Descoperirea unei fosile vechi de 2,8 milioane ani ‘îmbătrâneşte’ specia umană cu 400.000 de ani

Publicat de Lucian Bălănuţă, 5 martie 2015, 15:28

O mandibulă cu dinţii datând de 2,8 milioane de ani găsită în Etiopia este cea mai veche fosilă a genului uman descoperită vreodată, care împinge originile omului cu 400.000 ani în urmă, informează AFP.

Aceasta descoperire anunţată miercuri aruncă o lumina nouă asupra apariţiei genului uman, potrivit studiului pe această temă apărut în revista Science.

‘Descoperirea acestui maxilar inferior ajută la reducerea decalajului între evoluţia Australopithecus-ului – celebra Lucy datând de acum 3,2 milioane de ani – şi primele specii ale genului Homo, cum sunt Homo erectus sau Homo habilis’, au explicat paleontologii.

‘Această fosilă este un exemplu excelent de tranziţie între specii într-o perioada cheie a evoluţiei umane’, au adăugat specialiştii.

Mandibula a fost găsită în anul 2013 într-o zonă minieră numită Ledi-Geraru în regiunea Afar din Etiopia de către o echipă internaţională de cercetători condusă de Kaye Reed de la Universitatea din Arizona şi Brian Villmoare de la Universitatea din Nevada.

Timp de decenii, oamenii de ştiinţă au căutat fosile din Africa pentru indicii cu privire la filiaţia umană, însă cu puţin succes, deoarece au găsit foarte puţine fosile din perioada considerată critică, care merge de la mai puţin de trei milioane de ani până la mai puţin de 2,5 milioane de ani.

Noua fosilă de la Ledi-Geraru oferă indicii importante despre schimbările maxilarului şi dinţilor la genul Homo în numai 200.000 ani după urma cel mai recent cunoscută, cea a Australopithecus-ului supranumit ‘Lucy’, care a fost descoperită în Etiopia în anul 1974, nu foarte departe de Ledi-Geraru.

Dar cercetătorii notează că nu sunt în măsură să spună dacă acest maxilar indică sau nu că este vorba despre o nouă specie a genului Homo.

O cercetare complementară apărută miercuri în revista Science pe teme de geologie şi climă, pe baza unei cercetări efectuate în aceeaşi regiune a Etiopiei unde a fost găsită fosila de la Ledi-Geraruy, scoate în evidenţă schimbările climatice care au făcut mediul arid în urmă cu 2,8 milioane de ani.

Aceşti oameni de ştiinţă au descoperit fosile de mamifere contemporane celei de la Ledi-Geraru care arată că au existat mai ales specii care au trăit în habitate dominate de arbuşti mici şi păşuni unde copacii erau rari. Aşadar, în epoca în care a trăit ‘Lucy’, vegetaţia a fost mai verde.

‘Putem vedea indicaţii de secetă în fauna dominantă din mediul ambiant de la Ledi-Geraru’, a spus Kaye Reed, profesor la Universitatea din Arizona, co-autor al studiului, citat de AFP.

‘Dar având în vedere că este prea devreme pentru a spune dacă schimbările climatice sunt responsabile pentru apariţia genului Homo, va trebui să examinăm un număr mai mare de fosile hominide pe care vom continua să le căutăm în această regiune’, a adăugat sursa citată.

Ipoteza schimbărilor climatice care ar fi dus la extincţia speciilor anterioare genului Homo şi la apariţia acestora din urmă a fost avansată de multe ori de oamenii de ştiinţă, a relevat profesorul Reed.

Într-un alt studiu publicat miercuri în revista britanica Nature, oamenii de ştiinţă au anunţat o nouă reconstrucţie a mandibulei distorsionate care a aparţinut unui Homo habilis (‘îndemânatec’) vechi de 1,8 milioane de ani, descoperită în Tanzania.

Această reconstrucţie a creat surpriza de a dezvălui un maxilar primitiv al acestei specii şi a relevat, de asemenea, o legătură clară cu fosila de la Ledi Geraru, mai notează AFP.

(Agerpres/ FOTO lifesience.com)