vorbește despre criza ecologică, inteligența artificială și dialogul nostru cu natura, mediat tehnologic. În ceea ce mă privește ca artist, eu am un proiect legat despre cunoaștere a științifică, dar dintr-o perspectivă oarecum istorică, este, dacă vreți, și un alt tip de reper. Când construiești o expoziție ai poziții artistice destul de diferite care dau o viziune mai complexă asupra temei care este analizată. Având și profesia de inginer, mă interesează ce s-a întâmplat cu știința și tehnologia în România, pentru că în tinerețea mea de elev, student și tânăr inginer, am profesat într-un domeniu tehnic-ingineresc și subiectul pe care expun aici într-o proiecție de diapozitive, diapozitive alb-negru, așa cum se făceau pe timpuri, acum 20, 30, 40 de ani, este un laborator electrotehnic de la Institutul Politehnic din Iași, unde eu, acum 40 de ani am făcut lucrări practice. Dar acel laborator l-am fotografiat acum vreo 15 ani și pentru mine este un simbol al unei lumi despre care poate cei tineri nu prea știu mai nimic și despre o formă de cunoaștere rațională care iarăși nu mai este în prim plan în societatea noastră de azi. Sunt foarte legat de mediul fotografic, sunt și profesor de fotografie, cunosc oarecum și istoria fotografiei, care nu este foarte lungă, sunt aproximativ 200 de ani, și am un interes pentru anumite modalități de a face fotografie, anumite tehnologii fotografice din trecut. Pentru că fiecare platformă tehnologică fotografică a avut calitățile ei și pe măsură ce timpul trece și ele nu prea mai sunt folosite, sigur că avem și o abordare nostalgică asupra mediului fotografic și sigur, mai ales într-un proiect care are și o dimensiune autoreferențială. Pentru mine sigur e… sunt mai multe niveluri nostalgice aici. Deci, o data nostalgia tinereții mele de când eram fost student, după asta, nostalgia față de un tip de a face fotografii alb-negru, diapozitive și să le prezinți printr-o proiecție clasică, iarăși este ceva nostalgic. Acum, eu încerc pe cât posibil să nu intru într-o zonă totuși lacrimogenă, așa emoțional ieftină. Proiectul are o dimensiune totuși analitică și rațională. Totuși, cred că îmi găsesc un loc în această expoziție care este orientată către viitor, pentru că noi vom putea să previzionăm în viitor, dacă avem și cunoștințe despre trecut.

Galeria „APARTE”, a Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași nu a lipsit din circuitul NAG nici în acest an. Acolo am putut vedea cele mai bune lucrări ale absolvenților Facultății de Arte Vizuale și Design din 2023.

Desigur, Galeria Borderline Art Space a făcut parte din circuitul NAG.

În total, 13 spații de expoziție din Iași au participat la Noaptea Albă a Galeriilor, ediția 2023.