Sună-i zilnic! – Conexiune dincolo de granițe, proiect derulat de Organizația Salvați Copiii și finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni –
București, 6 august 2026:58% dintre copiii cu părinții plecați la muncă în străinătate își doresc ca aceștia să revină în România și 44% dintre ei spun că, atunci când se confruntă cu o problemă serioasă, primul ajutor îl caută tot la părinți, chiar și de la distanță. În același timp, 35% afirmă că au fost tratați diferit la școală din cauza plecării părinților, iar aproape trei sferturi dintre aceștia spun că au fost ținta unor glume sau comportamente neplăcute. Datele reies dintr-un sondaj realizat recent de Organizația Salvați Copiii România în cadrul unui proiect finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, în rândul copiilor cu părinții plecați la muncă în străinătate, beneficiari ai programelor organizației.
Rezultatele cercetării evidențiază impactul profund pe care plecarea părinților la muncă în străinătate îl are asupra copiilor. Astfel, 58% dintre copii își doresc ca părinții lor să revină în România, în timp ce 20% ar prefera să se mute ei în țara în care locuiesc părinții, iar 21% nu au putut indica o opțiune.
Deși părinții sunt plecați, aceștia rămân principala sursă de sprijin emoțional pentru mulți dintre copii. În momentele dificile, 44% dintre ei spun că primul sprijin îl caută la părinți, chiar și de la distanță, ceea ce subliniază importanța menținerii unei comunicări constante între părinți și copii. Alți 23% apelează la un profesor, consilier școlar sau asistent social din cadrul școlii ori al Organizației Salvați Copiii; 16% la rudele cu care locuiesc, precum bunicii sau alte persoane din familie; 13% la un prieten, în vreme ce 4% declară că nu cer ajutor nimănui.
Experiența separării este însoțită, pentru mulți copii, și de schimbări în relațiile cu cei din jur. 35% dintre respondenți au declarat că au simțit că alți copii de la școală sau chiar unii adulți se poartă diferit cu ei, deoarece părinții lor sunt plecați la muncă în altă țară. Dintre aceștia, 71% afirmă că au fost ironizați sau tratați într-un mod neplăcut, în timp ce 29% spun că au beneficiat de mai multă atenție, sprijin și ajutor. Pentru 52% dintre copii, relațiile cu cei din jur au rămas neschimbate după plecarea părinților la muncă în străinătate.
Povestea lui Mihai și David, în vârstă de 11 ani și 13 ani, doi dintre copiii sprijiniți în cadrul programelor Salvați Copiii, ilustrează impactul pe care plecarea părinților la muncă în străinătate îl poate avea asupra dezvoltării emoționale a copiilor.
Înainte de a se despărți, părinții plecau împreună la muncă în străinătate, iar copiii rămâneau în grija bunicilor paterni, a bunicii materne sau a unei mătuși. După despărțire, ambii părinți au plecat la muncă în străinătate, în țări diferite. Tatăl este plecat în Elveția, mama în Suedia, iar copiii au rămas în grija unei prietene de familie. Lipsa părinților afectează semnificativ starea emoțională a copiilor, care au stări de tristețe, un comportament agitat uneori și o aparentă detașare, indiferență față de activitățile în care se implică de obicei. Cei doi frați vin în fiecare zi la centrul Salvați Copiii, unde beneficiază de o masă caldă zilnic, rechizite, activități de consiliere pentru a gestiona absența părinților, activități educative pentru a-și dezvolta abilitățile școlare și activități recreative pentru a se relaxa și a socializa cu alți copii. Participarea la activitățile organizate în centrul de zi le oferă un mediu stabil și familiar în care pot progresa, în ciuda absenței părinților. De asemenea, centrul menține legătura cu părinții și încurajează comunicarea regulată cu copilul. Totuși, absența părinților rămâne un factor de risc major, fiind necesară menținerea intervenției pe termen lung.
Dincolo de experiențele individuale, sondajul evidențiază și modul în care copiii reușesc să mențină dialogul cu părinții plecați la muncă în străinătate cu privire la experiențele și dificultățile care țin de mediul educațional. Comunicarea cu părinții rămâne esențială, inclusiv atunci când este vorba despre dificultățile pe care copiii le întâmpină la școală. Întrebați cât de des reușesc să vorbească cu părinții despre lucrurile care îi supără sau îi bucură în mediul școlar, 39% dintre copii au răspuns că fac acest lucru zilnic, 27% de câteva ori pe săptămână, 12% o dată pe săptămână, 17% mai rar, iar 4% preferă să discute despre aceste aspecte cu altcineva.
„Cu toate că înțeleg rațional motivele care i-au determinat pe părinți să plece în străinătate, pentru a le putea asigura un trai decent, copiii rămași cel mai adesea în grija rudelor din țară resimt absența părinților zi de zi, mai ales atunci când au probleme, simt nevoia să fie sfătuiți sau să fie sprijiniți emoțional. De aceea comunicarea cu părinții este esențială, chiar și de la distanță, pentru că ea îi dă copilului sentimentul de siguranță de care are atâta nevoie”, explică Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
În acest context, Organizația Salvați Copiii România lansează activitățile din cadrul ediției 2026 a proiectului „Sună-i zilnic! Conexiune dincolo de granițe”, finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni și adresat părinților români care muncesc în străinătate. Proiectul face parte din campania națională multianuală cu același nume, care reunește, sub același concept, o serie de inițiative menite să sprijine copiii rămași în țară și familiile acestora. Pe lângă activitățile dedicate părinților din diaspora, campania include acțiuni adresate persoanelor în grija cărora rămân copiii, membrilor comunității și specialiștilor din domeniile asistenței sociale și educației, cu scopul de a susține bunăstarea emoțională a copiilor și menținerea relației acestora cu părinții plecați la muncă în străinătate. Campania se bucură de susținerea Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, a Poliției de Frontieră Române și Aeroporturilor Craiova, Cluj-Napoca, Iași, Suceava.
“Poliția de Frontieră Română este alături de Organizația Salvați Copiii în acest demers de informare și prevenire, deoarece știm că, dincolo de frontiere, există și povești de familie care au nevoie de sprijin. În anii de colaborare am susținut împreună transmiterea unor mesaje importante către părinții care pleacă la muncă în străinătate, încurajându-i să păstreze o legătură permanentă cu copiii rămași acasă și să acorde atenție nevoilor lor emoționale. Vom continua acest parteneriat, convinși că informarea și cooperarea dintre instituții și organizațiile cu experiență pot contribui la protejarea interesului superior al copilului și la sprijinirea familiilor aflate în această situație”, a declarat inspectorul general al Poliției de Frontieră Române, chestor principal de poliție Cornel Laurian Stoica.
Scopul proiectului este creşterea gradului de conştientizare a părinţilor români care muncesc în alte state cu privire la nevoile copiilor rămaşi acasă, necesitatea menţinerii comunicării cu aceştia şi cu persoanele în grija cărora au rămas şi a legăturii cu comunitatea de proveniență.
Date proiect Sună-i zilnic! – Conexiune dincolo de granițe. Program pentru părinții români din străinătate
Proiect finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
Grupul-țintă principal al proiectului: părinții români plecați la muncă în străinătate
Perioadă derulare: iulie-octombrie 2026
Buget aprobat: 351.086 lei
Proiectul include următoarele activități:
Studiu la nivel european privind patternurile de relaționare, practicile de exercitare a rolului parental la distanță și nevoile de sprijin ale familiilor transnaționale, în special ale părinților români aflați la muncă în străinătate.
Campanie de informare și conștientizare cu privire la nevoile copiilor rămaşi acasă, necesitatea menţinerii comunicării cu aceştia şi cu persoanele în grija cărora au rămas copiii şi a legăturii cu comunitatea de proveniență (online, media) pentru peste 1.000.000 de români care muncesc/trăiesc în alte state.
Servicii de informare şi consiliere pe teme psiho-emoţionale şi juridice pentru 2.700 de părinţi români care muncesc în alte state – prin intermediul secțiunii interactive a site-ului www.copiisinguriacasa.ro, liniei telefonice dedicate, activităţi de informare și consiliere a părinţilor la puncte de trecere a frontierei, prin caravane organizate în mediul rural și urban mic.
Context
Amploarea fenomenului copiilor cu părinții plecați la muncă în străinătate a făcut necesară dezvoltarea unei rețele de servicii specializate destinate acestor copii. Organizația Salvați Copiii a creat astfel de servicii, adresate atât copiilor, cât și părinților lor și persoanelor în grija cărora au rămas copiii, începând cu anul 2010.
Peste 18.000 de copii şi 12.000 de adulți, persoane în grija cărora au rămas sau părinți, au beneficiat până acum de servicii de intervenție directă (consiliere psihologică şi socială, activități de suport școlar şi activități de socializare pentru copii; educație parentală, consiliere socială şi îndrumare juridică pentru adulți).
Peste 000 de persoane, părinți, copii și specialiști, au fost informate cu privire la impactul negativ pe care plecarea părinților îl are asupra copiilor rămași acasă şi la obligațiile ce le revin părinților la părăsirea țării prin activități directe, iar peste 5.000.000 de persoane prin campanii media și online.
Serviciile de consiliere psihologică și juridică pot fi accesate prin linia telefonică 021.224.24.52 și prin platforma www.copiisinguriacasa.ro.
Persoană de contact: Anca Stamin, Manager proiect, Organizația Salvați Copiii, email – anca.stamin@salvaticopiii.ro
Semnal de alarmă: România înregistrează un record la nivel european al cazurilor de rujeolă la copii
Publicat de Gabriela Rotaru,
17 iulie 2026, 08:58 / actualizat: 17 iulie 2026, 10:01
București, 17 iulie 2026: Potrivit Centrului European pentru Controlul Bolilor, între 1 februarie 2024 și 31 ianuarie 2025, numărul total de persoane diagnosticate cu rujeolă a fost de 32.265, la nivelul UE, dintre care 27.568 proveneau din România. A doua țară din top este la mare distanță – Italia, cu 1.097 cazuri. Tot mai mulți copii sunt privați de protecția vitală pe care o dă vaccinarea, ceea ce a dus la o scădere progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), în special pentru doza a doua administrată la 5 ani. Astfel, potrivit celor mai recente date, pentru prima doză, acceptarea este de 47,4%, în timp ce pentru doza a doua, procentul scade și la 20%, în unele comunități. Principalele cauze țin de carențele informaționale, de dezinformarea din social media, precum și de bariere sistemice, cum ar fi birocrația excesivă, lipsa resurselor materiale și lipsa transportului, cum arată datele studiului calitativ al Salvați Copiii România. Salvați Copiii România a lansat campania de conștientizare publică „Povești de vaccinat copiii” și solicită autorităților simplificarea sistemului de raportare a vaccinărilor, training-uri în comunicare pentru personalul medical, precum și dezvoltarea unei echipe multidisciplinare la nivel local care să promoveze vaccinarea copiilor.
În perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2025, în România au fost confirmate în total 35.736 de cazuri de rujeolă, din care 27.720 la copii sub 15 ani și 3.188 la adolescenți între 15 și 19 ani. În același interval, s-au înregistrat 30 de decese cauzate de rujeolă, potrivit INSP „Situația rujeolei în România la data de 31.12 .2025”.
Într-un singur județ acoperirea vaccinală a fost de peste 70%, în 14 județe acoperirea vaccinală s-a situat între 50,6% și 67,4%, în 24 de județe acoperirea vaccinală s-a situat între 31,3% și 49,7%, în trei județe acoperirea vaccinală a fost sub 30%. Valoarea minimă (23,7%) a fost raportată în județul Argeș, iar cea maximă (73,8%) a fost atinsă în județul Bihor, potrivit INSP.[1]
Toate valorile sunt sub ținta de 95% recomandată de OMS. Conform concluziilor celei de-a 14-a reuniuni a Comisiei Regionale de Verificare a Eliminării Rujeolei și Rubeolei (RVC, septembrie 2025)[2], România se numără printre cele 13 țări din Regiunea Europeană OMS cu transmitere endemică a rujeolei, ceea ce înseamnă că boala circulă continuu în populație, fără întrerupere.
Acoperirea vaccinală națională (%) arată următoarea situație a vaccinărilor:
BCG: 93,5%
Hep B (3 doze): 55,0%
DTPa – împotriva difteriei, tetanosului și pertussis acelular – (3 doze): 55,0%
VPI – Vaccinul polio inactivat (3 doze): 55,0%
Hib (3 doze): 55,0%
Pneumococic (3 doze): 54,0%
ROR (1 doză): 47,4%.
Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, a subliniat importanța politicilor sociale integrate, care să asigure accesul copiilor și al părinților la servicii de educație și de sănătate: ”Fiecare copil nevaccinat este un copil expus riscului de îmbolnăvire și de deces din cauza unei boli care poate fi prevenită. În comunitățile rurale în care lucrăm, am demonstrat că vaccinarea poate crește de la 50-60% la aproape 100% atunci când există echipe dedicate, informație corectă și relații de încredere cu familiile.”
De ce sunt copiii români expuși riscurilor bolii, prin nevaccinare
Barierele atitudinale și comportamentale, refuzul categoric al unor comunități și frica de reacții adverse.
Barierele socio-culturale sunt reprezentate de aspecte culturale, lingvistice, religioase și mobilitatea ridicată a familiilor.
La nivel informațional, impactul negativ al mass-media, dezinformarea pe rețelele sociale și miturile despre vaccinare reprezintă obstacole majore.
În plus, există bariere sistemice precum birocrația excesivă, lipsa resurselor materiale și lipsa transportului.
O tendință importantă care se evidențiază din interviurile cu medicii de familie este scăderea progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR, în special pentru doza a doua administrată la 5 ani. Dacă pentru prima doză acceptarea este relativ bună, la rapel rata scade dramatic, ajungând în unele comunități până la doar 20%. Aceste provocări creează un cerc vicios în care lipsa rapelului reduce eficiența programului de imunizare, expunând copiii la riscul de îmbolnăvire chiar și după administrarea primei doze.
Din analiza interviurilor reiese că relația medicilor de familie cu părinții este complexă și variază semnificativ. Mulți medici raportează comportamente de evitare din partea părinților, care amână constant vaccinările și refuză să-și asume în scris decizia. Medicii văd asistenții medicali comunitari ca intermediari ideali pentru comunicarea cu grupurile vulnerabile sau rezistente la vaccinare.
Medicii de familie identifică multiple obstacole la nivel sistemic, precum absența consecințelor pentru nevaccinare care au redus semnificativ ratele de imunizare, în special în comunitățile vulnerabile și izolate. Din perspectiva lor, barierele culturale și sociale, precum și mobilitatea ridicată a familiilor, complică și mai mult eforturile de vaccinare. În plus, în interacțiunea cu părinții, medicii observă că frica de reacții adverse și lipsa percepției privind gravitatea bolilor prevenibile prin vaccinare reprezintă obstacole semnificative în convingerea acestora să-și vaccineze copiii.
Pentru a crește ratele de vaccinare, medicii identifică nevoi multiple și interconectate. La nivel național, ei solicită un cadru legislativ mai strict privind vaccinarea și campanii mass-media mai intense de informare și educare. La nivel local și operațional, principalele nevoi includ: extinderea rețelei de asistență medicală comunitară, reducerea birocrației în raportarea vaccinărilor, asigurarea transportului pacienților către cabinete și o mai bună implicare a reprezentanților minorităților. Medicii subliniază și importanța dezvoltării propriilor abilități de comunicare prin participarea la cursuri specializate.
Fișa tehnică: Studiul este realizat de Departamentul de Sănătate Publică, Universitatea Babeș-Bolyai, Autori: Lect. Univ. Dr. Oana M. Blaga, Drd. Andreea Morar, Mara Bumbu, Drd. Marina D. Dascăl, în cadrul programului „Sănătatea mamei și a copilului” implementat de Organizația Salvați Copiii și a fost finanțat de MSD România.
Ce face Salvați Copiii. Modele de bună practică
Organizația Salvați Copiii se implică în acordarea serviciilor sociale și medicale mamelor și copiilor din mediul rural, iar soluțiile sunt bazate pe realitățile din teren.
Implicarea echipelor integrate de specialiști din 16 județe (asistenți medicali, moașe și asistenți sociali) pentru identificarea cazurilor vulnerabile din comunitățile rurale și sprijinirea în vederea accesării serviciilor medicale și sociale pentru copii 0-5 ani și gravide.
Asigurarea accesului la nutriție și igienă adecvată.
Sesiuni de consiliere și informare de grup.
Caravane medicale organizate periodic în zone defavorizate.
Sprijinirea medicilor de familie din mediul rural cu echipamente medicale pentru asigurarea consultațiilor la nivel local.
Program de informare și sprijinire a gravidelor cu ajutorul Cutiei Bebelușului, pe modelul finlandez.
Informarea medicală a mamelor din maternități și în zonele rurale în cadrul sesiunilor de informare și al caravanelor medicale.
Facilitarea accesului digital la informații medicale în zonele rurale prin INFOMama, prima aplicație mobilă din România dedicată furnizării de informații medicale și sociale pentru femeile însărcinate, concepută pentru a îmbunătăți accesul la îndrumări de încredere și pentru a conecta viitoarele mame cu servicii esențiale.
Până în prezent, Salvați Copiii România a lucrat în 20 de județe, în peste 400 de comunități rurale defavorizate și in toate maternitățile din țară pentru facilitarea accesului la servicii socio-medicale și informare medicală, cu 459.500 de mame, gravide și copii până în 5 ani.
Rezultatele programelor noastre demonstrează că soluțiile există:
înscrieri la medicul de familie;
consultații, ecografii și analize efectuate în timpul sarcinii la gravidele dezavantajate – 95% dintre gravidele din comunitățile în care lucrăm au mers la medic în timpul sarcinii sau au beneficiat de ecografii în cadrul caravanelor medicale pe care le-am organizat.
creșterea ratei vaccinării la copii (ratele de vaccinare au crescut de la 50-60% în momentul preluării comunităților la 99-100%).
Programul Cutia Bebelușului, pe modelul finlandez, a inclus 15.000 de gravide și a generat o creștere semnificativă a accesării serviciilor medicale – 77% creștere în vaccinarea copilului;
îmbunătățirea cunoștințelor legate de educație pentru sănătate în comunități, în rândul adolescentelor, în cadrul campaniei #VremEducațiePentruSănătateÎnȘcoli.
Programul de susținere a gravidelor din mediul rural a funcționat ca un catalizator pentru conectarea mamelor cu serviciile medicale de bază. Specialiștii relatează că multe beneficiare care până atunci nu frecventaseră serviciile medicale aferente sarcinii au început să le acceseze tocmai datorită programului. 93% dintre specialiști au raportat creșterea accesării acestor servicii de către mamele beneficiare, cu cele mai mari proporții observate în cazul vaccinării copilului – 77% și al controalelor prenatale – 77%, urmate de consilierea privind alăptarea – 74%, consultul pediatric – 69%, serviciile sociale și medicale – 62%, controalele postnatale – 60%, respectiv cursurile de puericultură – 46%.
Programul de dotare a medicilor de familie din mediul rural și implicare a echipelor integrate a generat efecte pozitive și de durată în comunitățile în care este implementat. Evaluarea impactului arată creșteri importante în monitorizarea sănătății mamelor și copiilor, comparativ cu perioada anterioară demarării programului:
creștere cu 45% a numărului de femei gravide care s-au prezentat la control în perioada prenatală;
de aproape două ori mai multe consultații pentru gravide au fost efectuate și decontate de CNAS (+188%);
numărul gravidelor cu afecțiuni cronice care s-au prezentat la medicul de familie a crescut de 2,6 ori (161%);
creștere cu 83% a numărului de ecografii pentru gravide;
creștere cu 80% a numărului de vaccinări pentru copii, conform programului național.
Campania „Povești de vaccinat copiii”, realizată de Organizația Salvați Copiii România, este un demers de informare și educare despre importanța vaccinării și despre rolul informațiilor medicale validate în protejarea sănătății copiilor. Pentru recomandări adaptate fiecărui copil și informații corecte despre vaccinare, adresați-vă întotdeauna medicului pediatru sau medicului de familie.
Contact Media:
Silvia Burcea | Coordonator Program Sănătatea Mamei și a Copilului | Salvați Copiii România
[1] „Analiza rezultatelor estimării acoperirii vaccinale la vârsta de 12 luni pentru copiii născuți în iulie 2024”, derulată în august 2025 pentru copiii născuți în perioada 01–31.07.2024.
Salvați Copiii România lansează Apel pentru viață, pentru reabilitarea și dotarea Secției de Terapie Intensivă Pediatrică a Spitalului Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani
Botoșani 18 mai 2026: Principalul centru de îngrijire pediatrică din Botoșani, Spitalul Județean de Urgență „Mavromati”, a solicitat sprijinul pentru consolidarea și dotarea cu aparatură medicală a Secției de Terapie Intensivă Pediatrie, unde unele echipamente au 20 de ani vechime și au trecut prin multiple reparații, ajungând la finalul duratei lor tehnologice de utilizare. În acest sens, sunt necesare intervenții esențiale la nivelul infrastructurii de bază, precum evaluarea și reabilitarea circuitului electric din secție, asigurarea unui sistem eficient de climatizare prin instalarea de aparate de aer condiționat, precum și înlocuirea rampelor și a circuitelor de distribuție a gazelor medicinale. Totodată, dotarea cu o stație de aer comprimat medical și sistem de vacuum medical reprezintă o prioritate pentru susținerea actului medical în condiții de siguranță. Anual, peste 1.000 de copii ajung la Secția de Terapie Intensivă Pediatrică a Spitalului Județean de Urgență „Mavromati” din Botoșani, iar aproximativ 15% dintre aceștia au vârsta sub 3 ani. Sunt copii care ajung în stare critică, după accidente grave sau afecțiuni severe, iar pentru mulți dintre ei fiecare secundă poate face diferența dintre viață și moarte. Organizația Salvați Copiii România lansează astfel un apel la solidaritate pentru susținerea modernizării infrastructurii medicale dedicate copiilor din județul Botoșani.
„În fiecare zi, în secția de Terapie Intensivă Pediatrică, echipa medicală luptă pentru viața copiilor care ajung în stare critică. Avem profesioniști dedicați și pregătiți să intervină în orice moment, însă calitatea actului medical depinde în mod direct de accesul la echipamente moderne și performante. Niciun copil nu ar trebui să aibă șanse diferite la tratament în funcție de locul în care s-a născut. Pentru copiii din Botoșani, investițiile în aparatură medicală nu înseamnă doar dotare tehnologică, ci șansa reală la viață, la sănătate și la un viitor”, declară Alexandru Carp, medic specialist ATI.
Județul Botoșani se află în topul negativ al mortalității infantile, cu o rată de 9.80 la mia de copii născuți vii; prin comparație, municipiul București are o rată de 3.30 la mia de copii născuți vii, la nivelul anului 2024.
„Spitalul din Botoșani este un centru medical esențial pentru întreg județul și de care depind copii ale căror vieți sunt în pericol. Medicii fac față zi de zi atât aparaturii medicale depășite tehnologic, deficitului de resurse umane, precum și durerii părinților care își văd copiii în suferință. Orice întârziere în dotarea și renovarea Secției de Terapie Intensivă Pediatrie periclitează șansa la o îngrijire medicală cât mai promptă și, până la urmă, la viață”, spune Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
Date despre spital:
Spitalul Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani, prin Secția de Pediatrie, reprezintă principalul centru de îngrijire pediatrică pentru întreg județul Botoșani. Este singura unitate medicală din județ care oferă atât servicii de Chirurgie Pediatrică, cât și Terapie Intensivă Pediatrică, devenind locul în care ajung copiii care au nevoie de intervenții chirurgicale și îngrijiri medicale complexe.
Secția de Terapie Intensivă Pediatrică gestionează anual peste 1.000 de internări. Cele mai multe sunt cazuri chirurgicale, însă medicii acordă îngrijiri și copiilor internați inițial în alte secții pediatrice, a căror stare se agravează și necesită monitorizare continuă, suport vital și intervenții specifice terapiei intensive. Aproximativ 15% dintre pacienții internați în ATI Pediatrie au sub 3 ani, un indicator care reflectă gradul ridicat de vulnerabilitate al copiilor tratați aici. Echipa de Terapie Intensivă Pediatrică este formată din 19 medici rezidenți, specialiști și medici primari, dintre care 16 își desfășoară activitatea permanent în secția ATI Pediatrie. Experiența acumulată în gestionarea unor cazuri complexe i-a învățat că, în medicina pediatrică, fiecare minut poate fi decisiv.
Cazul lui M., copila care avea nevoie de aparatură medicală performantă, pentru a fi salvată: O pacientă în vârstă de 5 luni, internată inițial pentru bronșiolită acută, a prezentat o agravare rapidă a stării respiratorii, necesitând transfer în terapie intensivă și ulterior ventilație mecanică invazivă. Evoluția a fost complicată prin instabilitate hemodinamică și suspiciunea unei patologii cardiace asociate, în contextul a două episoade de stop cardiorespirator resuscitate.
În ciuda complexității cazului și a dificultăților tehnice întâlnite în managementul unei paciente atât de mici, echipa medicală a asigurat susținerea continuă a funcțiilor vitale până la identificarea unui loc disponibil într-un centru cu supraspecializare pediatrică. După multiple demersuri realizate către centre din țară, pacienta a fost transferată către un spital de pediatrie, unde a beneficiat de tratament specific și a avut ulterior o evoluție favorabilă, fiind externată la domiciliu.
Cazurile critice care ajung în ATI Pediatrică:
În cadrul secției de ATI Pediatrică a Spitalului Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani, medicii gestionează frecvent cazuri complexe și imprevizibile. Printre cele mai întâlnite se numără accidentele severe – traumatisme craniene, hemoragii interne sau șocuri hemoragice provocate de accidente casnice, rutiere ori traumatisme suferite în timpul jocului. În astfel de situații, fiecare minut este esențial, iar intervenția rapidă poate face diferența dintre viață și moarte.
O altă categorie importantă este reprezentată de infecțiile intraabdominale severe, inclusiv forme complicate de apendicită, care necesită intervenții chirurgicale urgente și monitorizare continuă în terapie intensivă.
Tot mai frecvent, medicii tratează și copii cu diabet zaharat de tip 1 sever dezechilibrat, multe cazuri fiind diagnosticate pentru prima dată în momentul apariției comei diabetice, o urgență medicală majoră.
În sezonul rece, infecțiile respiratorii severe cresc semnificativ numărul internărilor în ATI Pediatrică. În cazurile grave, copiii au nevoie de suport ventilator și îngrijire intensivă pentru a depăși perioada critică.
În cadrul spitalului au mai fost realizate modernizări, precum cele din Secția de Chirurgie Pediatrică, unde au fost efectuate o serie de lucrări importante de reabilitare a infrastructurii, prin sponsorizări atrase la nivel local și implicarea comunității. Printre acestea se numără modernizarea grupurilor sanitare și reabilitarea oficiului alimentar. Aceste intervenții confirmă angajamentul echipei medicale de a îmbunătăți constant condițiile de tratament și de a ridica standardele actului medical. În continuare, însă, este nevoie de sprijin financiar pentru dotarea cu aparatură medicală modernă și moddernizare a spitalului.
Unul dintre echipamentele prioritare este sistemul de iluminat chirurgical, unde actuala lampă scialitică, utilizată încă din 2006, trebuie înlocuită cu o sursă modernă LED, capabilă să ofere lumină uniformă, precisă și rece, indispensabilă intervențiilor chirurgicale delicate.
De asemenea, aspiratoarele chirurgicale folosite în prezent, achiziționate în 2011 și reparate în repetate rânduri, necesită înlocuire cu modele noi, performante, care să asigure siguranța manevrelor medicale și desfășurarea intervențiilor fără riscuri suplimentare.
Pentru creșterea gradului de protecție împotriva infecțiilor, spitalul are nevoie și de implementarea tehnologiei de nebulizare Nocospray, un sistem care completează măsurile existente de igienă și contribuie la menținerea unui mediu mai sigur pentru pacienți și personalul medical.
Totodată, există o nevoie reală de consolidare a infrastructurii din Secția ATI Pediatrie, prin modernizarea și înlocuirea unor sisteme și echipamente care, deși au fost întreținute corespunzător, au ajuns la finalul duratei lor tehnologice de utilizare.
În acest sens, sunt necesare intervenții esențiale la nivelul infrastructurii de bază, precum evaluarea și reabilitarea circuitului electric din secție, asigurarea unui sistem eficient de climatizare prin instalarea de aparate de aer condiționat, precum și înlocuirea rampelor și a circuitelor de distribuție a gazelor medicinale. Totodată, dotarea cu o stație de aer comprimat medical și sistem de vacuum medical reprezintă o prioritate pentru susținerea actului medical în condiții de siguranță.
În terapia intensivă pediatrică, fiecare intervenție înseamnă mai mult decât un act medical — înseamnă o luptă pentru timp, pentru resurse și, mai ales, pentru viața unui copil. Tocmai de aceea, investițiile în infrastructură, aparatură și condiții moderne de tratament nu reprezintă doar o nevoie a sistemului medical, ci o responsabilitate față de copiii care ajung aici în cele mai vulnerabile momente ale vieții lor.
Pentru că viața unor copii care se luptă să trăiască depinde de investiția pe care o facem în maternități, Salvați Copiii România lansează un apel pentru redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit. către o cauză vitală: dotarea cu echipamente medicale a maternităţilor şi spitalelor de pediatrie din România.
Ce face Salvați Copiii România
Începând cu anul 2010, Salvați Copiii România derulează programul „Fiecare Copil Contează”, prin care susține sănătatea mamelor și copiilor prin dotarea unităților medicale cu aparatură de ultimă generație și implementarea unor programe socio-medicale dedicate comunităților vulnerabile.
În cadrul acestui program, organizația a contribuit la renovarea, modernizarea și dotarea a 296 de unități medicale din toate județele țării – secții de neonatologie, terapie intensivă neonatală, pediatrie, obstetrică-ginecologie și cabinete de medicină de familie – oferind peste 4.100 de echipamente medicale vitale, în urma unor investiții ce depășesc 21 de milioane de euro, având un impact direct asupra a peste 670.000 de beneficiari.
Într-un interval de timp record de doar 9 luni și cu eforturi conjugate, Organizația Salvați Copiii România, alături de susținători, a finalizat în 2025 lucrările ample de reabilitare pentru trei secții vitale ale Maternității Polizu: Secția de Terapie Intensivă, Blocul Operator și Secția Obstetrică-Ginecologie 4. Cele mai complexe intervenții au avut loc pe o suprafață de aproximativ 700 de metri pătrați, în Blocul Operator, Secția ATI și spațiile adiacente, zone care nu mai fuseseră renovate complet de peste 40 de ani. În cadrul investiției totale de 3.600.000 de euro, a fost achiziționat și un generator electric capabil să susțină întreaga activitate a spitalului în caz de avarie, precum și aparatură medicală de ultimă generație.
Despre Organizația Salvaţi Copiii:
De 36 de ani, Salvați Copiii România construiește programe sociale, politici publice și practici solide în beneficiul copilului din România. Expertiza și complexitatea proiectelor la nivel național fac din organizație o instituție socială esențială, al cărei rol este medierea între societate și autoritatea publică, în beneficiul copilului. În cele peste trei decenii de activitate, Salvați Copiii a intervenit activ în societate, identificând soluții concrete pentru protejarea și sprijinirea copiilor vulnerabili, și a militat, în același timp, pentru o colaborare viabilă cu autoritățile decidente, pentru asigurarea interesului superior al copilului. Salvați Copiii și-a asumat rolul de supraveghere vigilentă a autorităților publice, în așa fel încât acestea să implementeze politici publice de durată care să corecteze cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor. Totodată, organizația a reușit să creeze rețele active de solidaritate, prin încurajarea responsabilității sociale a companiilor și a societății, în sens larg. În calitate de membru al Save the Children, cea mai mare organizație independentă din lume care promovează drepturile copilului și care cuprinde 30 de membri și desfășoară programe în peste 100 de țări, VIZIUNEA noastră este o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la supraviețuire, educație, protecție și participare, asumându-ne MISIUNEA de a obține progrese importante privind modul în care copiii sunt tratați și producerea schimbărilor imediate și de durată în viața acestora. Peste 4.522.000 de copii au fost implicați în programele și campaniile Organizației Salvați Copiii.
București, 30 aprilie 2026: Trei spitale de primă linie din București, care tratează cazurile de prematuritate severă și alte afecțiuni medicale complexe ale nou-născutului, au apelat la mecanismul de sprijin pus la dispoziție de Organizația Salvați Copiii România, prin care sunt dotate maternitățile, secțiile de terapie intensivă neonatală și de pediatrie cu aparatură și echipamente medicale vitale pentru intervențiile medicale. Astfel, fondurile strânse de echipa Salvați Copiii la Semimaratonul București (9-10 mai) vor contribui la întărirea capacității medicale a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”, a Spitalului Clinic de Obstetrică și Ginecologie Filantropia și a Spitalului Universitar de Urgență București. În total, costurile aparaturii medicale solicitate de medici se ridică la peste 168.000 euro, pentru: ventilator neonatal cu multiple moduri (invaziv, non-invaziv, HFOV), monitor funcții vitale, sistem de cooling, kit ventilație + umidificator, hotă cu flux laminar, ecograf.
Date despre spitale:
În cadrul Departamentului de Terapie Intensivă Nou-Născuți al Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” sunt tratați anual copii aflați în stare critică, mulți dintre ei prematuri extrem sau cu malformații severe. Majoritatea necesită intervenții chirurgicale și suport ventilator avansat pe termen lung, ceea ce pune o presiune enormă pe aparatura existentă. Achiziția unui ventilator neonatal performant și a unui monitor de funcții vitale este absolut necesară pentru salvarea acestor pacienți.
Secția de Neonatologie a Spitalului Clinic de Obstetrică și Ginecologie Filantropia are una dintre cele mai mari capacități de neonatologie din București și îngrijește anual sute de nou-născuți. Numărul ridicat de prematuri creează o nevoie constantă de echipamente de suport medical. Investiția în dotări moderne asigură îngrijire sigură și un start mai bun în viață pentru cei mai vulnerabili copii. Achiziția unui sistem de cooling va permite gestionarea precisă a temperaturii corporale a micilor pacienții.
Secția de Neonatologie a Spitalului Universitar de Urgență București îngrijește anual mii de nou-născuți, inclusiv cazuri extrem de complexe și prematuri proveniți din sarcini cu risc. Terapia intensivă neonatală funcționează constant la capacitate maximă, iar lipsa echipamentelor suficiente afectează accesul egal la tratament. Dotarea cu kituri moderne de ventilație și hote cu flux laminar este esențială pentru reducerea complicațiilor și creșterea șanselor de supraviețuire.
„În secția noastră de terapie intensivă neonatală, fiecare secundă contează. Viața pacienților depinde de echipamente care nu se opresc niciodată. Ventilatoarele și monitoarele funcționează continuu, iar atunci când cedează, trebuie înlocuite imediat, pentru că sprijinul vital nu poate aștepta. Din 2014, Salvați Copiii România este alături de noi în această cursă pentru viață, susținând eforturile dedicate nou-născuților”, a declarat dr. Ana Maria Brădeanu, medic primar neonatologie și coordonator al Compartimentului de Terapie Intensivă Nou-Născuți din cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”.
Cursa pentru viață: de ce e necesar programul de combatere a mortalității infantile derulat de Salvați Copiii România
Din anul 2010 până în prezent, Organizația Salvați Copiii s-a implicat activ în dotarea cu echipamente medicale performante și modernizarea a 296 de unități medicale (secții de neonatologie, terapie intensivă neonatală, pediatrie, obstetrică-ginecologie și cabinete de medicină de familie) din toate județele țării, cu peste 4.100 de echipamente vitale, susținând accesul la servicii de sănătate pentru peste 670.000 de pacienți (nou-născuți, copii, gravide).
Într-un interval de timp record de doar 9 luni și cu eforturi conjugate, Organizația Salvați Copiii România, alături de susținători, a finalizat în 2025 lucrările ample de reabilitare pentru trei secții vitale ale Maternității Polizu: Secția de Terapie Intensivă, Blocul Operator și Secția Obstetrică-Ginecologie 4. Cele mai complexe intervenții au avut loc pe o suprafață de aproximativ 700 de metri pătrați, în Blocul Operator, Secția ATI și spațiile adiacente, zone care nu mai fuseseră renovate complet de peste 40 de ani. În cadrul investiției totale de 3.600.000 de euro, a fost achiziționat și un generator electric capabil să susțină întreaga activitate a spitalului în caz de avarie, precum și aparatură medicală de ultimă generație.
„Programul de dotare a maternităților și secțiilor de terapie intensivă neonatală este de o importanță vitală. Am făcut muncă de pionierat în domeniu și, după 16 ani, programul a devenit unul complex, axat prioritar pe întărirea capacității spitalelor în salvarea și îngrijirea nou-născuților. Avem în medici parteneri de cursă lungă și astfel reușim să sprijinim concret sistemul medical cu ceea ce este necesar, dar eforturile trebuie consolidate cu politici de sănătate coerente și care să corecteze disparitățile”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Organizația Salvați Copiii.
Încă din 2016, Salvați Copiii România participă la Semimaratonul București pentru cauza copiilor născuți prematur, iar rezultatele au fost vitale: echipamente care le-au dat medicilor posibilitatea de a salva și îngriji corespunzător viețile copiilor care vin pe lume cu diverse afecțiuni medicale complexe.
10 Ani de investiții în Viață, cu susținerea alergătorilor:
2016– Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sîrbu” – secția Neonatologie: debutul investițiilor prin donarea unui incubator de transport (000 euro);
2017– Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Ioan” București – Maternitatea Bucur – secția Neonatologie: achiziția unui ventilator de suport respirator vital pentru nou-născuți (000 euro);
2018– Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” – secția Terapie Intensivă Neonatală: dotarea cu un incubator și două monitoare de funcții vitale (400 euro);
2019– Spitalul Universitar de Urgență București – secția Neonatologie: sprijin prin donarea unui ventilator neonatal performant (000 euro);
2021–Spitalul Universitar de Urgență București – secția Neonatologie: a fost dotat cu un ventilator neonatal (000 euro);
2022– Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” – dotarea secțieiORL cu instrumentar specific și a secției de neonatologie a Spitalului Universitar de Urgență București cu sisteme moderne de monitorizare (peste 26.000 euro);
2023– Spitalul Universitar de Urgență București a fost dotat cu aparatură pentru monitorizarea nou-născutului, iar Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” a fost susținut cu echipamente specifice intervenției ORL (peste 93.000 euro);
2024– Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu‑Rusescu” (INSMC) – Maternitatea Polizu: Renovarea Secției de Terapie Intensivă și a Blocului Operator (peste 100.000 euro);
2025– Spitalul Universitar de Urgență București – secția Neonatologie: Cea mai recentă dotare cu echipamente de ultimă generație: 5 lămpi UV pentru purificarea aerului, 1 monitor AEEG neonatal, 1 sondă liniară hockey stick, 1 defibrilator complet (cu geantă și electrozi neonatali), 1 kit (1000 teste) pentru analizor hematologie, 35 de pătuțuri nou-născut (peste 111.120 euro).
Date de context:
Mortalitatea infantilă rămâne printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană: 6,6‰, dublu față de media UE (3,5‰). Disparitățile sunt majore — 7,9‰ în mediul rural, comparativ cu 5,3‰ în urban.
În anul 2024 rata prematurității în Romania a fost de aproape 9%.
Accesul la servicii medicale este inegal: 1.050 de localitățise confruntă cu deficit de medici de familie, iar 175 nu au niciun punct de lucru medical. Deși aproape jumătate din populație locuiește în mediul rural, mai puțin de o treime dintre medicii de familie profesează la sat, unde un medic deservește de peste două ori mai mulți pacienți decât în mediul urban.
Susținători: Michelin, DP World, HCL Tech, BCR, Mediaposte Hit Mail, Douglas, Golin, PORR Construct, Lidl România, Nhood România, Linde Gaz,Libra Internet Bank.
De 36 de ani, Salvați Copiii România construiește programe sociale, politici publice și practici solide în beneficiul copilului din România. Expertiza și complexitatea proiectelor la nivel național fac din organizație o instituție socială esențială, al cărei rol este medierea între societate și autoritatea publică, în beneficiul copilului. În cele peste trei decenii de activitate, Salvați Copiii a intervenit activ în societate, identificând soluții concrete pentru protejarea și sprijinirea copiilor vulnerabili, și a militat, în același timp, pentru o colaborare viabilă cu autoritățile decidente, pentru asigurarea interesului superior al copilului. Salvați Copiii și-a asumat rolul de supraveghere vigilentă a autorităților publice, în așa fel încât acestea să implementeze politici publice de durată care să corecteze cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor. Totodată, organizația a reușit să creeze rețele active de solidaritate, prin încurajarea responsabilității sociale a companiilor și a societății, în sens larg. În calitate de membru al Save the Children, cea mai mare organizație independentă din lume care promovează drepturile copilului și care cuprinde 30 de membri și desfășoară în prezent programe în peste 100 de țări, VIZIUNEA noastră este o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la supraviețuire, educație, protecție și participare, asumându-ne MISIUNEA de a obține progrese importante privind modul în care copiii sunt tratați și producerea schimbărilor imediate și de durată în viața acestora.
Peste 4.522.000 de copii au fost implicați în programele și campaniile Organizației Salvați Copiii.
Program accelerat pentru reducerea mortalității infantile, prin dotarea a 60 de noi cabinete medicale
• Sunt necesari încă 1.473 de medici pentru acoperirea nevoilor existente: ponderea medicilor de familie din totalul medicilor este mai mică față de majoritatea țărilor UE și sub media UE, de 20%.
• Mortalitatea infantilă rămâne printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană: 6,6‰, aproape dublu față de media UE (3,5‰) . Disparitățile sunt majore — 7,9‰ în mediul rural, comparativ cu 5,3‰ în urban.
• În cadrul ediției a IV-a a celui mai mare program național de susținere a medicinei de familie în mediul rural, „Primul pas spre sănătate”, se vor dota 60 de cabinete, investiție de un milion de euro.
București, 22 aprilie 2026 – Accesul echitabil la servicii de sănătate primară continuă să fie o provocare majoră în România: conform celor mai recente date publicate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), la 31 decembrie 2025, un număr de 1.055 de localități înregistrau un deficit de medici de familie, fiind necesari încă 1.473 de medici pentru acoperirea nevoilor existente . În 2026, un număr de până la 60 de cabinete de medicină de familie din zone dezavantajate vor fi dotate cu aparatură medicală modernă în cadrul ediției a IV-a a celui mai mare program național de susținere a medicinei de familie în mediul rural, „Primul pas spre sănătate”.
Dintre localitățile care înregistrează deficit de medici:
• 335 nu aveau medic de familie propriu, fiind deservite doar prin puncte de lucru ale medicilor din alte localități;
• 175 de localități nu beneficiau deloc de servicii de medicină de familie;
• restul localităților se confruntă cu un număr insuficient de medici raportat la populație.
Comparativ cu finalul anului 2024, situația rămâne practic neschimbată, indicând o stagnare îngrijorătoare a sistemului:
• 1.057 localități cu deficit;
• 1.502 posturi necesare;
• 328 localități fără cabinet propriu, dar cu puncte de lucru;
• 181 localități complet neacoperite.
„Distribuția medicilor de familie evidențiază o inechitate clară între mediul urban și cel rural, ceea ce accentuează nevoia de consolidare a asistenței medicale primare în comunitățile rurale. Există însă exemple de județe care reușesc să atragă medici prin implicarea directă a autorităților locale și printr-un dialog constant cu aceștia. Vedem medici care merg activ în consiliile județene, semnalând nevoile reale din comunități și contribuind la conturarea soluțiilor. Experiența ne arată că sprijinul financiar, de unul singur, nu este suficient, este nevoie de educație, infrastructură și, mai ales, de implicarea reală a autorităților locale. Fără acest sprijin, va fi dificil să atragem tineri medici în mediul rural. Modele din Maramureș, Sibiu, Harghita sau Dolj ar putea fi preluate și adaptate și în alte județe. ”, a precizat Larisa Mezinu-Bălan, Vicepreşedinte Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
„Este nevoie să construim un veritabil masterplan guvernamental pentru a atenua deficitul de personal și pentru a favoriza un medic de familie tânăr să aleagă să își desfășoare profesia în mediul rural. Populația din mediul rural are dreptul la serviciile unui cabinet de medicină de familie, astfel încât domiciliul să nu fie un criteriu de discriminare.
Este nevoie de investiții în infrastructură, de gândirea unor strategii care să cuprindă soluții pentru familia medicului, stimulente financiare, dar și deduceri fiscale suplimentare. Sănătatea trebuie să rămână un drept fundamental și pentru cetățenii care locuiesc în mediul rural”, a subliniat Conf. Univ. Dr. Gindrovel Dumitra, Vicepreședinte, Societatea Națională de Medicina Familiei.
În paralel, datele privind utilizarea serviciilor medicale arată o presiune crescută asupra sistemului spitalicesc, cauzată inclusiv de accesul limitat la medicina primară. În anul 2025, din totalul de 3.652.042 de cazuri de pacienți externați după spitalizare continuă :
• doar 1.071.831 (sub o treime) s-au prezentat la spital cu trimitere de la medicul de familie;
• în timp ce 2.086.541 de cazuri au ajuns direct prin serviciile de urgență.
Aceste date evidențiază rolul esențial al medicului de familie în prevenție, diagnostic precoce și orientarea corectă a pacienților în sistemul de sănătate. Lipsa accesului la servicii de medicină primară contribuie la utilizarea excesivă a serviciilor de urgență și la supraîncărcarea spitalelor.
„Accesul la medicul de familie nu ar trebui să fie un privilegiu, ci un drept garantat pentru fiecare persoană, indiferent de locul în care trăiește. Datele arată clar că este nevoie de intervenții urgente și coordonate pentru a reduce aceste inechități. În acest sens, este esențial să consolidăm medicina de familie, să sprijinim medicii care aleg să profeseze în comunitățile rurale și să dezvoltăm politici publice sustenabile care să asigure servicii medicale de bază pentru copii și persoane dezavantajate”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
În acest context, este esențială dezvoltarea unor politici publice care să:
• stimuleze distribuția echitabilă a medicilor în mediul rural și în zonele defavorizate;
• susțină infrastructura cabinetelor de medicină de familie;
• încurajeze integrarea serviciilor comunitare și a soluțiilor digitale în sănătate.
Accesul la servicii de sănătate primară reprezintă fundamentul unui sistem de sănătate eficient și echitabil.
„Cu adăugarea acestor 60 de noi cabinete, vom ajunge la un total de 220 de cabinete dotate. Prin programul Primul pas spre sănătate, aducem servicii medicale esențiale pentru mamă și copil mai aproape de comunitățile rurale. Asigurarea accesului la serviciile de sănătate primară contribuie la reducerea decalajelor sociale și susține obiectivul de reducere a ratei mortalității infantile, prin îngrijire de calitate, prevenție și sprijin încă din primele etape ale vieții”, a precizat Amalia Fodor, Director Executiv Fundația OMV Petrom.
Ponderea medicilor de familie din totalul medicilor este mai mică față de majoritatea țărilor UE.
În 2023, medicii de familie reprezentau 18% din totalul medicilor, sub nivelul majorității țărilor UE și sub media UE de 20%. Aceasta reflectă două presiuni: interesul scăzut pentru medicina de familie în rândul absolvenților de medicină și rata ridicată de pensionare în rândul medicilor de familie actuali. Această tendință este probabil să continue, deoarece doi din cinci medici de familie au peste 60 de ani .
Medicii de familie lucrează în mare parte în cabinete individuale private, aflate în contract cu casele județene de asigurări de sănătate. Rolul lor de filtrare a accesului la servicii și de gestionare a bolilor cronice rămâne slab: pentru majoritatea afecțiunilor, pacienții consultă medicii de familie în principal pentru a obține trimiteri către specialiști, deoarece aria clinică de practică a acestora este limitată. Pentru anumite afecțiuni, pacienții pot accesa direct medicii specialiști fără a trece mai întâi pe la medicul de familie.
România continuă astfel să se bazeze în mare măsură pe serviciile de specialitate și pe cele spitalicești. În ciuda reformelor propuse în mod repetat pentru întărirea asistenței primare, sistemul a rămas centrat pe spitale, cu un număr mare de paturi și un nivel ridicat de activitate.
Cheltuielile ridicate pentru îngrijirea spitalicească reflectă progresele limitate în consolidarea asistenței primare și a prevenției.
Îngrijirea spitalicească consumă o proporție mare și în creștere din cheltuielile pentru sănătate din România, ajungând la 41% în 2023, al doilea cel mai ridicat nivel din UE. În schimb, ponderea alocată îngrijirii ambulatorii (20%) a fost a doua cea mai scăzută din UE, reflectând un sistem care se bazează pe servicii spitalicești solicitante din punct de vedere al resurselor. Eforturile de consolidare a asistenței primare au avut progrese limitate, iar o parte semnificativă a resurselor continuă să fie direcționată către spitale.
Despre program
În cadrul strategiei de reducere a mortalității infantile, prin programul „Primul pas spre sănătate”, până la finalul anului 2026 vor fi dotate aproximativ 220 de cabinete de medicină de familie cu echipamente medicale utile în primul rând pentru monitorizarea sarcinilor, îngrijirea mamei si copilului, dar și pentru întreaga comunitate. Prin asigurarea de consultații la nivel local, se urmărește îmbunătățirea calității serviciilor medicale din zonele rurale și, implicit, scăderea presiunii pentru spitalele județene sau camerele de gardă din marile orașe și reducerea distanței și a costurilor pentru consultații pre- și postnatale. Programul este implementat de Salvați Copiii, iar finanțarea Fundației OMV Petrom se ridică la 3,5 milioane de euro în cele trei ediții de până acum (2023-2026).
În 2026, echipamente precum ecograf, electrocardiograf, defibrilator automat, holter tensiune arterială, pulsoximetru, doppler vascular și fetal, geantă medicală de prim ajutor, trusă completă de mică chirurgie, instrumentar medical pot ajunge prin concurs deschis în alte 60 de cabinete de medicină de familie din mediul rural. Cabinetele interesate se pot înscrie în concurs în perioada 15 aprilie – 15 mai 2026. Mai multe detalii despre criteriile de selecție a cabinetelor sunt aici.
Impactul real al programului este măsurabil și se vede în măsurile de prevenție și în servicii concrete care ajung în comunitățile rurale. Principalele concluzii ale studiului de impact ediția 2.0. Programul „Primul pas spre sănătate” a contribuit la îmbunătățirea semnificativă a monitorizării medicale, 84% dintre gravide beneficiind de controale lunare în perioada esențială a sarcinii, iar 77% de monitorizare mai frecventă în ultimele luni. De asemenea, 80% dintre copii au beneficiat de consultații regulate pentru urmărirea creșterii și dezvoltării, ceea ce indică o orientare puternică spre prevenție. Investiția în dotarea cabinetelor a dus la creșterea disponibilității serviciilor medicale, confirmată de 77% dintre medicii de familie, și la intensificarea consultațiilor preventive, semnalată de 73% dintre aceștia. În același timp, peste 90% dintre mame au primit servicii de consiliere și educație pentru sănătate, esențiale pentru îngrijirea copilului și prevenirea riscurilor. Nu în ultimul rând, 93% dintre medici consideră că programul contribuie direct la reducerea mortalității infantile, confirmând relevanța intervenției la nivel național.
Date statistice:
• Mortalitatea infantilă rămâne printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană: 6,6‰, dublu față de media UE (3,3‰). Disparitățile sunt majore — 7,9‰ în mediul rural, comparativ cu 5,3‰ în urban.
• Aproximativ 10% dintre nașterile din România provin de la mame adolescente. În 2024 au fost înregistrate 601 nașteri la fete sub 15 ani și 13.018 la fete între 15 și 19 ani (INS).
• 32,4% dintre copii trăiau în 2025 în risc de sărăcie sau excluziune socială — semnificativ peste media Uniunii Europene.
• Accesul la servicii medicale este inegal: 1.055 de localități se confruntă cu deficit de medici de familie, iar 175 nu au niciun punct de lucru medical . Deși aproape jumătate din populație locuiește în mediul rural, mai puțin de o treime dintre medicii de familie profesează la sat, unde un medic deservește de peste două ori mai mulți pacienți decât în mediul urban.
• Pentru 2024 – persistă procentul ridicat al nașterilor fără control prenatal (19,27% în total nașteri, 26,95% în cazul mamelor adolescente – 15 – 19 ani și 37,2% în cazul mamelor sub 15 ani) .
Despre Organizaţia Salvaţi Copiii:
De 36 de ani, Salvați Copiii România construiește programe sociale, politici publice și practici solide în beneficiul copilului din România. Expertiza și complexitatea proiectelor la nivel național fac din organizație o instituție socială esențială, al cărei rol este medierea între societate și autoritatea publică, în beneficiul copilului. În cele peste trei decenii de activitate, Salvați Copiii a intervenit activ în societate, identificând soluții concrete pentru protejarea și sprijinirea copiilor vulnerabili, și a militat, în același timp, pentru o colaborare viabilă cu autoritățile decidente, pentru asigurarea interesului superior al copilului. Salvați Copiii și-a asumat rolul de supraveghere vigilentă a autorităților publice, în așa fel încât acestea să implementeze politici publice de durată care să corecteze cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor. Totodată, organizația a reușit să creeze rețele active de solidaritate, prin încurajarea responsabilității sociale a companiilor și a societății, în sens larg. În calitate de membru al Save the Children, cea mai mare organizație independentă din lume care promovează drepturile copilului și care cuprinde 30 de membri și desfășoară în prezent programe în peste 100 de țări, VIZIUNEA noastră este o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la supraviețuire, educație, protecție și participare, asumându-ne MISIUNEA de a obține progrese importante privind modul în care copiii sunt tratați și producerea schimbărilor imediate și de durată în viața acestora. Peste 4.522.000 de copii au fost implicați în programele și campaniile Organizației Salvați Copiii.
Despre Fundația OMV Petrom:
Lansată în anul 2022, Fundația OMV Petrom construiește programe și susține investiții pe termen lung în România pentru comunități dezavantajate, în trei domenii cheie: educație timpurie, sănătate timpurie și biodiversitate.
www.fundatiaomvpetrom.ro
Contact Media:
Silvia Burcea | Coordonator Program Sănătatea Mamei și a Copilului | Salvați Copiii România
Salvați Copiii România: Mai puțin de jumătate dintre elevii români au o viziune optimistă asupra viitorului lor profesional
Publicat de Gabriela Rotaru,
30 martie 2026, 11:09 / actualizat: 30 martie 2026, 12:18
Salvați Copiii România, Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CMBRAE) și Centrele Județene de Resurse și Asistență Educațională Cluj, Iași și Mureș vin în sprijinul a peste 2700 de elevi prin proiectul What’s Next 2.0
Doar 2 din 5 elevi au avut o expunere anterioară semnificativă la Orientarea și Consilierea în Carieră (fiind familiarizați cu noțiunea și declarând că au participat la activități de acest tip), în timp ce peste un sfert (27,5%) nici măcar nu sunt familiarizați cu conceptul, iar o pondere similară (26,7%) sunt în situația de a ști ce înseamnă Orientarea și Consilierea in Carieră, dar de a nu fi beneficiat de activități relevante;
Teama de eșec este identificată de copii ca primă dificultate în alegerea unui traseu educațional/profesional;
Dacă ar câștiga o sumă mare de bani, elevii pun pe primul loc cheltuielile ”durabile” (casă/mașină), urmate de afaceri (21,9%) și de investiții în propria pregătire;
What’s next? – Elevii români au la dispoziție o platformă interactivă de orientare vocațională.
București, 30 martie 2026:Mai puțin de jumătate (49,3%) dintre elevii care vor susține anul viitor examene, fie Evaluarea națională, fie Bacalaureatul, sunt optimiști în privința viitoarei cariere, în vreme ce jumătate dintre liceeni nu sunt mulțumiți de felul în care școala îi formează în domeniul educației și pregătirii pentru carieră. Pentru cei mai mulți dintre elevii intervievați, dezvoltarea unei afaceri proprii este mai tentantă decât continuarea studiilor (39,5% versus 22,3%), iar teama de eșec este identificată ca primă dificultate în alegerea unui traseu educațional/profesional (peste trei din cinci participanți), urmată de nesiguranța legată de viitor (aproape jumătate) și lipsa informațiilor (pondere similară – aproape jumătate), arată datele unei anchete Salvați Copiii România.
„Sunt în clasa a XI-a și mi se pare greu să aleg ce vreau să fac mai departe, toți îmi spun că piața muncii se schimbă tot timpul. Nu știu exact ce meserii vor fi căutate sau ce mi s-ar potrivi pe termen lung. Simt că pot să fac foarte multe dar nu știu încă ce mi se potrivește cel mai bine. Mi-ar plăcea ca școala să ne ofere mai multă orientare în carieră, să înțelegem mai bine opțiunile și cum să luăm o decizie potrivită pentru viitor.” – Radu, 17 ani, București
Datele din ancheta Salvați Copiii România
Părinții sunt identificați ca primi actori care-i ajută să-și descopere înclinațiile și capacitățile (73,8% pe primele două niveluri de încredere), urmați de resursele și aplicațiile digitale (creditate cu încredere de aproape jumătate dintre participanți – 49,3%), care, la rândul lor, surclasează încrederea acordată profesorilor de la disciplinele favorite (39,2), profesorii diriginți (32,1%) și consilierii școlari (23,5%). Îmbucurător este că peste 30% (30,8%) creditează cu nivel ridicat de încredere voluntariatul.
În ceea ce privește investițiile pe care le-ar face dacă ar câștiga o sumă mare de bani, elevii pun pe primul loc cheltuielile ”durabile” (casă/mașină) – 28,4%, urmate de afaceri (21,9%) și abia apoi de investiții în propria pregătire (15,4%). În schimb, mai mulți elevi ar cheltui banii mai degrabă pe îmbrăcăminte (362) decât pe călătorii (331), așa cum mai mulți prioritizează jocurile de noroc (50 – 4,1% din eșantion) în comparație cu cărțile (42 – 3,48% din total).
În ceea ce privește utilitatea consilierii și orientării în carieră, aproape o treime declară că sunt dispuși să aloce lunar trei ore sau mai mult unor astfel de activități.
Peste jumătate dintre toți elevii consultați (56,3%) se declară mulțumiți sau foarte mulțumiți de modul în care școala îi formează în domeniul pregătirii pentru carieră. Procentul este mai redus în cazul liceenilor (50%) în comparație cu elevii de gimnaziu (60,5%).
What’s next?
Platforma www.whatsnext.com.ro este parte a proiectului pilot de orientare vocațională și consiliere în carieră „What’s next?”, derulat de Organizația Salvați Copiii și Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională, cu sprijinul Băncii Transilvania. Aceasta este o platformă interactivă de orientare vocațională, unde elevii, părinții și profesioniștii din educație pot învăța mai multe despre valorificarea aptitudinilor și intereselor în alegerile educaționale și de carieră.
Accesul pe platformă se realizează simplu, prin crearea unui cont de utilizator. În cazul elevilor, contul este activat doar după confirmarea acordului părinților, asigurând un mediu sigur și responsabil pentru toți utilizatorii.
Scopul proiectului este acela de a contribui la asigurarea accesului elevilor din municipiul București și județele Cluj, Iași și Mureș la un proces de consiliere și orientare în carieră de calitate, prin formarea specialiștilor și dezvoltarea de mijloace moderne de informare pentru elevi / părinți / specialiști care să asigure elevilor un parcurs academic și profesional adaptat potențialului fiecăruia.
„Copiii se simt de multe ori debusolați și sub presiunea de a alege deja un drum profesional, la final de gimnaziu și liceu, fără însă să știe cum să se valorizeze și să investească activ în formarea intelectuală și socială. Ei au nevoie de informații și de îndrumare, pentru a putea alege o carieră care le pune în valoare tocmai potențialul și curiozitatea”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
Aura Stănculescu, Director al Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională a adăugat: „Proiectul WHAT’s NEXT, dezvoltat de Salvați Copiii în parteneriat cu CMBRAE, cu sprijinul Banca Transilvania, reprezintă un exemplu de colaborare pentru sprijinirea elevilor în luarea deciziilor privind viitorul lor. Inițiativa își propune să împuternicească elevii, oferindu-le claritate, încredere și instrumente concrete privind orientarea și consilierea în carieră, într-o lume în continuă schimbare.Prin activități interactive, consiliere vocațională și acces la resurse relevante, elevii beneficiază de o mai bună cunoaștere și înțelegere a propriilor abilități, interese și valori. Astfel, ei devin mai pregătiți să își proiecteze un parcurs educațional adaptat nevoilor lor reale, reducând riscul de abandon școlar sau de alegeri nepotrivite. În același timp, proiectul contribuie la dezvoltarea competențelor de viață, precum autonomie, gândire critică și adaptabilitate.Rezultatele proiectului se reflectă în creșterea nivelului de încredere al elevilor în propriul viitor, în decizii educaționale mai bine fundamentate și în dezvoltarea unei generații mai pregătite pentru provocările societății moderne. WHAT’s NEXT nu este doar un proiect, mai degrabă un pas concret spre un viitor în care fiecare elev își descoperă și își valorifică potențialul.”
Impact
Rezultatele primei etape a proiectului au surprins nevoia și beneficiile unui astfel de program. Astfel, peste 1000 de elevi din București, din clasele a VII-a și a XI-a au participat la sesiunile de orientare în carieră, feedback-ul lor fiind mai mult decât încurajator. În urma participării la program, procentul elevilor optimiști în privința carierei a crescut la 54,3% (de la 45%), iar notorietatea Orientării și Consilierii în Carieră a crescut de la 67,5% la 88,7% la nivelul tuturor elevilor, cu cel mai mare progres în clasa a VII-a.
Rezultate așteptate ale proiectului Whats Next 2.0
2700 de elevi din clasele a VII-a și a XI-a vor participa la sesiunile de orientare în carieră;
1200 de părinți / reprezentanți ai copiilor vor participa la minim 2 întâlniri cu diriginții/consilierii școlari;
144 de specialiști (directori de unități școlare, diriginți și consilieri școlari) vor fi formați;
54 de unități școlare vor participa la proiect.
Note pentru redactori: Consilierea și orientarea în carieră sunt procese esențiale care ajută copiii și adolescenții să își dezvolte abilitățile și să își descopere interesele, pregătindu-i astfel pentru viitoarele decizii profesionale. Acestea implică ghidarea copiilor în dezvoltarea personală, explorarea diverselor opțiuni de carieră și sprijinirea lor în dezvoltarea unui plan de carieră personalizat.
Consilierea și orientarea în carieră ca activitate în unitățile de învățământ prin profesorii consilieri școlari sunt reglementate de legislația în vigoare în OME 5701/31.07.2024 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene / al municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională.
Totodată, România prezintă un curriculum național pentru Dezvoltare personală la nivel primar – clasa pregătitoare (5-6 ani), clasa I și clasa a II-a, Consiliere și dezvoltare personală pentru clasele V-VIII și Consiliere și orientare pentru învățământul profesional și tehnic.
Programele de consiliere și dezvoltare personală, reglementate prin lege (OM nr. 3418/2013, OM nr. 3393/28.02.2017, OM nr. 4437/2014) conțin elemente semnificative și utile in vederea managementului carierei. Acestea au generat o serie de resurse utile, cum ar fi: manuale, caiete de lucru, softuri educaționale, broșuri etc. aplicate de învățători și diriginți, dar de cele mai multe ori nu sunt tratate cu maximă importanță. De asemenea, rețeaua de consiliere școlară de la CMBRAE beneficiază de un ToolKit de carieră creat de specialiști români în psihologie și educație (www.amn.ro/ assess- manage- navigate), după un model olandez, care îi ajută să-și exploreze potențialul (aptitudinile, calitățile, interesele etc.). Acest instrument nu este aplicat unitar la nivel național.
Pentru mai multe informații, persoana de contact: Liliana Bibac-Moșneguțu, coordonator proiect,
Salvați Copiii România, email – liliana.bibac@salvaticopiii.ro.
Despre Organizația Salvați Copiii
De 36 de ani, Salvați Copiii România construiește programe sociale, politici publice și practici solide în beneficiul copilului din România. Expertiza și complexitatea proiectelor la nivel național fac din organizație o instituție socială esențială, al cărei rol este medierea între societate și autoritatea publică, în beneficiul copilului. În cele peste trei decenii de activitate, Salvați Copiii a intervenit activ în societate, identificând soluții concrete pentru protejarea și sprijinirea copiilor vulnerabili, și a militat, în același timp, pentru o colaborare viabilă cu autoritățile decidente, pentru asigurarea interesului superior al copilului. Salvați Copiii și-a asumat rolul de supraveghere vigilentă a autorităților publice, în așa fel încât acestea să implementeze politici publice de durată care să corecteze cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor. Totodată, organizația a reușit să creeze rețele active de solidaritate, prin încurajarea responsabilității sociale a companiilor și a societății, în sens larg. În calitate de membru al Save the Children, cea mai mare organizaţie independentă din lume care promovează drepturile copilului şi care cuprinde 30 de membri şi desfăşoară programe în peste 100 de ţări, VIZIUNEA noastră este o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la supraviețuire, educație, protecție și participare, asumându-ne MISIUNEA de a obţine progrese importante privind modul în care copiii sunt tratați și producerea schimbărilor imediate și de durată în viaţa acestora. Peste 4.522.000 de copii au fost implicați în programele și campaniile Organizației Salvați Copiii.
Despre CMBRAE
CMBRAE este o instituţie de învăţământ special integrat, cu personalitate juridică, specializată în oferirea, coordonarea, monitorizarea şi evaluarea de servicii educaţionale specifice acordate beneficiarilor direcți și indirecți ai educației, pentru a asigura tuturor accesul la o educaţie de calitate, precum şi asistenţa necesară în acest sens. Ca organizație care învață, de 20 de ani, acțiunile și eforturile noastre se concentrează asupra promovării și susținerii unui climat incluziv și sigur pentru toți copiii și tinerii din unitățile de învățământ din Municipiul București prin parteneriate valoroase, contribuții semnificative, expertiză de specialitate. Fiind cel mai mare centru de acest tip din țară, CMBRAE derulează, în calitate de beneficiar/partener, proiecte relevante cu impact la nivelul rețelei naționale de orientare și consiliere.
Semnal de alarmă: Procentul copiilor români sub 16 ani afectați de privațiuni materiale este mai mult decât dublul mediei la nivelul Uniunii Europene: 31,8%, față de 13,6%.
Salvați Copiii România solicită măsuri sistemice și imediate
• Aproape jumătate (46,8%) dintre copiii afectați de sărăcie nu participă la activități școlare sau excursii, mult peste media Uniunii Europene, de doar 13,9%.
• Cheltuielile României pentru protecție socială, educație și sănătate rămân cu mult sub media Uniunii Europene – protecție socială (12,8% față de 19,2% din PIB), educație (3,4 față de 4,7% din PIB) și sănătate (4,7 față de 7,2% din PIB).
București, 11 martie 2026: Procentul copiilor români sub 16 ani afectați de privațiuni materiale este mai mult decât dublul mediei la nivelul Uniunii Europene: 31,8%, față de 13,6%, cu grupa de vârstă 10 – 15 cea mai afectată – 33,9%, în vreme ce 27,6% dintre copiii din România cu vârsta sub 6 ani sunt afectați de acest fenomen . Totodată, sărăcia se reflectă în accesul discriminatoriu, inegal al copiilor vulnerabili socio-economic la evenimente școlare sau excursii: aproape jumătate (46,8%) dintre copiii români afectați de sărăcie nu participă la evenimente școlare sau excursii, mult peste media Uniunii Europene, de doar 13,9%. Salvați Copiii România solicită autorităților centrale și locale adoptarea unor măsuri sistemice, susținute și predictibile pentru reducerea sărăciei în rândul copiilor. Sărăcia infantilă trebuie tratată ca o prioritate națională transversală, nu ca pe o listă de măsuri sectoriale disparate adoptate în funcție de bunăvoința politică a decidenților. Este nevoie de un plan multianual, cu bugete clare și indicatori publici de rezultat, care să lege politicile de protecție socială de educație, nutriție, sănătate, protecție împotriva abuzurilor (inclusiv privind mediul online) și locuire.
Pentru 1,163 milioane de copii din țara noastră, asigurarea resurselor necesare pentru un trai sănătos este problematică – copiii români continuă să fie mult mai afectați de sărăcie în comparație cu adulții, riscul de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor fiind cu șapte puncte procentuale mai mare decât în rândul adulților . Un studiu realizat de Salvați Copiii România în vara anului 2025 arată că aproape trei din cinci (58%) dintre familiile ai căror copii sunt integrați în programele educaționale ale organizației nu pot acoperi cheltuielile legate de participarea copiilor la educație, în absența unui sprijin extern, procentul crescând dramatic, la 87%, în rândul celor care se află în stare de sărăcie subiectivă și în rândul celor cu nivel educațional scăzut – 70%.
Cauzele majore ale sărăciei în rândul copiilor rămân:
• Insuficiente investiții în copii: Cheltuielile României pentru protecție socială (12,8% din PIB), educație (3,4%) și sănătate (4,7%) rămân cu mult sub media Uniunii Europene – protecție socială (19,2% din PIB), educație (4,7% din PIB) și sănătate (7,2% din PIB).
• Lipsuri în procesul de colectare a datelor și monitorizare: Sistemele oficiale care au ca scop monitorizarea factorilor de vulnerabilitate (cum ar fi apartenența etnică, plecarea părinților în străinătate etc.) nu sunt suficient de bine folosite sau implementate.
• Lipsa de predictibilitate a fondurilor: Fondurile de la bugetul de stat sau din surse europene nu beneficiază de o planificare multianuală sau de predictibilitate, ceea ce limitează sustenabilitatea intervențiilor.
“Datele arată, o dată în plus, că vulnerabilitățile socioeconomice se transmit de multe ori de la o generație la alta, iar veriga principală prin care aceste dezavantaje se propagă este educația, atât sub aspectul participării, cât și sub aspectul relevanței/calității. Este crucială incluziunea educațională a tuturor copiilor vulnerabili, dar ca parte a unor politici sociale integrate, care să-i sprijine activ pe copii și pe părinții acestora. Sărăcia ucide educația”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
Recomandări Salvați Copiii România
Prioritatea imediată trebuie să fie extinderea reală a serviciilor integrate comunitare în comunitățile vulnerabile, astfel încât fiecare copil aflat în risc să poată fi sprijinit, înainte ca lipsurile materiale să se transforme în abandon școlar, izolare socială sau separare de familie. În același timp, autoritățile centrale trebuie să accelereze interoperabilitatea datelor dintre sistemele din asistență socială, educație și sănătate, pentru ca identificarea vulnerabilității să nu mai depindă de hazard, ci de mecanisme publice funcționale, capabile să ajungă la timp la copiii invizibili pentru sistem. Niciun copil nu ar trebui să rămână neidentificat doar pentru că trăiește într-o comunitate rurală izolată, într-o familie fără venituri stabile sau într-o gospodărie pe care instituțiile o vizitează prea rar și prea târziu.
Creșterea alocărilor publice pentru copii.
România alocă doar 3,4% din PIB pentru educație, 4,7% pentru sănătate și 12,8% pentru protecție socială, cu mult sub mediile europene. Este necesară o creștere graduală, planificată și asumată politic a acestor cheltuieli, cu alocare explicită pentru grupurile vulnerabile și cu prioritate pentru copii. Acest lucru va permite și formarea competențelor tuturor profesioniștilor cu responsabilități directe ori indirecte față de copii.
Planificare transparentă și multianuală a fondurilor
Sustenabilitatea intervențiilor sociale este imposibilă fără predictibilitate bugetară. Solicităm introducerea unui cadru de finanțare multianual, care să beneficieze de consultare publică onestă, pentru programele adresate copiilor și familiilor cu copii în risc de sărăcie sau excluziune socială, atât din bugetul de stat, cât și din fondurile europene disponibile prin Garanția Europeană pentru Copil.
Politici sociale integrate
Combaterea sărăciei infantile nu poate fi redusă la transferuri financiare. Este nevoie de politici coerente care să sincronizeze sprijinul economic al familiei cu accesul la educație de calitate, servicii de sănătate și protecție socială, pentru a rupe cercul vicios al transmiterii intergeneraționale a vulnerabilităților.
Utilizarea serviciilor comunitare integrate și continuarea accelerată a înființării acestora în cele 2000 de comunități
Până în prezent au fost înființate sau se află în proces de lansare aproximativ 300 de servicii comunitare care presupun intervenții multidisciplinare prin echipe formate din medici de familie, psihologi, asistenți sociali, asistenți medicali comunitari, consilieri școlari ori mediatori școlari. Acestea trebuie consolidate și asigurate cu un plan de sustenabilitate și, dacă situația locală o impune, de extindere. Însă ritmul de înființare trebuie accelerat semnificativ. România are nevoie de servicii comunitare integrate în cel puțin 2.000 de comunități, ceea ce înseamnă că cele aproximativ 1.700 de comunități care nu beneficiază încă de astfel de servicii nu mai pot aștepta. Primăriile, prin serviciile publice de asistență socială, trebuie să știe cine sunt copiii aflați în sărăcie, în izolare socială sau în risc de excluziune și să îi urmărească sistematic, nu doar atunci când apar forme grave de vulnerabilitate.
Sprijin pentru participarea școlară și incluziune socială
Autoritățile locale pot și trebuie să dezvolte programele de tip after-school și să susțină acoperirea tuturor comunităților dezavantaje cu programul ”O masă sănătoasă”, asigurarea transportului școlar eficient și sigur, a unor facilități gratuite adecvate de petrecere a timpului liber de către copii (centre de zi, cluburi, spații în aer liber etc.) și adolescenți și acoperirea costurilor de participare la activitățile educaționale. Toate acestea sunt instrumente folosite cu succes de Salvați Copiii și alte organizații neguvernamentale în reducerea abandonului școlar și a izolării sociale.
Parteneriate cu organizațiile societății civile
Experiența organizațiilor active în comunitate reprezintă o resursă esențială. Organizațiile neguvernamentale cunosc direct nevoile copiilor vulnerabili și pot sprijini intervenția timpurie. De aceea, autoritățile locale pot beneficia de parteneriate stabile cu acestea, pentru identificarea rapidă a cazurilor de sărăcie și excluziune, furnizarea de servicii integrate și construirea unor rețele comunitare de sprijin durabil, eficiente pentru familii și copiii afectați.
Contextul european
În 2019, Uniunea Europeană s-a angajat să scoată din sărăcie 5 milioane de copii din cei 19,1 milioane aflați la acea vreme în risc de sărăcie sau excluziune socială, termenul pentru realizarea acestui angajament fiind anul 2030. Cu toate acestea, între 2019 și 2024, în loc să asistăm la scăderea acestui fenomen, am observat că numărul copiilor săraci din Europa a crescut cu 446.000 – echivalentul unei medii zilnice de 244.
Consecințele sărăciei în rândul copiilor se manifestă pe termen lung, dincolo de dificultățile imediate, creând o capcană economică auto-propagată din generație în generație. S-a demonstrat că adulții care și-au petrecut copilăria în sărăcie au șanse mai mici de a participa pe piața muncii, câștigă cu circa 20% mai puțin și au o stare de sănătate mai proastă, echivalentul pierderii anuale a două săptămâni din speranța de viață. Acest cerc vicios al dezavantajului produce efecte asupra performanțelor școlare și oportunităților de angajare, contribuind la decese timpurii și prevenibile.
Acestea ne demonstrează că măsurile de intervenție nu trebuie doar să atenueze sărăcia existentă, ci și să aibă în vedere întreruperea acestui cerc vicios inter-generațional. Astfel, în condițiile în care asistăm deja la apariția costurilor uriașe ale lipsei de acțiune, întrebarea care se pune nu mai este dacă Europa își permite să investească, ci dacă Europa își permite să nu investească. Cu viziunea și angajamentele adecvate, Europa poate răsturna această tendință, plasând copiii în centrul politicilor economice și sociale, consolidând instrumentele bazate pe drepturi, cum este Garanția Europeană pentru Copil și asigurându-se că niciun copil nu este lăsat în urmă. Instrumentele există, cunoașterea există, este nevoie de curajul politic necesar pentru a trata sărăcia în rândul copiilor nu ca pe o statistică, ci ca pe o injustiție care poate fi corectată.
Persoana de contact:
Liliana Bibac-Moșneguțu, coordonator programe educaționale Salvați Copiii România
Pe fondul creșterii alarmante a mortalității infantile, Salvați Copiii dotează cu aparatură medicală vitală Secția de ATI a Spitalului Universitar de Urgență din București
București, 24 februarie 2026: Într-un context îngrijorător, în care rata mortalității infantile în România a marcat din nou o creștere, cu inegalități mari între județe, ceea ce arată că nașterea în România rămâne discriminatorie, Secția de ATI neonatală a Spitalului Universitar de Urgență din București este dotată cu aparatură medicală vitală salvării nou-născuților care vin pe lume cu patologii medicale complexe, în valoare de 111.120 euro, care se adaugă unui efort constant de a dota maternitatea, cu o valoare totală de aproape 540.000 euro. Secția dispune de 20 de locuri de Terapie Intensivă Neonatală și Prematuri a căror rată de ocupare depășește permanent 90% și de multe ori se blochează cu pacienți extrem de prematuri a căror durată de spitalizare poate ajunge la trei luni, fiind necesară restricționarea internării de pacienți noi. Totodată, organizația anunță cel de-al 16-lea an al programului de combatere a mortalității infantile, printr-o campanie integrată de dotare a maternităților, secțiilor de terapie intensivă neonatală și de pediatrie, precum și prin intensificarea acțiunilor de intervenție în comunitățile vulnerabile.
La maternitatea Spitalului Universitar de Urgență din București, în 2025 au avut loc 1.615 nașteri. Rata prematurității a fost de 14%, față de media națională, care este de 9%, iar 13% dintre nou-născuți au necesitat intervenție în terapie intensivă, atât prematuri, cât și născuți la termen, dar cu anumite patologii.
Despre echipamente:
• Sistemul de monitorizare invazivă a tensiunii arteriale la prematurii foarte mici permite monitorizarea continuă și intervenția promptă pentru stabilizare și tratament adecvat. În neonatologie, uneori diferența dintre stabilitate și decompensare nu se măsoară în ore. Se măsoară în minute. Uneori în secunde. Pentru prematurii foarte mici, în special cei sub 1.000 g, tensiunea arterială este un indicator al perfuziei cerebrale, renale, intestinale. Hipotensiunea, variațiile bruște, răspunsul la tratament pot fi evaluate imediat. În cazul prematurului extrem, acest lucru poate preveni complicații severe precum hemoragia intraventriculară, ischemia intestinală și afectarea renală.
• De asemenea, Secția de Neonatologie integrează video-laringoscopul în managementul căilor aeriene la nou-născuți, în special la prematurii foarte mici și la pacienții cu malformații ale căilor aeriene superioare. Această tehnologie permite vizualizarea clară și mărită a glotei pe un monitor, crescând șansele de intubație reușită din prima tentativă și reducând riscul de complicații precum hipoxia, bradicardia sau traumatismele laringiene. Prin utilizarea video laringoscopiei, intervențiile devin mai rapide, mai precise și mai sigure. În același timp, echipa medicală beneficiază de un instrument modern de formare și standardizare a procedurilor.
• Sonda ecografică donată permite accesul vascular central, o procedură medicală în premieră în maternitate.
„Mortalitatea infantilă raportată în anul 2024 e superioară anilor precedenți și dublă față de media UE. Altfel spus: prea mulți copii mor în România! Pentru nou-născuții prematur sau bolnavi, șansa lor de supraviețuire depinde de aportul de tehnologie inteligentă în maternități, adică de echipamente medicale moderne care să descifreze ceea ce pacientul nu poate să spună, să se adapteze nevoilor individuale, să fie deci blânde și eficiente”, a explicat dr. Adriana Dan.
Date despre spital:
Secția de neonatologie din cadrul Spitalului Universitar de Urgență București este responsabilă de îngrijirea nou-născuților, inclusiv a celor prematuri sau cu diverse afecțiuni care necesită intervenții medicale complexe. În acest context, este necesară dotarea secției cu echipamente medicale moderne, esențiale pentru a asigura tratamente optime și pentru a reduce riscul de complicații. În maternitatea SUUB sunt îngrijiți nou-născuți care provin din sarcini cu risc, datorită specificului spitalului – centru medical universitar, multidisciplinar, unde atât mama cât și nou-născutul pot beneficia de îngrijiri medicale complementare. Aici se internează gravide cu boli asociate sarcinii, cu complicații, care pot fi rezolvate în paralel cu sarcina, de către specialiștii din alte secții.
Harta mortalității infantile în 2024
Rata mortalității infantile a crescut în 2024 (date definitive INS) de la 5,6 (pentru anul 2023) la 6,6 la mia de copii născuți vii, marcând cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani (din 2016, rata mortalității infantile a scăzut de la 6,8 la 5,6 la mie, în 2023). Astfel, la nivel național, județul Mureș a avut, în 2024, o rată a mortalității la copiii cu vârsta sub un an de 13 la mie, de aproape patru ori mai mare decât rata mortalității infantile înregistrate în București. Situația este îngrijorătoare și în județele Ialomița și Suceava, unde rata mortalității infantile depășeste 10 la mia de copii născuți vii. Harta națională a mortalității infantile ne arată că viața nou-născuților prematur sau cu patologii medicale complexe depinde de gradul de dotare al maternității cu aparatură medicală performantă, de distanța până la maternitate și de accesul gravidelor și mamelor la servicii medicale.
Județele cu cea mai mică rată a deceselor la copiii sub un an
• Municipiul București – 3.30 la mia de copii născuți vii;
• Olt – 3.40
• Ilfov – 4.00
• Tulcea – 4.20
• Teleorman – 4.60
La polul opus, județele cu cea mai mare rată a mortalității infantile
• Mureș – 13.00
• Ialomița – 12.70
• Suceava – 10.70
• Satu Mare – 9.90
• Botoșani – 9.80.
„Programul de combatere a mortalității infantile demarat de Salvați Copiii România acum 16 ani a devenit un mecanism esențial de sprijin pentru maternități, secții de terapie intensivă neonatală și secții de pediatrie din întreaga țară. În urma priorităților definite de medici, echipa Salvați Copiii mobilizează resurse, pentru a identifica cele mai rapide modalități de a dota unitățile medicale care au nevoie urgentă, vitală de aparatură medicală”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Organizația Salvați Copiii.
Pentru că viața unor copii care se luptă să trăiască depinde de investiția pe care o facem în maternități, Salvați Copiii România lansează un apel pentru redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit către o cauză vitală: dotarea cu echipamente medicale a maternităţilor şi secţiilor de nou-născuţi din România.
Cauzele de deces la copiii sub un an:
Cele mai frecvente cauze de deces în rândul copiilor sub un an sunt afecțiunile din perioada perinatală (2,38‰ în 2024) și malformațiile congenitale și anomaliile cromozomiale (1,38‰), acestea reprezentând împreună peste 60% din totalul mortalității infantile în 2024. Infecțiile respiratorii (1,48‰) rămân a treia cauză de deces.
Context
• Mortalitatea infantilă rămâne printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană: 6,6‰, dublu față de media UE (3,3‰). Disparitățile sunt majore — 7,9‰ în mediul rural, comparativ cu 5,3‰ în urban.
• Aproximativ 10% dintre nașterile din România provin de la mame adolescente. În 2024 au fost înregistrate 601 nașteri la fete sub 15 ani și 13.018 la fete între 15 și 19 ani (INS).
• Accesul la servicii medicale este inegal: 1.050 de localități se confruntă cu deficit de medici de familie, iar 176 nu au niciun punct de lucru medical. Deși aproape jumătate din populație locuiește în mediul rural, mai puțin de o treime dintre medicii de familie profesează la sat, unde un medic deservește de peste două ori mai mulți pacienți decât în mediul urban.
Intervenția Salvați Copiii România
Din anul 2010 până în prezent, Organizația Salvați Copiii s-a implicat activ în dotarea cu echipamente medicale performante și modernizarea pentru 296 de unități medicale (secții de neonatologie, terapie intensivă neonatală, pediatrie, Obstetrică-Ginecologie si cabinete de medicină de familie) din toate județele țării, cu peste 4.100 de echipamente vitale, investind peste 21 de milioane de euro.
Într-un interval de timp record de doar 9 luni și cu eforturi conjugate, Organizația Salvați Copiii România, alături de susținători, a finalizat în 2025 lucrările ample de reabilitare pentru trei secții vitale ale Maternității Polizu: Secția de Terapie Intensivă, Blocul Operator și Secția Obstetrică-Ginecologie 4. Cele mai complexe intervenții au avut loc pe o suprafață de aproximativ 700 de metri pătrați, în Blocul Operator, Secția ATI și spațiile adiacente, zone care nu mai fuseseră renovate complet de peste 40 de ani. În cadrul investiției totale de 3.600.000 de euro, a fost achiziționat și un generator electric capabil să susțină întreaga activitate a spitalului în caz de avarie, precum și aparatură medicală de ultimă generație.
Programul Sănătatea mamei și a copilului oferă servicii integrate care reduc barierele în accesul la îngrijire și contribuie la prevenirea problemelor de sănătate încă din primele etape ale vieții. De asemenea, Salvati Copiii susține sistemul medical prin intervenții în infrastructură, dotare cu echipamente performante, pregătirea continuă a medicilor, urmărirea nou-născutului după externare.
Prin programul de dotare intervenim în toate județele țării, iar intervențiile integrate se desfășoară în 20 de județe:
• Intervenții în peste 400 de comunități defavorizate;
• 459.500 de mame, gravide și copii sub 5 ani sprijiniți prin informare medicală și servicii esențiale;
• O echipă de 100 de specialiști implicați în teren.
Cum intervenim
• Dotarea cu echipamente performante – Aparatură modernă pentru diagnostic, monitorizare și tratament, cu impact direct asupra calității îngrijirii.
• Renovarea și modernizarea unităților medicale – Reabilitarea spațiilor conform standardelor actuale de siguranță și control al infecțiilor.
• Suținerea programului de monitorizare postexternare a nou-născutului cu risc – Program susținut în 5 centre universitare.
• Programul de susținere emoțională a mamelor în maternități – menit să ofere sprijin emoțional mămicilor și gravidelor prin sesiuni individuale și de grup, adaptate nevoilor acestora.
• Formarea continuă a cadrelor medicale – Cursuri și traininguri susținute de specialiști pentru creșterea competențelor profesionale.
• Echipe integrate de specialiști — asistenți medicali, moașe și asistenți sociali — identifică situațiile de vulnerabilitate și sprijină familiile în accesarea serviciilor medicale și sociale.
• Asigurăm accesul la nutriție și produse de igienă esențiale pentru sănătatea mamei și dezvoltarea copilului.
• Organizăm sesiuni de consiliere și informare pentru mame, părinți și adolescenți, crescând nivelul de educație pentru sănătate și încurajând comportamentele preventive.
• Derulăm caravane medicale pentru gravide și copii, reducând barierele geografice și sociale în accesul la consultații.
• Sprijinim medicii de familie din mediul rural cu echipamente medicale necesare furnizării serviciilor la nivel local.
• Implementăm programul Cutia Bebelușului, inspirat de modelul finlandez, pentru a oferi nou-născuților un start sigur în viață.
• Facilităm accesul digital la informații medicale prin INFOMama — prima aplicație mobilă din România dedicată femeilor însărcinate — care oferă informații validate și conectează viitoarele mame la servicii de sănătate și suport social.
• Organizăm programe de formare pentru medicii din mediul rural, cu accent pe prevenție și îmbunătățirea îngrijirii gravidelor și familiilor cu copii mici.
• Susținem politici publice mai bune pentru sănătatea mamei și a copilului prin cercetări, conferințe și dialog constant cu autoritățile locale și centrale.
Salvați Copiii România derulează campania „Căldură pentru Ucraina”, pentru achiziția de generatoare electrice: școli, spitale, locuințe din Ucraina sunt lăsate în frig și întuneric
„Nu înțeleg cum pot copiii să trăiască în frig și fără lumină.” (copil ucrainean)
„Dacă aș fi o zână, mi-aș dori ca nicăieri în lume oamenii să nu mai plângă și să nu existe războaie” (copil ucrainean)
București, 23 februarie 2026: La patru ani de la debutul războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina, Organizația Salvați Copiii România, în parteneriat cu Ambasada Ucrainei în România, derulează campania „Căldură pentru Ucraina”, o inițiativă de strângere de fonduri pentru achiziția de generatoare electrice destinate Kievului și altor comunități grav afectate de distrugerea infrastructurii energetice. Salvați Copiii a fost alături de familiile refugiate încă din primele zile ale crizei, oferind sprijin integrat care să răspundă atât nevoilor urgente, cât și celor pe termen lung ale copiilor și părinților lor, astfel încât fiecare copil să poată să își recupereze stabilitatea și accesul la educație și protecție.
Nevoile copiilor refugiați
Situația copiilor refugiați este deosebit de delicată. Mulți dintre ei au fost nevoiți să își părăsească școlile și comunitățile, pierzând rutina și siguranța oferite de mediul familial și educațional. Acești copii se confruntă cu traume emoționale, anxietate și stres prelungit, iar adolescenții sunt expuși riscului de izolare socială și abandon școlar.
Rezultatele unei analize Salvați Copiii evidențiază obstacole sistemice semnificative și vulnerabilități emoționale acute.
Unul din cinci copii a fost expus marginalizării, fie în spațiile publice, fie la școală.
În privința stării emoționale, 43% dintre copii se tem de viitor, iar 25% suferă de singurătate sau tulburări de somn.
Sprijinul perceput din partea adulților este foarte limitat, doar 8% indicând profesorii ca persoane de referință, în timp ce 91% se bazează exclusiv pe părinți, iar șase din zece copii declară că au o rețea de sprijin redusă, adesea limitată la o singură persoană.
În plus, doar 38% dintre copii se simt parte a comunității locale, sentimentul de apartenență fiind mai scăzut în rândul adolescenților. În ceea ce privește perspectivele legate de întoarcerea în Ucraina, majoritatea copiilor și-ar dori să revină într-o zi, însă aproape jumătate se tem de riscuri legate de siguranță sau de schimbările dramatice prin care a trecut țara. Aceste rezultate arată clar că, pe lângă nevoile materiale și educaționale, copiii au nevoie de sprijin emoțional continuu, reconectare comunitară și continuitate în educație, pentru a-și putea reconstrui rutina, stabilitatea și încrederea în viitor.
Patru ani de sprijin Salvați Copiii
De la declanșarea crizei, în februarie 2022, și până în februarie 2026, Salvați Copiii a oferit servicii pentru 369.257 de persoane, dintre care 185.702 de copii ucraineni și 183.555 de adulți. Intervențiile organizației au vizat asigurarea accesului la educație și programe de învățare, servicii de sănătate mintală și suport psihosocial, inclusiv consiliere, activități recreative și sprijin pentru părinți. De asemenea, organizația a oferit asistență materială și financiară pentru familiile vulnerabile, inclusiv produse de igienă, alimente și echipamente școlare, consiliere și orientare socială pentru integrarea copiilor și a familiilor în comunitățile românești și sprijin pentru autonomia și dezvoltarea abilităților de viață ale copiilor și adolescenților.
Patru ani de criză au demonstrat că sprijinul nu trebuie să se limiteze la urgență. Integrarea copiilor și a familiilor refugiate în comunitățile locale, accesul continuu la educație și servicii de sănătate, precum și stabilitatea emoțională sunt priorități constante. România continuă să fie un spațiu de siguranță, însă nevoia de sprijin constant și coordonat rămâne crucială.
E.S. Ambasadorul Ucrainei în România, Ihor Prokopchuk, a declarat: „La 24 februarie 2026 se împlinesc patru ani de la începutul invaziei la scară largă a Federației Ruse în Ucraina. Rusia continuă să bombardeze zilnic orașe pașnice din Ucraina, să distrugă infrastructura civilă, obiective energetice, școli și spitale. Atacurile asupra obiectelor de care depind viața și sănătatea copiilor sunt deosebit de cinice. Încercările de a lăsa milioane de oameni fără lumină și căldură în perioada de iarnă nu sunt altceva decât o manifestare deliberată a terorii împotriva populației civile. Suntem profund recunoscători partenerilor internaționali, donatorilor și poporului român pentru solidaritatea manifestată față de poporul ucrainean în aceste momente extrem de dificile. Inițiativa „Căldură pentru Ucraina”, lansată de Ambasada Ucrainei în parteneriat cu «Save the Children» România, reprezintă o expresie concretă a umanității și responsabilității. Achiziția de generatoare și alte echipamente pentru comunitățile și instituțiile pentru copii din Ucraina constituie o manifestare a corectitudinii, compasiunii și sprijinului real. ”
„Pe 24 februarie, ne amintim de impactul războiului asupra copiilor și reafirmăm că răspunsul nostru trebuie să continue. Solidaritatea și sprijinul comunităților rămân cheia pentru a asigura copiilor un viitor mai sigur și mai stabil. Nevoile copiilor nu au dispărut. Salvați Copiii rămâne angajată să ofere sprijin constant, astfel încât fiecare copil să aibă acces la educație, protecție și susținere emoțională.”, a afirmat Gabriela Alexandrescu ,Președinte Executiv Salvați Copiii România.
În paralel cu sprijinul acordat refugiaților din România, Salvați Copiii România continuă intervenția și peste graniță. În contextul atacurilor repetate asupra rețelelor electrice și al temperaturilor extreme care au provocat, potrivit autorităților ucrainene, mai multe decese la finalul lunii ianuarie, generatoarele devin o resursă vitală – asigurând căldură, lumină și funcționarea serviciilor esențiale pentru copii și familiile lor.
Donațiile se pot face în contul RO14 RNCB 0071 0114 3479 0120, deschis la BCR Sucursala Plevnei.
Poveștile copiilor dislocați
Matvii, 9 ani – integrare prin educație și sprijin constant
Matvii a ajuns în România în iulie 2022, din Ismail, Ucraina. Astăzi este elev în clasa a II-a și vorbește limba română, fiind bine integrat în colectivul școlii.
Participarea la activitățile Centrului de Consiliere și Servicii Integrate al Salvați Copiii – școala de vară, sprijin educațional, terapie asistată de animale și activități recreative – i-a oferit stabilitate emoțională și un spațiu sigur, mai ales în perioada în care mama sa era la muncă.
Matvii este un exemplu de integrare reușită, demonstrând cât de important este accesul la educație și suport psihosocial pentru copiii refugiați.
„Nu înțeleg cum pot copiii să trăiască în frig și fără lumină.”
Margarita, 9 ani – stabilitate prin integrarea mamei pe piața muncii
Margarita a ajuns în România în aprilie 2022, din Mykolaiv. Astăzi este elevă în clasa a II-a și vorbește fluent limba română. Mama sa este angajată cu contract de muncă, ceea ce oferă familiei stabilitate și continuitate educațională.
Prin participarea la programele Salvați Copiii – after-school, școala de vară, terapie asistată de animale și ateliere creative – Margarita și-a consolidat încrederea în sine și sentimentul de apartenență la comunitate.
„Dacă aș fi o zână, mi-aș dori ca nicăieri în lume oamenii să nu mai plângă și să nu existe războaie.”
Nika, 14 ani – de la teamă la apartenență
Nika a venit în România din Odesa, în decembrie 2023, după luni petrecute fără apă, curent și sub alarme aeriene. La început s-a temut să se înscrie la școală, însă sprijinul primit prin consiliere psihologică și participarea la Clubul adolescenților au ajutat-o să-și recapete încrederea.
Astăzi este elevă în clasa a VIII-a, vorbește română, engleză și ucraineană și este implicată activ în activități sportive și educaționale. Mama sa este angajată, ceea ce contribuie la stabilitatea familiei.
„Unul dintre cele mai urâte lucruri care i se pot întâmpla unui copil este războiul. El strică vieți, case și oameni.”
Veronika, 15 ani – sprijin emoțional și apartenență
Veronika a ajuns în România din Kherson, în februarie 2023. Participarea la activitățile Centrului de Consiliere – ateliere creative, Clubul adolescenților, terapie asistată de animale și cursuri de limbi străine – a ajutat-o să gestioneze stresul și să-și construiască relații noi.
Vorbește limba română și face parte dintr-un grup vocal ucrainean, păstrând legătura cu identitatea sa culturală, în timp ce se integrează în comunitatea locală. Mama sa este angajată în România.
„Deși țara mea este Ucraina, nu o să uit niciodată oamenii și prietenii pe care mi i-am făcut aici, în România.”
Note pentru redactori:
Intervenția Salvați Copiii
Ca răspuns la provocările umanitare fără precedent generate de afluxul mare de refugiați în România, în 2022, Organizația Salvați Copiii a intervenit imediat, încă din prima zi a sosirii acestora, și a mobilizat rapid toate resursele disponibile pentru a oferi asistență umanitară de urgență. Ulterior, intervențiile au fost extinse semnificativ pentru a răspunde nevoilor familiilor pe termen scurt, mediu și lung. Până în prezent, intervenția umanitară a ajuns la 369.257 de persoane, dintre care 185.702 sunt copii.
Răspunsul Salvați Copiii la criza refugiaților din Ucraina a inclus:
Asistență umanitară
Informare și consiliere
Spații prietenoase pentru copii și tineri
Spații speciale “Mama și copilul”
Sprijin financiar și tichete sociale pentru familiile cu copii
Management de caz și sprijin pentru integrare
Activități educaționale
Sănătate mintală și sprijin psihosocial
Sprijin pentru autorități
Formare pentru specialiștii din sistemul de protecție, în special pentru cei responsabili cu protecția copiilor neacompaniați.
Salvați Copiii a oferit servicii umanitare și a înființat spații dedicate de asistență la frontieră, în centre de azil și tranzit, precum și în tabere mobile, centre de consiliere, de zi și educaționale. Aceste spații sigure au oferit copiilor și adulților afectați de conflict acces la sprijin esențial, suport material și financiar, asistență emoțională, informații vitale și îndrumare, asigurând astfel un răspuns adaptat atât la momentul sosirii, cât și pe termen mediu și lung. În perioada februarie 2022- februarie 2026, am fost prezenți în:
10 puncte de trecere a frontierei cu Ucraina (Isaccea, jud. Tulcea; Siret și Vicovu de Sus, jud. Suceava; Sighetu-Marmației, jud. Maramureș; Sculeni, jud. Iași; Halmeu, jud. Satu Mare; Giurgiulești, jud. Galați; Rădăuți Prut și Mihăileni, jud. Botoșani; Albița, jud. Vaslui);
5 Centre de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil ale Inspectoratului General pentru Imigrări (București, Galați, Rădăuți, Șomcuta Mare și Timișoara);
3 tabere de refugiați coordonate de IGSU: Siret (stadion), Rădăuți (stadion) și Huși;
3 puncte de staționare: Gara de Nord și Romexpo – București și Complexul Comercial Egros Iași;
3 centre de zi: Centrul de Servicii Sociale Bucium, Iași; Centrul de Servicii Sociale Timișoara, în colaborare cu DGASPC Timiș; Centrul Golescu Grant București;
9 centre de consiliere: București, Galați, Tulcea, Iași, Suceava, Baia Mare, Timișoara, Târgu Mureș și Sighetu-Marmației;
3 centre educaționale: Brașov, Constanța și Năvodari.
Pentru 114.577 de copii și 129.399 de adulți, Salvați Copiii a oferit asistență imediată la momentul sosirii pe teritoriul României în punctele de trecere a frontierei și în punctele de tranzit.
Totodată, ca urmare a nevoii crescute de sprijinire a familiilor în procesul de integrare pe termen mediu și lung, Salvați Copiii a furnizat servicii în 9 Centre de consiliere din zonele principale în care copiii și familiile au decis să rămână temporar sau pe termen lung. De aceste servicii au beneficiat 45.477 de persoane, dintre care 20.656 de copii și 24.821 de adulți.
Familiile ucrainene au fost sprijinite în procesul de integrare în România atât prin oferirea de suport material și financiar, cât și prin acordarea de servicii precum consiliere socială, facilitarea obținerii permisului de ședere temporară, acompaniere la diverse instituții și organizații, înscriere la medicul de familie și accesarea sistemului de sănătate, identificarea unui loc de muncă, îmbunătățirea abilităților de parenting.
În anul 2024, a fost inaugurat un Centru de Zi destinat copiilor ucraineni și români defavorizați, realizat în parteneriat cu Primăria Sectorului 6 și DGASPC Sector 6, în cadrul Complexului de Servicii Golescu Grant. Centrul de Zi Golescu Grant a fost înființat special pentru a permite mamelor, în special din comunitatea ucraineană și română defavorizată, să aibă acces la piața muncii, oferind un cadru sigur pentru copii. Centrul oferă cursuri de limba română, activități educative și recreative, consiliere parentală și masă de prânz. În 2024, 312 copii și 240 de adulți au beneficiat de aceste servicii, iar în 2025, peste 355 de copii și aproape 100 de părinți.
În 2026, Salvați Copiii își desfășoară activitatea în cinci Centre de Consiliere și Servicii Integrate situate în București, Galați, Iași, Suceava și Baia Mare. Intervenția Salvați Copiii se concentrează pe promovarea integrării și bunăstării pe termen lung a refugiaților ucraineni și a membrilor vulnerabili ai comunității gazdă prin asigurarea accesului la servicii esențiale (sociale, educaționale și sănătate emoțională), promovarea autonomiei și consolidarea coeziunii sociale printr-o gamă largă de servicii.
De 36 de ani, Salvați Copiii România construiește programe sociale, politici publice și practici solide în beneficiul copilului din România. Expertiza și complexitatea proiectelor la nivel național fac din organizație o instituție socială esențială, al cărei rol este medierea între societate și autoritatea publică, în beneficiul copilului. În cele peste trei decenii de activitate, Salvați Copiii a intervenit activ în societate, identificând soluții concrete pentru protejarea și sprijinirea copiilor vulnerabili, și a militat, în același timp, pentru o colaborare viabilă cu autoritățile decidente, pentru asigurarea interesului superior al copilului. Salvați Copiii și-a asumat rolul de supraveghere vigilentă a autorităților publice, în așa fel încât acestea să implementeze politici publice de durată care să corecteze cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor. Totodată, organizația a reușit să creeze rețele active de solidaritate, prin încurajarea responsabilității sociale a companiilor și a societății, în sens larg. În calitate de membru al Save the Children, cea mai mare organizaţie independentă din lume care promovează drepturile copilului şi care cuprinde 30 de membri şi desfăşoară în prezent programe în peste 100 de ţări, VIZIUNEA noastră este o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la supraviețuire, educație, protecție și participare, asumându-ne MISIUNEA de a obţine progrese importante privind modul în care copiii sunt tratați și producerea schimbărilor imediate și de durată în viaţa acestora. Peste 4.522.000 de copii au fost implicați în programele și campaniile Organizației Salvați Copiii.
Salvaţi Copiii atrage atenţia asupra necesităţii de aparatură în maternităţi, în contextul creşterii mortalităţii infantile
Publicat de Gabriela Rotaru,
6 februarie 2026, 06:32 / actualizat: 6 februarie 2026, 8:25
Conform unui comunicat al Salvaţi Copiii România transmis joi, rata mortalităţii infantile a crescut în 2024, conform datelor definitive ale Institutului Naţional de Statistică, de la 5,6 la mia de copii născuţi vii în 2023 la 6,6 în 2024, marcând cel mai înalt nivel din ultimii zece ani. (Din 2016, rata mortalităţii infantile a scăzut de la 6,8 la 5,6 la mie, în 2023). Astfel, la nivel naţional, judeţul Mureş a înregistrat, în 2024, o rată a mortalităţii la copiii sub un an de 13 la mie, aproape de patru ori mai mare decât rata mortalităţii infantile înregistrate în Bucureşti.
Situaţia este ‘îngrijorătoare’ şi în judeţele Ialomiţa şi Suceava, unde rata mortalităţii infantile depăşeşte zece la mia de copii născuţi vii. Harta naţională a mortalităţii infantile arată că viaţa nou-născuţilor prematuri sau cu patologii medicale complexe depinde de gradul de dotare a maternităţii cu aparatură medicală performantă, de distanţa până la maternitate şi de accesul gravidelor şi mamelor la servicii medicale. Salvaţi Copiii România marchează cel de-al 16-lea an al programului de combatere a mortalităţii infantile, sub îndemnul ‘Câştigă timp pentru nou-născuţii prematur’, prin redirecţionarea a 3,5% din impozitul pe venit.
România continuă astfel să înregistreze una dintre cele mai mari rate ale mortalităţii infantile din Uniunea Europeană, cu 6,6 decese la 1.000 de naşteri vii, comparativ cu media UE de 3,3 decese la 1.000 de naşteri vii. O problemă suplimentară o reprezintă cauzele mortalităţii: dintre cele 952 de decese, 220 au fost cauzate de boli ale aparatului respirator, 208 de anomalii cromozomiale şi malformaţii congenitale, iar alte 33 de decese de boli infecţioase şi parazitare – cauze care ar putea fi, în multe cazuri, prevenite dacă accesul la servicii medicale pentru gravide şi nou-născuţi ar fi prompt.
În ceea ce priveşte harta mortalităţii infantile în 2024, judeţele cu cea mai mică rată a deceselor la copiii sub un an sunt: Municipiul Bucureşti – 3,30 la mia de copii născuţi vii; Olt – 3,40; Ilfov – 4; Tulcea – 4,20 şi Teleorman – 4,60.
La polul opus, judeţele cu cea mai mare rată a mortalităţii infantile sunt: Mureş – 13; Ialomiţa – 12,70; Suceava – 10,70; Satu Mare – 9,90 şi Botoşani – 9,80.
Salvaţi Copiii România a primit, prin intermediul mecanismului pus la dispoziţia maternităţilor şi spitalelor de pediatrie, solicitări de sprijin de la 35 de unităţi medicale, care au nevoie urgentă de aparatură medicală performantă în 2026, precum şi de lucrări de modernizare şi renovare. Medicii solicită dotarea unităţilor medicale cu mese de resuscitare şi reanimare, incubatoare, pulsoximetre, lămpi fototerapie şi ventilatoare de suport respirator. Costurile totale se ridică la peste 3.000.000 de euro.
Din 2010 până în prezent, Salvaţi Copiii s-a implicat în susţinerea sănătăţii copiilor şi a mamelor prin proiecte de renovare, modernizare şi dotare cu echipamente performante a unităţilor medicale. Au fost dotate 135 de unităţi medicale, secţii de neonatologie, terapie intensivă neonatală, pediatrie şi obstetrică-ginecologie din toate judeţele ţării, investindu-se peste 18 milioane de euro. (FOTO Salvaţi Copiii România)
Sub titlul „Să fim prieteni fără bullying”, evenimentul a fost organizat de cadrele didactice ale instituției și s-a adresat părinților, oferindu-le informații și soluții concrete pentru gestionarea comportamentelor agresive la copiii preșcolari.
Seminarul face parte dintr-un program educațional mai amplu, derulat în grădinițe de organizația Salvați Copiii România. Participanții au subliniat importanța formării valorilor precum empatia, respectul și comunicarea încă de la cele mai fragede vârste. Prin activități interactive, jocuri și povești adaptate copiilor, educatoarele contribuie zilnic la prevenirea acestui fenomen și la construirea unui climat sigur în grădiniță.
Părinții au apreciat inițiativa, recunoscând că fenomenul bullyingului este o realitate cu care se pot confrunta încă din primii ani de viață ai copiilor. Mulți dintre participanți au recunoscut că s-au confruntat direct cu astfel de situații.
Un reportaj realizat de Andreea Daraban:
Grădinița cu Program Normal numărul 13 din Iași a devenit săptămâna aceasta un spațiu al dialogului deschis despre una dintre cele mai sensibile teme din educație, bullying-ul. Sub titlul ”Să fim prieteni fără bullying”, seminarul organizat de cadrele didactice ale instituției pentru părinți și-a propus să aducă în discuție modul în care se previne și se gestionează comportamentele agresive încă de la cele mai fragede vârste.
Seminarul face parte dintr-un program mai amplu, derulat în grădinițe de Organizația ”Salvați Copiii România”.
Pentru părinți, întâlnirea a fost nu doar binevenită, ci necesară. Bullying-ul nu este o noțiune abstractă pentru familii. Mulți dintre părinți recunosc că s-au confruntat direct cu astfel de situații.
Părinte 1: Am doi copii, ambii merg la școală, grădiniță, orice informație e binevenită, mai ales dacă este vorba despre cum să găsim o soluție la toate provocările de zi cu zi.
Reporter: Ați întâlnit astfel de cazuri de bullying? Copiii dumneavoastră s-au confruntat cu astfel de probleme?
Părinte 1: Copiii mei, copiii din familia mea, da, au fost victime sau au fost în preajma celor care făceau bullying sau a celor care erau victime. Este greu să le explici copiilor și în același timp este mai greu să discuți cu părțile implicate într-un asemenea conflict.
Părinte 2: Am copii de toate vârstele, de la grădiniță până la liceu și bullying-ul este o realitate, din păcate, foarte prezentă în viețile tuturor.
Reporter: Și cum le-ați gestionat?
Părinte 2: Prima măsură pe care încerc să o iau este să le creez lor reziliență la bullying, apoi să le dau uneltele necesare pentru a-i ajuta pe cei care sunt victime și apoi să le explic de ce nu facem asta, de ce nu este un comportament acceptabil, care sunt consecințele.
Echipa de cadre didactice de la Grădinița Numărul 13 cu Program Normal a ales să se implice în acest program educațional mai amplu dedicat prevenirii bullying-ului în educația timpurie, deoarece valorile esențiale care ghidează comportamente lipsite de violență se fundamentează la vârstă preșcolară, a spus educatoarea Carmen Gârlescu.
Carmen Cîrlescu: Copiii aici își formează personalitatea și ei trebuie să știe ce este bine, ce este rău. Trebuie să știm cum să gestionăm situația cu părinții. În cadrul programului sunt patru mari valori pe care copiii și le-au însușit: toleranță, respect, grijă și curaj. Ei trebuie să știe când să spună stop bullyingului pentru a nu se ajunge mai târziu la violență, să nu devină ei victimă sau agresor.
Reporter: În activitățile desfășurate cu cei mici, educatoarele transmit aceste valori prin joc, povești și materiale adaptate vârstie, inclusiv prin intermediul unor ursuleți, care devin vocea copiilor. La rândul său, Eliza Bucureșteanu, educatoare implicată în activitățile zilnice cu preșcolarii, a observat o deschidere reală din partea copiilor.
Eliza Bucureșteanu: Copiii sunt foarte atrași, mai ales că au acești ursuleți, care sunt oglinda lor și ei se pot manifesta folosind acești ursuleți. De multe ori, ei pot spune prin ursuleți ceea ce-i doare, ceea ce-i supără și noi putem să ajungem mai ușor la inimile lor.
Reporter: Programul se desfășoară pe tot parcursul anului școlar, atât la nivelul fiecarei grupe, cât și la nivelul întregii grădinițe. Copiii sunt puși în fața unor situații concrete și sunt încurajați să găsească singuri soluții. Un rol esențial în combaterea fenomenului de bullying îl au părinții. Daniela Iacob, educatoare la aceeași grădiniță, a subliniat de ce întâlnirile cu adulții sunt la fel de importante ca activitățile cu cei mici.
Daniela Iacob: Face parte din cadrul acestui proiect și, după cum am discutat și astăzi la seminar, în mare parte bullyingul pornește din familie, așa că părinții sunt în măsură să afle informații care să le fie de ajutor și să acționeze în ghidarea copiilor pe viitor.
Mesajul seminarului ”Șă fim prieteni fără bullying” organizat de cadrele didactice ale Grădiniței 13 cu Program Normal din Iași pentru părinți a fost unul clar. Prevenția începe devreme, iar soluțiile apar doar atunci când școala și familia devin parteneri reali.
Solidaritate record la cea de-a 25-a ediție a Festivalului Brazilor de Crăciun: Fonduri de peste 1 milion de euro, pentru restabilirea dreptului la educație al copiilor vulnerabilizați de sărăcie
Cel mai râvnit brad a fost licitat contra sumei de 220.000 de euro
București, 5 decembrie 2025: La cea de-a 25-a ediție, un manifest pentru restabilirea dreptului egal la educație al copiilor aflați în risc de sărăcie și excluziune socială, Festivalul Brazilor de Crăciun a reușit să adune fonduri de peste 1 milion de euro. Cei 24 de brazi licitați în seara de gală a Festivalului Brazilor de Crăciun, organizată în parteneriat cu Muzeul Național de Artă al României, vor asigura astfel sprijin socio-educațional pentru peste 15.000 de copii. Cel mai râvnit brad a fost ofertat contra sumei de 220.000 de euro.
În cadrul Galei Festivalului Brazilor de Crăciun, brazii special creați de designeri și artiști recunoscuți din România au fost licitați cu sume cuprinse între 8000 euro și 220.000 de euro, de companiile care au înțeles că implicarea în cauze sociale este o investiție în viitor. În total, suma strânsă a fost de peste 1 milion de euro din licitația brazilor, vânzarea biletelor de tombolă și sponsorizări.
Gazdele serii au fost Andreea Raicu,Marius Pancu, care, cu sprijinul lui Omid Ghannadi, au transformat seara într-un spectacol al reușitei și binelui.
Cei mai râvniți brazi au fost:
Un arbore cosmic al vieții, realizat de Vlad Nancă, cu sprijinul UniCredit Bank, licitat prin efortul comun al Catena, UniCredit Bank, E-INFRA Group, TEILOR și Fundația Valvis, cu suma de 220.000 euro.
Îngerul, realizat de Doina Levintza, adjudecat de Catena, cu suma de 100.000 de euro.
Compasiune, creat de Omid Ghannadi, Alex Iancio & Robert Nagy, licitat prin eforul comun al PEPCO România, Catena, Ana Hotels si Mastercard, cu suma de000 euro.
Următorii brazi, licitați cu sume între 8.000 și 50.000 de euro, au fost:
ONE, creat de Anda Ambrosini – Bloom.Echo & UNTOLD CREATIVE TEAM
Voltaquin, creat de Mihai Popescu & Twins Studio
Bradul Armoniei, creat de Smiley & HaHaHa Production
Din semințe mici cresc copaci măreți, creat de Amalia Năstase & Endorphin Lab
Aura, creat de Andreea Mogoșanu, Moogu & Jovsky Sudio, by Adrian Perjovshi
Bradul celor 70 de Ierni de Lumină, creat de Oana Manoliu, Mariana Chisar, Dan Manoliu – TVR
Worship for Wishes – Christmas Tree Installation Art, creat de Alexandra Putineanu & COJO, cu sprijinul Universal Music România
Star, creat de Summer Well Creative Lab & KAUSTIK
Timpul, creat de Damiana Păun – Vorbește Lumea, ProTv
Frumusețea e Lumina din Tine, creat de Cristina Golban, cu sprijinul Beauty Connection.
Acestora li s-a alăturat bradul Portalul Copilăriei, creat de Salvați Copiii, cu sprijinul Șefaniei Mircea.
„A fost pentru mine un prilej să fiu parte dintr-o cauză socială majoră și am încercat să pun în creația mea tocmai crezul că generozitatea este ceea ce ne face lumea mai bună” a declarat Vlad Nancă, designerul care a creat cel mai râvnit brad.
„Solidaritatea cu copiii vulnerabili, sprijiirea educației și a viitorului acestor copii reprezintă una dintre mizele pe termen lung ale noastre. Suntem conștienți că numai așa vom avea societatea pe care o dorim și, mai mult, suntem siguri că responsabilitatea socială este calea prin care lucrurile chiar pot progresa și genera bine”, a spus Alina Marinescu, director general Catena.
De-a lungul celor 24 de ediții anterioare au fost colectate fonduri în valoare de peste zece milioane de euro.
Festivalul Brazilor, polul de solidaritate al anului
La cele 24 de ediții anterioare ale Festivalului Brazilor de Crăciun au fost strânse fonduri de 10.102.000 euro, care au spijinit activ 272.127 de copii, astfel:
197.238 de copii au primit sprijin socio-economic pentru familiile lor, precum și consiliere psihologică;
11.616 copii au fost incluși în Grădinițe Estivale;
5.374 de copii au fost recuperați prin Programul „A Doua Șansă”;
57.899 de copii au fost integrați în programele de educație de tip „Școală după Școală”;
102 biblioteci școlare au fost dotate cu 76.000 de cărți.
Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România: « Dincolo de miza umanitară imediată, obiectivul nostru este acela dea aduce dreptul la educație nediscriminatorie, pentru toți copiii, în centrul dezbaterii publice. Școala este condiția fără de care cercul vicios al sărăciei rămâne închis. De aceea sunt recunoscătoare pentru generozitatea formidabilă a celor care au pus umărul la ediția 25 a Festivalului Brazilor de Crăciun, pentru că, astfel, vocile acestor copii vulnerabilizați de sărăcie ies din statistici și sunt auzite ».
Context: Situația copilului în România
Mai mult de o treime (33,8%) dintre copiii români trăiau în continuare în risc de sărăcie sau excluziune socială în 2024, peste media din Uniunea Europeană, de 24,2%. Vulnerabilitățile structurale generează inechitate crescută – copiii din mediul rural au un risc mult mai ridicat de sărăcie sau excluziune socială, de 41,7%[1], iar situația copiilor ai căror părinți au un nivel scăzut de educație este dramatică: 75,8% dintre ei se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, în comparație cu 5,9% dintre copiii ai căror părinți au studii universitare.
Pentru 1,255 milioane de copii din țara noastră, asigurarea resurselor necesare pentru un trai sănătos este problematică – copiii români continuă să fie mult mai afectați de sărăcie în comparație cu adulții, riscul de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor fiind cu șapte puncte procentuale mai mare decât în rândul adulților.
Un studiu realizat de Salvați Copiii România în vara anului 2025 arată că aproape trei din cinci (58%) dintre familiile ai căror copii sunt integrați în programele educaționale ale organizației nu pot acoperi cheltuielile legate de participarea copiilor la educație, în absența unui sprijin extern, procentul crescând dramatic, la 87%, în rândul celor care se află în stare de sărăcie subiectivă și în rândul celor cu nivel educațional scăzut – 70%.
Creatorii care au realizat anul acesta brazi unicat sunt:
DOINA LEVINTZA • OMID GHANNADI, ALEX IANCIO & ROBERT NAGY • ADELA PÂRVU, cu sprijinul TUBADZIN ROMÂNIA • DIANA NICOLAIE & ELA CRĂCIUN • ANDA AMBROSINI – BLOOM.ECHO & UNTOLD CREATIVE TEAM • LAURA HÎNCU & EL JARDIN • MIHAI POPESCU & TWINS STUDIO • DHANIEL NORA & PURPLE FLOWERS • SMILEY & HAHAHA PRODUCTION • ENDORPHIN LAB – ADONIS ENACHE • NICU BOCANCEA & FLORĂRIA IRIS • SIMONA & GABRIEL GHERASIM – GALLANTIQUE BOUTIQUE • ANDREEA MOGOȘANU, MOOGU & JOVSKY STUDIO, by ADRIAN PERJOVSCHI • SUMMER WELL CREATIVE LAB & KAUSTIK • GHEORGHE LISIȚA • OANA MANOLIU, MARIANA CHISAR, DAN MANOLIU – TVR • VLAD NANCĂ, cu sprijinul UNICREDIT BANK • OANA POP-ATELIER ARIA, cu sprijinul WIENERBERGER • ALEXANDRA PUTINEANU & COJO, cu sprijinul UNIVERSAL MUSIC ROMANIA • FLORIN MAGDA, FUNDAȚIA JECZA & JECZA GALLERY • DAMIANA PĂUN – VORBEȘTE LUMEA, PROTV • CRISTINA GOLBAN, cu sprijinul BEAUTY CONNECTION • ANA & MARIA MOHONEA – ARCHITECTURAL CHRISTMAS.
Acestora li s-a alăturat Salvați Copiii, cu sprijinul ȘTEFANIEI MIRCEA.
Platinum: Smart Soft Power • Garanti BBVA • Banca Transilvania • Romanian Business Consult • Renovatio Trading • KRUK România • Universal Music Romania • MAPEI Romania • CLASS IN
Gold: Clifford Chance Badea • PEPCO România • OSCAR Downstream • HELLIMED
Silver: Rompetrol • Giscad • Maresi • Ferandalex • Sea Office • SMG Electronica • Wienerberger • NEXT • Boutique Cadeaux • NETOPIA • Gisco Med • CIT ONE • Porsche Finance Group
Mulțumiri Speciale:
DENT ESTET • Christian Tour • The Elements – Luxury Boutique Spa • Davino • Optimize Body Center • BDG • Wild Olive • my Geisha • BEAUTIK • Beauty Connection • Destiny Park • Obsentum • UNDA Open Possibilities • Elexus • DAAR • Anima Wings • TIFF • GETT’S Hair Studio • Purple Flowers • Amoo Klinik • Ivatherm România • Lensa • Centrul Shakti • CARESTA • Lisa & Co. • Summer Well • FREYWILLE • Contemporia • LOFT • Elena Perseil • Leonidas • Hotel EPOQUE • Matca • Crama Serve • Hotel IAKI Mamaia • Miraj București • Depozitarul Central • The Home • Indira • JIDVEI •BCR •Jovsky Studio • Universal Music Romania • Chanand
De 35 de ani, Salvați Copiii România construiește programe sociale, politici publice și practici solide în beneficiul copilului din România. Expertiza și complexitatea proiectelor la nivel național fac din organizație o instituție socială esențială, al cărei rol este medierea între societate și autoritatea publică, în beneficiul copilului. În cele peste trei decenii de activitate, Salvați Copiii a intervenit activ în societate, identificând soluții concrete pentru protejarea și sprijinirea copiilor vulnerabili, și a militat, în același timp, pentru o colaborare viabilă cu autoritățile decidente, pentru asigurarea interesului superior al copilului. Salvați Copiii șia asumat rolul de supraveghere vigilentă a autorităților publice, în așa fel încât acestea să implementeze politici publice de durată care să corecteze cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor. Totodată, organizația a reușit să creeze rețele active de solidaritate, prin încurajarea responsabilității sociale a companiilor și a societății, în sens larg. În calitate de membru al Save the Children, cea mai mare organizaţie independentă din lume care promovează drepturile copilului şi care cuprinde 30 de membri şi desfăşoară în prezent programe în 108 ţări, VIZIUNEA noastră este o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la supraviețuire, educație, protecție și participare, asumându-ne MISIUNEA de a obţine progrese importante privind modul în care copiii sunt tratați și producerea schimbărilor imediate și de durată în viaţa acestora. Peste 4.150.000 de copii au fost implicați în programele și campaniile Organizației Salvați Copiii.
Programul se bazează pe patru valori esențiale – respect, grijă, curaj și toleranță – valori pe care copiii le învață și le exersează în fiecare zi, cu sprijinul educatorilor și al familiilor.
Inițiativa face parte dintr-un program național implementat deja în peste 600 de grădinițe în ultimii cinci ani. Corina Mighiu, reprezentant al Organizației Salvați Copiii, filiala Iași, a declarat în emisiunea ”Starea Educației”, că intervenția timpurie este esențială, iar prevenția începe odată cu formarea comportamentelor de bază: ”Pentru că așa putem face partea aceasta de prevenire și să nu uităm că în grădiniță are loc prima socializare a copilului în care se dezvoltă anumite abilități la copil. Și dacă începem de mici să creștem copiii în spiritul celor patru valori, putem preveni mult mai bine bullying-ul. Și s-au observat îmbunătății după primul an de implementare, peste 50% din copii se joacă împreună mai bine, sunt mai amabili în interacțiunile lor reciproce, s-au redus comportamentele de excluziune socială.”
Educatoarele din grădinițele din județul Iași, care derulează programul „Să fim prieteni fără bullying”, au participat la seminarii de formare, iar ulterior au primit valize educaționale, care includ materiele pentru activitățile anti-bullying.
Un studiu Salvați Copiii arată că fenomenul bullyingului apare încă de la grădiniță, opt din zece educatori declarând că au preșcolari care se confruntă cu acest fenomen.
Nouă din 10 copii aflați în stare de vulnerabilitate spun că important pentru ei e să mânânce suficient și să aibă cărți și jocuri: cum arată sărăcia, în afara statisticilor
“Foamete, să nu ai ce să mănânci când ești acasă, să stai să te doară burta toată ziua și să nu aveți nici măcar 5 lei în casă “(M., 12 ani, familie vulnerabilă)
“Sărăcia pentru mine sunt momentele în care prietenii tăi își fac amintiri, iar tu nu . Atunci când de abia aștepți să ajungi acasă de foame, că nu ai ce să-ți cumperi de pachet. Atunci când ai lucrat un an școlar întreg pentru o bursă de merit, ajungi să te încadrezi în top 3 elevi cu cele mai mari medii pe clasă și tot să nu primești nimic. Este acel moment când îți vezi părinții disperați, care se ceartă în camera cealaltă”.(I., 14 ani)
București, 26 noiembrie 2025: Nouă din 10 dintre copiii incluși în programele educaționale Salvați Copiii consideră ca fiind important să poată mânca suficient și sănătos, un procent similar considerând esențial să aibă acces la cărți și jocuri adecvate vârstei. În ierarhia nevoilor importante pentru copii sunt cele legate de sănătate și de obținerea unor rezultate bune la școală. Pentru cea de-a 25-a ediție a Festivalului Brazilor de Crăciun, Salvați Copiii România ridică vocea acestor copii care, zi de zi, luptă pentru a-și ocupa locul în bancă, la școală. Edițiile precedente s-au remarcat prin mobilizarea unei solidarități exemplare, colectând fonduri în valoare totală de peste 10 milioane de euro. Pentru ediția 2025, 24 designeri și artiști români au creat brazi unicat, care vor fi licitați în seara de 4 decembrie, în cadrul Galei organizate în parteneriat cu Muzeul Național de Artă al României.
Ancheta Salvați Copiii arată că:
pentru 52% dintre copii este extrem de important să poată mânca suficient și sănătos, foarte important pentru 31% și important pentru 16%. Doar 1% consideră că e puțin important ca familia să le poată oferi alimente sănătoase și suficiente.
Pentru 47% dintre copii este extrem de important să aibă acces la cărți și jocuri adecvate vârstei, foarte important pentru 29% și important pentru alți 19 la sută dintre copiii intervievați. Doar 5% dintre copii consideră că e puțin sau deloc important.
Starea bună de sănătate este extrem de importantă pentru 69%, foarte importantă pentru 22% și importantă pentru 9% dintre copii.
56% dintre copii își doresc rezultate bune la școală și evaluează acest lucru ca fiind extrem de important, în vreme ce pentru 30% și pentru 13% acest lucru este evaluat ca fiind foarte important, respectiv important. Doar 1% dintre copii consideră că e puțin important.
Ancheta mai relevă importanța foarte mare pe care copiii o acordă unui spațiu dedicat lecțiilor, precum și accesului la tehnologie – internet, computer, tabletă. Pentru majoritatea covârșitoare a copiilor,este esențial să fie ascultați de cei din jur.
„Copiii evaluează ca fiind extrem de important ca familia să aibă mijloacele necesare unui trai decent, acesta însemnând alimentație sănătoasă, spațiu pentru lecții și joacă și sprijin educațional. Sunt nevoi bine definite, cărora le răspundem prin programele noastre integrate, de sprijin social, emoțional și incluziune școlară. Este însă nevoie de un efort susținut și de programe integrate, prin care copilul să fie pus la adăpost de sărăcia extremă și să poată avea acces real la educație. Solidaritatea socială este, de fapt, o metodă de a rupe cercul vicios al sărăciei care ucide educația”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
Festivalul Brazilor, polul de solidaritate al anului
La cele 24 de ediții anterioare ale Festivalului Brazilor de Crăciun au fost strânse fonduri de 10.102.000 euro, care au spijinit activ 272.127 de copii, astfel:
197.238 de copii au primit sprijin socio-economic pentru familiile lor, precum și consiliere psihologică;
11.616 copii au fost incluși în Grădinițe Estivale;
5.374 de copii au fost recuperați prin Programul „A Doua Șansă”;
57.899 de copii au fost integrați în programele de educație de tip „Școală după Școală”;
102 biblioteci școlare au fost dotate cu 76.000 de cărți.
Record de generozitate la ediția 2024: Cu o miză ambițioasă pentru cea de-a 24-a ediție, Festivalul Brazilor de Crăciun a reușit să adune fonduri de 1.000.000 euro, pentru restabilirea dreptului egal la educație pentru copiii aflați în risc sever de sărăcie și excluziune socială. Cei 23 de brazi licitați în seara de Gală a Festivalului Brazilor de Crăciun, organizată în parteneriat cu Muzeul Național de Artă al României, au asigurat astfel sprijin socio-educațional pentru 30.000 de copii.
În cadrul Galei Festivalului Brazilor de Crăciun, brazii concepuți și donați de către designeri și artiști recunoscuți din România au fost licitați cu sume cuprinse între 25.000 și 123.000 de euro, de companiile care au decis că responsabilitatea socială este esențială. În total, suma strânsă a fost de 1.000.000 de euro din licitația brazilor, vânzarea biletelor de tombolă și sponsorizări.
Cei mai râvniți brazi licitați au fost: Apărătoarea Viselor, creat de Doina Levintza, Cheers, creat de Omid Ghannadi & Le Store și Magia Crăciunului: Jobenul Fermecat creat de Salvați Copiii, cu sprijinul Ștefaniei Mircea, care au fost licitati cu peste 100.000 euro fiecare.
Creatorii care au realizat anul acesta brazi unicat sunt:
DOINA LEVINTZA • OMID GHANNADI, ALEX IANCIO & ROBERT NAGY • ADELA PÂRVU, cu sprijinul TUBADZIN ROMÂNIA • DIANA NICOLAIE & ELA CRĂCIUN • UNTOLD CREATIVE TEAM • LAURA HÎNCU & EL JARDIN • MIHAI POPESCU & TWINS STUDIO • DHANIEL NORA • SMILEY & HAHAHA PRODUCTION • ENDORPHIN LAB – ADONIS ENACHE • NICU BOCANCEA & FLORĂRIA IRIS • SIMONA & GABRIEL GHERASIM – GALLANTIQUE BOUTIQUE • ANDREEA MOGOȘANU, MOOGU & JOVSKY STUDIO, by ADRIAN PERJOVSCHI • SUMMER WELL CREATIVE LAB • GHEORGHE LISIȚA • OANA MANOLIU, MARIANA CHISAR, DAN MANOLIU – TVR • VLAD NANCĂ, cu sprijinul UNICREDIT BANK • OANA POP-ATELIER ARIA, cu sprijinul WIENERBERGER • ALEXANDRA PUTINEANU & COJO, cu sprijinul UNIVERSAL MUSIC ROMANIA • FLORIN MAGDA & JECZA GALLERY • DAMIANA PĂUN – VORBEȘTE LUMEA, PROTV • CRISTINA GOLBAN, cu sprijinul BEAUTY CONNECTION • ANA & MARIA MOHONEA – ARCHITECTURAL CHRISTMAS.
Acestora li s-a alăturat Salvați Copiii, cu sprijinul ȘTEFANIEI MIRCEA.
Sponsorii care și-au anunțat până acum sprijinul pentru ediția 2025:
Platinum: Smart Soft Power • Garanti BBVA • Banca Transilvania • Romanian Business Consult • Renovatio Trading • KRUK România • Universal Music Romania • MAPEI Romania
Gold: Clifford Chance Badea • PEPCO România • OSCAR Downstream
Silver: Rompetrol • Giscad • Maresi • Ferandalex • Sea Office • SMG Electronica • Wienerberger România • NEXT • Boutique Cadeaux • NETOPIA • Gisco Med
Mulțumiri Speciale:
DENT ESTET • Optimize Body Center • BDG • Wild Olive • DaVino • my Geisha • Lisa & Co • Beauty Connection • LOFT • Destiny Park • UNDA Open Possibilities • Miraj București • TIFF • GETT’S Hair Studio • Purple Flowers • Depozitarul Central • Ivatherm România • Lensa • Centrul Shakti • Summer Well • FREYWILLE • Elena Perseil • Indira • Contemporia • Leonidas • Hotel EPOQUE • Matca • Crama Serve • Hotel IAKI Mamaia.
Note pentru redactori: Situația copilului în România
Mai mult de o treime (33,8%) dintre copiii români trăiau în continuare în risc de sărăcie sau excluziune socială în 2024, peste media din Uniunea Europeană, de 24,2%. Vulnerabilitățile structurale generează inechitate crescută – copiii din mediul rural au un risc mult mai ridicat de sărăcie sau excluziune socială, de 41,7%[1], iar situația copiilor ai căror părinți au un nivel scăzut de educație este dramatică: 75,8% dintre ei se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, în comparație cu 5,9% dintre copiii ai căror părinți au studii universitare.
Pentru 1,255 milioane de copii din țara noastră, asigurarea resurselor necesare pentru un trai sănătos este problematică – copiii români continuă să fie mult mai afectați de sărăcie în comparație cu adulții, riscul de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor fiind cu șapte puncte procentuale mai mare decât în rândul adulților.
Un studiu realizat de Salvați Copiii România în vara anului 2025 arată că aproape trei din cinci (58%) dintre familiile ai căror copii sunt integrați în programele educaționale ale organizației nu pot acoperi cheltuielile legate de participarea copiilor la educație, în absența unui sprijin extern, procentul crescând dramatic, la 87%, în rândul celor care se află în stare de sărăcie subiectivă și în rândul celor cu nivel educațional scăzut – 70%.
De 35 de ani, Salvați Copiii România construiește programe sociale, politici publice și practici solide în beneficiul copilului din România. Expertiza și complexitatea proiectelor la nivel național fac din organizație o instituție socială esențială, al cărei rol este medierea între societate și autoritatea publică, în beneficiul copilului. În cele peste trei decenii de activitate, Salvați Copiii a intervenit activ în societate, identificând soluții concrete pentru protejarea și sprijinirea copiilor vulnerabili, și a militat, în același timp, pentru o colaborare viabilă cu autoritățile decidente, pentru asigurarea interesului superior al copilului. Salvați Copiii șia asumat rolul de supraveghere vigilentă a autorităților publice, în așa fel încât acestea să implementeze politici publice de durată care să corecteze cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor. Totodată, organizația a reușit să creeze rețele active de solidaritate, prin încurajarea responsabilității sociale a companiilor și a societății, în sens larg. În calitate de membru al Save the Children, cea mai mare organizaţie independentă din lume care promovează drepturile copilului şi care cuprinde 30 de membri şi desfăşoară în prezent programe în 108 ţări, VIZIUNEA noastră este o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la supraviețuire, educație, protecție și participare, asumându-ne MISIUNEA de a obţine progrese importante privind modul în care copiii sunt tratați și producerea schimbărilor imediate și de durată în viaţa acestora. Peste 4.150.000 de copii au fost implicați în programele și campaniile Organizației Salvați Copiii.
#StareaEducației (INTERVIU) Camelia Tamaș, consilier Centrul Județean de Resurse și Asistență Socială Iași: ”Orientarea școlară și profesională înseamnă un parcurs, un proces, care însoțește elevul de-a lungul întregii școlarități.”/ Liliana Moșneguțu, Salvați Copiii România: ”Noi toți suntem responsabili să creștem fiecare copil drept și orientat pe drumul lui. Și asta presupune resursă umană, resursă financiară care trebuie alocate constant.”
Publicat de andreeadaraban,
11 noiembrie 2025, 16:44 / actualizat: 12 noiembrie 2025, 13:43
Colega noastră, Andreea Daraban, a discutat despre această platformă, despre beneficiile utilizării unui astfel de instrument, dar și despre rolul consilierului școlar în parcursul educațional și profesional al elevilor, cu Liliana Abibac Moșneguțu, reprezentant al organizației Salvați Copiii România, precum și cu Camelia Tamaș, coordonator Servicii de Consiliere în cadrul Centrului Județean de Resurse și Asistență Socială din Iași.
Andreea Daraban:Doamna Moșneguțu, cum funcționează platfoma ”What’s Next” și cum anume îi ajută pe copii să-și planifice parcursul educațional și profesional?
Liliana Bibac Moșneguțu: Sper ca proiectul nostru să fie de mare folos copiilor din toată țara, chiar dacă noi am început să pilotăm la București. Platforma interactivă” What’s Next” este un instrument digital, dedicat orientării vocaționale și încercăm să-i sprijinim cu ajutorul platformei, pe elevi, profesori, consilieri școlari și părinți să lucreze împreună, să colaboreze și să să descopere interesele și potențialul fiecărui elev. Trebuie să știți că accesul pe platformă se face în cazul adulților pur și simplu prin conectare. În schimb, copiii au nevoie de acordul părinților. Ne dorim să fie ceva sigur, în care să creăm o comunitate sigură, în care copiii să poată să exploreze, să lucreze, dar în siguranță.
Andreea Daraban:Cum funcționează această platformă?
Liliana Bibac Moșneguțu: Ea e concepută pe mai multe module. Avem modulul de evaluare și autocunoaștere, avem un modul de explorare a carierelor, unde am pus 42 de domenii, între care medicină, IT, arte, antreprenoriat. Mai avem și resurse interactive, unde vom pune tutoriale video. Avem, de asemenea, și modelul care presupune provocări de autocunoaștere, unde copiii pot să facă teste rapide de personalitate. Și mai avem și modulul 5, integrarea comunității, resurse pentru părinți și profesori, acolo vom pune și ghidurile care au fost concepute în cadrul proiectului pilot. Ne dorim să ajutăm elevii, în primul rând, să se cunoască, să știe ce pot, care este potențialul lor la momentul ăsta, să încerce să vadă cam ce vor ei de fapt și să vadă ce le-ar mai trebui pentru a ajunge acolo unde își doresc ei să fie. Acest lucru este valabil și pentru părinți. Pentru că noi am discutat, când am început proiectul pilot, am discutat în cadrul unor focus grupuri, cu copiii și cu părinții. Și răspunsurile au fost cam așa. Copiii au spus că mai sunt platforme și mai sunt informații online, dar sunt plictisitoare, nu le vorbesc pe limba lor. Sunt niște instrumente create de adulți pentru adulți, iar copiii vor să li se vorbească pe limba lor, în propoziții scurte, în mesaje interactive. Iar părinții au avut o altă întrebare, au spus așa, ok, avem și noi nevoie de o platformă și de informații pe platformă. Pentru că noi nu știm tot ce se mai întâmplă, nu suntem la curent cu felul în care evoluează piața muncii, care este trendul, ce va fi în viitor. Noi știm doar părticica noastră, în sfera noastră unde lucrăm și mai mult nu putem să îi direcționăm pe copii.
Andreea Daraban:Ce rezultate ați avut în urma implementării acestui proiect?
Liliana Bibac Moșneguțu: Da, am pilotat în București și am avut niște rezultate foarte bune și frumoase. În primul și în primul rând a crescut notorietatea disciplinei de orientare și consiliere în carieră, pentru că ea este prevăzută în progarmă. Consilieri școlari au printre atribuții facă cu copiii și orientare și consiliere în carieră, dar de multe ori copiii au ignorat această disciplină, n-au fost atenți. Din ianuarie am început implementarea la clasă. S-au făcut activități cu copiii, rezultatele sunt foarte bune, așa cum spuneam, a crescut notorietatea disciplinei de la 67% cât era la începutul proiectului, la 89%. De asemenea, participarea efectivă la activități de orientare și consiliere în carieră a crescut de la 23% la 78%.Deci a crescut cu peste 60%.
Andreea Daraban:Înțeleg că doriți să extindeți această platformă la nivelul întregii țări.
Liliana Bibac Moșneguțu: Practic, platforma, în acest moment, este funcțională și oricine poate să se logheze la platformă. Dar vom face într-adevăr și un eveniment în care să lansăm platforma,.
Andreea Daraban:Doamna Camelia Tamaș, un astfel de instrument îi ajută pe consilierii școlari? Știu că ați accesat platforma, vi s-a părut foarte prietenoasă.
Camelia Tamaș: Așa este. Este un proiect interesant pentru că pentru tinerii de astăzi este mai facilă, poate, accesarea activităților de orientare școlare și a instrumentelor în varianta aceasta digitală și ideea aceasta de a transpune în format digital activități de orientare școlare este foarte bună. Sigur, este nevoie și de o abordare unitară la nivel național a acestor servicii de orientare școlară și profesională și vorbesc din perspectiva profesorului consilier școlar. De altfel, intervenția doamnei Moșneguțu m-a dus cu gândul la un proiect pe care noi, la nivelul județului Iași, îl derulăm. Este vorba despre proiectul ”Interviu cu viitorul meu”, un proiect care vizează întâlniri cu specialiști din diverse domenii de activitate care au reușit din perspectivă profesională, dar vin și cu povestea lor de viață, pentru că tinerii de astăzi au nevoie de a da o față profesiilor pe care le regăsesc pe platforme, le găsesc în diverse contexte, iar întâlnirile acestea și-au avut efectul, în sensul că au avut ocazia și copiii din mediul urban care au acces la informație, dar și cei din mediul rural să aibă interacțiuni cu acești specialiști. Ei au venit și cu povestea lor de viață, în sensul că au vorbit despre determinare, despre învingerea obstacolelor, despre perseverență, despre schimbarea planului de carieră, dacă s-au aflat într-un context care a impus acest lucru. Și consideram că este un proiect care cumva completează activitățile pe care profesorii consilieri școlari le desfășoară în mod obișnuit, în cabinet, în sălile de clasă sau în contextul școlar.
Andreea Daraban:În câte școli din județul Iași se desfășoară acest proiect?
Camelia Tamaș: Proiectul a pornit de la inițiativa unor colegi din școlile din municipiul Iași, și anume 10 consilieri școlari au desfășurat primele activități de acest gen, după care l-am extins la nivelul județului. Aceste întîlniri, fiind online, toți copiii care și-au manifestat interesul pentru o anumită profesie, o anumită specializare, o anumită calificare, s-au putut conecta, prin intermediul profesorilor consilieri școlari, care au promovat evenimentele respective.
Andreea Daraban:Ce dificultăți întâmpină de obicei elevii atunci când trebuie să-și aleagă un parcurs educațional sau profesional?
Camelia Tamaș: Este o întrebare interesantă, pentru că și pentru noi, profesorii consilieri școlari, care avem între atribuții și această componentă a orientării școlare și profesionale, este o activitate provocatoare aceasta a orientării școlare. De ce spun asta? Aparent, ea se desfășoară după o rutină, care presupune parcurgerea unor etape, etapa de autocunoaștere, adică îi orientăm pe copii spre a-și descoperi potențialul, resursele de care dispun, aptitudinile, interesele, valorile, după care își aleg profesia, iar apoi parcurgem etapele de informare cu privire la piața muncii, structura locurilor de muncă. Însă, aparent, această activitate este una de rutină, dar spun eu că este provocatoare pentru că tinerii de astăzi au un profil care presupune accesul la informație. Ei reușesc, însă, mai greu să stabilească care este informația relevantă pentru o orientare corectă și realistă. Pe de altă parte, sunt tineri pragmatici care își doresc câștiguri și rezultate imediate, ca urmare a desfășurării unei activități. Sunt tineri care își doresc să se implice social, își doresc să-și aducă contribuția, dar poate de multe ori refuză să se mai înscrie în structurile sociale existente. Își doresc multă flexibilitate la locul de muncă, un program care să le permită și munca de acasă. Deci, sunt niște provocări cu care vin tinerii spre angajatori. De aceea, cumva, se vorbește chiar și în literatura de specialitate despre o adaptare a locurilor de muncă și a ofertei angajatorilor la acest profil al tinerilor. Și aceasta ar fi o provocare și pentru noi, dar și pentru tinerii de astăzi. Pe de altă parte, m-aș gândi și la piața muncii și la modul în care aceasta evoluează, pentru că noi desfășurăm activități de informare cu privire la structura locurilor de muncă, cum arată piața muncii astăzi. Însă, aceste informații s-ar putea să nu mai fie relevante peste cinci ani, peste șapte ani, când acești tineri își vor căuta un loc de muncă. Acestea sunt provocările și aș considera că, dincolo de aceste activități de orientare școlară, pe care noi le desfășurăm, cred că este mai important ca noi, profesori din jurul tinerilor și adulții în general, să vizeze dezvoltarea acestor capacități de adaptare la noile realități, de flexibilizare, de abilități care să-i determine, la un moment dat, să-și poată reorganiza activitatea profesională și să se adapteze la noile contexte realități în care se vor afla.
Andreea Daraban:Cât de important este rolul consilierului școlar în procesul de dezvoltare personală și profesională a elevilor?
Camelia Tamaș: E foarte important rolul profesorului consilier școlar în procesul de orientare școlară și profesională, dar aș vrea să înțelegem această activitate ca și proces, exact cum am și menționat, în sensul că, de multe ori, poate se consideră că orientarea școlară și profesională este o etapă de la finalul unui ciclu școlar, fie că vorbim despre finalul gimnaziului, fie că vorbim despre finalul liceului, clasa a opta, când copilul este în situația de a alege o calificare, o specializare ori finalul liceului, când este în situația de a alege un parcurs academic sau o integrare pe piața muncii. Ori orientarea școlară și profesională înseamnă, de fapt, un parcurs, un proces, care însoțește elevul de-a lungul întregii școlarități. Și este important, sigur, profesorul consilier școlar prin expertiza pe care o are pe această componentă, dar aș insista asupra ideii că fiecare profesor este important și fiecare părinte este important în acest proces, pentru că a-l ajută pe tânăr să se descopere înseamnă, de fapt, a-l ajuta să descopere dacă îi place o anumită disciplină de studiu, dacă îi place un anumit domeniu profesional, să-l situăm în contexte de viață care să-l ajute să-și descopere aceste resurse cu care va merge toată viața pe parcursul lui profesional.
Andreea Daraban:Dar la școală, consilierul școlar are întâlniri cu elevii pe această problematică? Dacă îi lăsăm doar pe elevi să se adreseze consilierului școlar, nu cred că o vor face foarte curând.
Camelia Tamaș: Așa este, cu siguranță consilierul școlar are între atribuții orientarea școlară și profesională și este una dintre prioritățile profesorului consilier școlar. Și se întâmplă lucrul acesta în școli, fie că vorbim despre activitățile individuale la cabinet și acestea, într-adevăr, sunt la solicitarea beneficiarilor, elevi, părinți, profesori, dar sunt organizate și activități, proiecte, colaborări, atât în cadrul instituției școlare cât și între instituțiile școlare, colaborări și cu agenții economicii, așa încât consilierul școlar vizează activități de informare și de consiliere și orientare în carieră pe tot parcursul anului școlar. Și dacă ar fi să mă refer, la această etapă, în care ne aflăm, în lunile octombrie-noiembrie, se desfășoară activități de informare cu privire la rețeaua școlară pe filiere, specializări, activități care vizează, în mod special, elevii de clasele a VII-a și a VIII-a. Sunt activități organizate de toți profesorii consilieri școlari, astfel încât aceștia să fie pregătiți să își exprime opțiunea școlară, pentru că în luna noiembrie, de obicei, în fiecare an, deja este o tradiție în sensul acesta. Se aplică un chestionar de orientare școlară și profesională, prin care noi identificăm, pe de o parte, care sunt opțiunile școlare ale elevilor de clasele a VIII-a pentru clasa a IX-a, pe de altă parte, identificăm nevoile lor de informare și consiliere, pentru că acest chestionar cuprinde o serie de itemi care se referă la exprimarea acestor nevoi.
Andreea Daraban:La Iași există suficienți consilierii școlari? Este acoperit necesarul?
Camelia Tamaș: La momentul acesta, la nivelul județului Iași, vorbim despre o echipă de 133 de profesori consilieri școlari, coordonați de Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională, profesori care își desfășoară activitatea în unitățile școlare din municipiul Iași, din orașele Pașcani, Hârlău, dar și în unitățile școlare din mediul rural. Adică, la momentul acesta, în fiecare unitate școlară, există un profesor consilier școlar, sigur, normat în funcție de cum s-a structurat postul în momentul în care s-a înființat.
Andreea Daraban:Adică, un consilier poate merge la mai multe școli?
Cmelia Tamaș: Da, exact, așa se întâmplă în mediul rural. Sunt colegi care merg la două sau chiar trei unități școlare, însă partea bună este că putem vorbi despre servicii de consilieri în toate unitățile școlare.
Andreea Daraban:Ce prevede legea? Un consilier școlar câți elevi trebuie să deservească?
Camelia Tamaș: Un consilier școlar deservește un maxim de 500 de elevi, însă la momentul înființării posturilor s-a găsit o modalitate de a oferi servicii de consiliere tuturor elevilor și în felul acesta s-au constituit posturile din două sau trei unități școlare, mă refer la cele din mediul rural. Sigur, e loc de îmbunătățire, sigur, nu am ajuns acolo unde trebuie cu oferirea acestor servicii, dar acum patru ani nici nu visam să mai avem încă 50 de posturi noi, așa cum s-a întâmplat în anul școlar 2023-2024, când s-a lărgit echipa în mod semnificativ.
Andreea Daraban:Pe finalul dialogului nostru, o întrebare adresată atât doamnei Moșneguțu, cât și dumneavoastră. Ce ar trebui schimbat în sistemul educațional pentru ca orientarea vocațională să devină o prioritate reală?
Liliana Bibac Moșneguțu: Ce ar trebui schimbat? Poate nu ar trebui schimbat nimic, ci poate ar trebui îmbunătățit, pentru că doamna Tamaș a spus mai devreme despre faptul că se aplică instrumentele acestea copiilor, chestionarele. Am vorbit și noi la București cu colegii noștri consilieri școlari și ne-au povestit că, sigur, ar trebui aplicate mai multe instrumente copiilor și să se lucreze și mai profesionist. Dar vedeți dumneavoastră, aceste instrumente costă. Deci toate evaluările psihologice sunt cu bani și nu sunt puse la dispoziția consilierilor școlari în mod gratuit. Oamenii trebuie să găsească resurse și ăsta este un efort pe care consilierii școlari, cei care scriu proiecte, îl fac în detrimentul oferirii de servicii, să spunem așa. E în plus. Oamenii fac ei proiecte, caută ei instrumente de finanțare pentru că nu au niște instrumente moderne, adaptate la școlile lor, pe care să le aplice. Cel puțin așa era la București. Cam asta ar trebui făcut. Un copil este responsabilitatea tuturor, nu doar al profesorului, nu doar al școliii, nu doar al părintelui. Noi toți suntem responsabili să creștem fiecare copil drept și orientat pe drumul lui. Și asta presupune resursă umană, resursă financiară care trebuie alocate constant. Deci nu poți să-i dai o dată și să crezi că ai rezolvat. Educația e un proces de cel puțin 12 ani, care trebuie susținut constant.
Camelia Tamaș: Da, sunt de acord cu ideea doamnei Moșneguțu și susțin această abordare unitară a serviciilor de consiliere și orientare la nivel național. De altfel, noua legislație prevede ca, de exemplu, la finalul clasei a VIII-a elevul să primească o recomandare de orientare școlară și profesională, pe care o realizează profesorul diriginte, în colaborare cu profesorul consilier școlar. Iar un sistem unitar de evaluare, de abordare a acestor servicii, în special spre finalul ciclului școlar, ar fi de mare folos. Și, sigur, lărgirea serviciilor de consiliere, astfel încît profesorul consilier școlar să poată desfășura programe coerente de orientare școlară.El acum, sigur, se străduiește și, spuneam, și prin activități de consiliere individuală și prin activități colective, la nivelul claselor, și prin proiecte, se străduiește să acopere cât mai mult din nevoile elevilor în privința orientării școlare. Însă o suplimentare a acestor servicii cu siguranță ar fi de folos, așa încât un copil să poată fi urmărit în mod consecvent, coerent pe parcursul întregii școlarități.
Salvaţi Copiii România: Doar unul din trei copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate îşi revede familia în această vară
Publicat de Gabriela Rotaru,
19 august 2025, 11:00 / actualizat: 19 august 2025, 13:03
Bucureşti, 19 august 2025: Părinţii a 36% dintre copii intenţionează să vină în vacanţa de vară în România, în timp ce părinţii a 41% nu vor putea veni, invocând în proporţie de peste 75% motive financiare, dificultatea de a-şi lua concediu în această perioadă sau faptul că au fost acasă de Paşti sau urmează să vină de Crăciun. Restul de 23% sunt indecişi, arată datele colectate în cadrul anchetei în rândul beneficiarilor programului Salvaţi Copiii România, destinat copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate realizată în luna iulie. Aproape 10% dintre copii vor merge ei în vacanţă la părinţi, peste hotare.
În ceea ce priveşte provocările cu care se confruntă părinţii, un alt sondaj efectuat de Salvaţi Copiii1, a arătat că puţin peste trei sferturi (77,5%) dintre respondenţi consideră că menţinerea legăturii emoţionale cu copilul/copiii din România reprezintă principala provocare pe care o întâmpină ca părinte aflat la muncă peste hotare. Pe locul doi sunt indicate problemele de integrare culturală şi adaptare în ţara de rezidenţă, menţionate de aproximativ 25% dintre părinţi, urmate de comunicarea cu instituţiile din România (şcoala/grădiniţa copilului, primărie, instituţii fiscale etc.), specificată de 18% dintre respondenţi.
În ceea ce priveşte aspectele care cred că ar îmbunătăţi comunicarea dintre părinţi şi copiii rămaşi acasă, 81% dintre părinţi indică necesitatea de a avea timp mai mult dedicat comunicării cu copilul/copiii, 21% timp mai mult dedicat comunicării cu persoanele în grija cărora se află copilul/copiii, 19% necesitatea suportului psihologic pentru copii, iar 12,4% necesitatea de resurse educaţionale legate de comunicare eficientă.
Necesităţile pe care le resimt părinţii plecaţi la muncă în străinătate cu privire la creşterea copiilor (au fost rugaţi să evidenţieze maxim 2 opţiuni) constau în: resurse pentru menţinerea unei relaţii sănătoase şi apropiate cu copiii de la distanţă – menţionate de 57% dintre părinţi, suport pentru gestionarea relaţiilor cu persoanele care au grijă de copii (bunici, rude) – 29% dintre părinţi, resurse educaţionale pentru copii – 26% dintre părinţi, consiliere psihologică pentru părinţi – 18%, informaţii despre drepturile şi serviciile disponibile în ţara de rezidenţă – 15%, alocaţia europeană pentru copii – 15%, grupuri de suport pentru părinţi din diaspora – 15%, consiliere juridică privind drepturile şi obligaţiile parentale – 8% dintre părinţi.
‘Menţinerea unei legături constante cu copiii rămaşi în ţară este esenţială, fiind o ancoră emoţională şi psihologică ce le oferă stabilitate şi încredere. Lipsa acesteia îi poate face să se simtă pierduţi şi nesiguri. Această preocupare se află în centrul eforturilor specialiştilor Salvaţi Copiii implicaţi în programul dedicat lor, motiv pentru care, pe lângă serviciile oferite copiilor şi persoanelor care îi au în grijă, intervenţia Salvaţi Copiii urmăreşte să întărească aceste legături. Proiectul derulat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni vizează în mod direct părinţii aflaţi peste hotare.’, a declarat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.
În acest context, Salvaţi Copiii anunţă proiectul ‘Sună-i zilnic! Conexiune dincolo de graniţe’, finanţat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni şi destinat părinţilor români care muncesc în străinătate. Iniţiativa face parte din campania naţională cu acelaşi nume, demarată recent de organizaţie, care reuneşte mai multe acţiuni sub acelaşi concept, adresându-se nu doar părinţilor din diaspora, ci şi persoanelor în grija cărora rămân copiii, membrilor comunităţii şi specialiştilor din asistenţă socială şi educaţie, cu scopul de a sprijini bunăstarea emoţională a celor mici. Campania se bucură de susţinerea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, Poliţiei de Frontieră Române, DIGI România.
Scopul proiectului este creşterea gradului de conştientizare a părinţilor români care muncesc în alte state cu privire la nevoile copiilor rămaşi acasă, necesitatea menţinerii comunicării cu aceştia şi cu persoanele în grija cărora au rămas şi a legăturii cu comunitatea de provenienţă.
Date proiect Sună-i zilnic! – Conexiune dincolo de graniţe. Program pentru părinţii români din străinătate
Proiect finanţat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
Grupul-ţintă principal al proiectului: părinţii români plecaţi la muncă în străinătate
Perioadă derulare: iulie-octombrie 2025
Buget aprobat: 137.557 lei
Proiectul include următoarele activităţi:
– Realizarea unui studiu la nivel european privind patternurile de relaţionare şi nevoile de sprijin ale părinţilor plecaţi la muncă în străinătate, cu copiii rămaşi în ţară.
– Campanii de informare şi conştientizare cu privire la nevoile copiilor rămaşi acasă, necesitatea menţinerii comunicării cu aceştia şi cu persoanele în grija cărora au rămas copiii şi a legăturii cu comunitatea de provenienţă pentru peste 900.000 de români care muncesc/trăiesc în alte state.
– Servicii de informare şi consiliere pe teme psiho-emoţionale şi juridice pentru 1.500 de părinţi români care muncesc în alte state – prin intermediul secţiunii interactive a site-ului www.copiisinguriacasa.ro, liniei telefonice dedicate, activităţi de informare şi consiliere a părinţilor la puncte de trecere a frontierei, prin caravane organizate în mediul rural şi urban mic.
Context
Amploarea fenomenului copiilor cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate a făcut necesară dezvoltarea unei reţele de servicii specializate destinate acestor copii. Organizaţia Salvaţi Copiii a creat astfel de servicii, adresate atât copiilor, cât şi părinţilor lor şi persoanelor în grija cărora au rămas copiii, începând cu anul 2010.
– Peste 16.000 de copii şi 10.500 de adulţi, persoane în grija cărora au rămas sau părinţi, au beneficiat până acum de servicii de intervenţie directă (consiliere psihologică şi socială, activităţi de suport şcolar şi activităţi de socializare pentru copii; educaţie parentală, consiliere socială şi îndrumare juridică pentru adulţi).
– Peste 130.000 de persoane, părinţi, copii şi specialişti, au fost informate cu privire la impactul negativ pe care plecarea părinţilor îl are asupra copiilor rămaşi acasă şi la obligaţiile ce le revin părinţilor la părăsirea ţării prin activităţi directe, iar peste 5.000.000 de persoane prin campanii media şi online.
Serviciile de consiliere psihologică şi juridică pot fi accesate prin linia telefonică 021.224.24.52 şi prin platforma www.copiisinguriacasa.ro.
______________________________
Despre Salvaţi Copiii România
De 35 de ani, Salvaţi Copiii România construieşte programe sociale, politici publice şi practici solide în beneficiul copilului din România. Expertiza şi complexitatea proiectelor la nivel naţional fac din organizaţie o instituţie socială esenţială, al cărei rol este medierea între societate şi autoritatea publică, în beneficiul copilului. În cele peste trei decenii de activitate, Salvaţi Copiii a intervenit activ în societate, identificând soluţii concrete pentru protejarea şi sprijinirea copiilor vulnerabili, şi a militat, în acelaşi timp, pentru o colaborare viabilă cu autorităţile decidente, pentru asigurarea interesului superior al copilului. Salvaţi Copiii şi-a asumat rolul de supraveghere vigilentă a autorităţilor publice, în aşa fel încât acestea să implementeze politici publice de durată care să corecteze cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor. Totodată, organizaţia a reuşit să creeze reţele active de solidaritate, prin încurajarea responsabilităţii sociale a companiilor şi a societăţii, în sens larg. În calitate de membru al Save the Children, cea mai mare organizaţie independentă din lume care promovează drepturile copilului şi care cuprinde 30 de membri şi desfăşoară în prezent programe în 108 ţări, VIZIUNEA noastră este o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la supravieţuire, educaţie, protecţie şi participare, asumându-ne MISIUNEA de a obţine progrese importante privind modul în care copiii sunt trataţi şi producerea schimbărilor imediate şi de durată în viaţa acestora. Peste 4.150.000 de copii au fost implicaţi în programele şi campaniile Organizaţiei Salvaţi Copiii România.
• La nivelul anului anterior, 33,8% dintre copiii din România trăiau în risc de sărăcie sau excluziune socială, dar fenomenul afectează în mult mai mare măsură copiii ai căror părinți au un nivel redus de educație (75,8%).
• 17,2% dintre copiii români se confruntă cu deprivarea materială sau socială severă, în condițiile în care media UE 27 este 6,4%.
• Aproape 4 din 5 (78%) dintre respondenții cu un nivel redus de educație au avut mame care, la rândul lor, se aflau în aceeași situație.
București, 7 iulie 2025: Aproape trei din cinci (58%) dintre familiile ai căror copii sunt integrați în programele educaționale Salvați Copiii România nu pot acoperi cheltuielile legate de participarea copiilor la educație, în absența unui sprijin extern, procentul crescând dramatic, la 87%, în rândul celor care se află în stare de sărăcie subiectivă, precum și în rândul celor cu nivel educațional scăzut – 70%, arată datele unei recente anchete a Salvați Copiii România. În contextul noilor măsuri economice anunțate de Guvern, organizația atrage atenția asupra riscului de a expune suplimentar copiii vulnerabili, pentru sprijinul cărora e nevoie de politici sociale integrate. În acest sens, pentru al 28-lea an consecutiv, Organizația Salvați Copiii România anunță deschiderea grădinițelor estivale și a programelor de educație remedială, în care copiii aflați în situații de risc primesc sprijin social și educațional susținut, încă din etapa crucială a educației timpurii. De asemenea, Școala mobilă a organizației va ajunge la copiii din București și Iași, cu acces redus sau inexistent la educație, care trăiesc în zone izolate sau în comunități profund afectate de sărăcie. Grădinițele estivale sunt parte a programului complex de restabilire a accesului egal și nediscriminatoriu al copiilor vulnerabili la educație, prin măsuri de sprijin socio-educațional pe termen lung, atât în ceea ce privește incluziunea școlară și socială, cât și asistența socială acordată familiei.
Ancheta Salvați Copiii România în rândul părinților sau reprezentanților legali ai copiilor care beneficiază de sprijinul centrelor de zi ale Organizației Salvați Copiii arată că aproape 4 din 5 (78%) dintre respondenții cu un nivel redus de educație au avut mame care, la rândul lor, se aflau în aceeași situație. Situația pare a fi ușor mai bună în cazul taților. Astfel, 48% dintre respondenți (și 68% dintre cei cu un nivel educațional redus) aveau tați care absolviseră cel mult gimnaziu.
Capacitatea de a sprijini participarea copiilor la educație
Aproape 3 din 5 respondenți (58%) au indicat că nu pot acoperi cheltuielile legate de participarea copiilor la educație, în absența unui sprijin extern (”Fără sprijin din altă parte, reușiți să cumpărați/asigurați copilului/copiilor dumneavoastră tot ceea ce trebuie pentru a frecventa școala?”). Jumătate din întregul eșantion se află în această imposibilitate din motive financiare, în timp ce 8% dintre respondenți se confruntă cu această problemă din alte motive.
Observăm însă că această incapacitate de a face față cheltuielilor legate de educație atinge niveluri mult mai ridicate în rândul respondenților care se confruntă cu vulnerabilități specifice: astfel, 87% din cei aflați în stare de sărăcie subiectivă nu pot acoperi cheltuielile legate de educația copiilor, 70,3% din cei cu nivel educațional scăzut sunt în aceeași situație și 67% din respondenții cu situație ocupațională vulnerabilă se află și în imposibilitatea de a răspunde acestor nevoi.
„Vulnerabilitățile socio-economice se transmit de multe ori de la o generație la alta, iar veriga principală prin care aceste dezavantaje se propagă este educația. De aceea este crucială integrarea educațională a copiilor încă din etapa educației timpurii, pentru că școala este singura soluție de a rupe cercul vicios al sărăciei educaționale. În absența unor eforturi susținute de sprijinire a copiilor din familii vulnerabile, astfel încât aceștia să-și continue sau să-și reia cu succes participarea la educație și să-și atingă potențialul, este foarte probabil să observăm, din nou, cum vulnerabilitatea și dezavantajele familiilor defavorizate vor fi preluate de generația copiilor lor. ”, e explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Salvați Copiii România.
La nivelul anului anterior, 33,8% dintre copiii din România trăiau în risc de sărăcie sau excluziune socială, dar fenomenul afectează în mult mai mare măsură copiii ai căror părinți au un nivel redus de educație (75,8%).
Mai mult, 17,2% dintre copii se confruntă cu deprivarea materială sau socială severă, în condițiile în care media UE 27 este 6,4%.
Printre acești copii se află și Ianis, Antonio și Armando, trei frați care trăiesc în condiții de sărăcie severă și care vor merge pentru prima dată la grădiniță, în programul Salvați Copiii România. Mama lor, Maria, nu a mers niciodată la școală. Mama locuiește împreună cu cei trei fii ai săi în sectorul 1, fără forme legale, într-o cameră pentru care plătește 800 de lei chirie. Niciunul dintre ei nu a fost vreodată la grădiniță sau la școală. Nu pentru că mama nu ar fi vrut, ci pentru că nu a știut cum sau unde. Totul s-a schimbat când echipa Organizației Salvați Copiii a identificat și a observat nevoile familiei. Vara aceasta, cei trei frați vor merge pentru prima dată la grădinița estivală. Un nou început pentru ei, dar un început în care ei vor fi acceptați așa cum sunt, un loc unde vor învăța să se adapteze la cerințele școlare, să țină corect un creion, să deseneze și să-și spună numele corect. Maria spune cu speranță și recunoștință: „Măcar copiii mei să aibă o viață mai bună, dacă ei merg la școală”.
GRĂDINIȚELE ESTIVALE AJUNG LA CEA DE-A 28-A EDIȚIE
În data de 7 iulie 2025, Salvați Copiii România dă startul celei de-a 28-a ediție a Grădinițelor estivale. Totodată, Școala mobilă a organizației va ajunge la copiii cu acces redus sau inexistent la educație, care trăiesc în zone izolate sau în comunități profund afectate de sărăcie. În anul școlar 2023-2024, doar 75,7% din copiii de vârstă preșcolară erau înscriși la grădiniță, mult sub media EU de 94,6% .
Programul Grădinița estivală se derulează din anul 1998 și se adresează copiilor de vârstă preșcolară care nu au mers la grădiniță sau care au frecventat sporadic grădinița și care se pregătesc să intre la clasa pregătitoare sau să urmeze cursurile unor gradinițe de stat, obiectivul fiind de a sprijini integrarea copiilor în sistemul de învățământ de masă.
În cei 27 de ani de activități estivale au fost sprijiniți pedagogic, precum și socio-economic, 17.478 de copii – 11.316 copii la Gradinița estivală și 6.171 de elevi în programul estival de educație remedială.
Impactul programului:
• dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii: de la 14% la intrarea în program la peste 60% la finalizarea programului;
• dezvoltarea limbajului, a comunicării și a premiselor citirii și scrierii: 8% la intrarea în program, 54% la finalizarea programului;
• 93% dintre copii au fost înscriși în învățământul de masă, restul de 7% sunt în monitorizare și vor fi înscriși în anul școlar următor.
În anul 2025 vor fi organizate activități estivale pentru peste 1.500 de copii, dintre care 300 de preșcolari, organizați în 17 grupe (în București și 11 județe) și 1.200 de elevi din grupuri vulnerabile (copii afectați de sărăcie, copii cu părinții plecați la muncă în străinătate, copii romi) din București și localitățile Roșia Montana (Alba), Pitești (Argeș), Reșița (Caraș Severin), Constanța și Mangalia (Constanța), Tureni (Cluj), Târgoviște și Aninoasa (Dâmbovita), Craiova (Dolj), Petrila, Lupeni și Petroșani (Hunedoara), Ion Roată (Ialomița), Iași (Iași), Tg. Mureș și Sighișoara (Mureș), Corabia (Olt), Timișoara (Timiș), Tulcea (Tulcea), Negrești (Vaslui), Suceava (Suceava).
Persoana de contact:
Liliana Bibac-Moșneguțu, Manager proiect, e.mail: liliana.bibac@salvaticopiii.ro.
__________________________________________
Despre Organizaţia Salvaţi Copiii:
De 35 de ani, Salvați Copiii România construiește programe sociale, politici publice și practici solide în beneficiul copilului din România. Expertiza și complexitatea proiectelor la nivel național fac din organizație o instituție socială esențială, al cărei rol este medierea între societate și autoritatea publică, în beneficiul copilului. În cele peste trei decenii de activitate, Salvați Copiii a intervenit activ în societate, identificând soluții concrete pentru protejarea și sprijinirea copiilor vulnerabili, și a militat, în același timp, pentru o colaborare viabilă cu autoritățile decidente, pentru asigurarea interesului superior al copilului. Salvați Copiii și-a asumat rolul de supraveghere vigilentă a autorităților publice, în așa fel încât acestea să implementeze politici publice de durată care să corecteze cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor. Totodată, organizația a reușit să creeze rețele active de solidaritate, prin încurajarea responsabilității sociale a companiilor și a societății, în sens larg. În calitate de membru al Save the Children, cea mai mare organizaţie independentă din lume care promovează drepturile copilului şi care cuprinde 30 de membri şi desfăşoară în prezent programe în 110 ţări, VIZIUNEA noastră este o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la supraviețuire, educație, protecție și participare, asumându-ne MISIUNEA de a obţine progrese importante privind modul în care copiii sunt tratați și producerea schimbărilor imediate și de durată în viaţa acestora. Peste 4.150.000 de copii au fost implicați în programele și campaniile Organizației Salvați Copiii.
Sunt datele prezentate de Salvaţi Copiii România, care avertizează că jocurile de noroc dau dependenţă, duc la abandon şcolar şi la pierderi financiare.
Organizaţia a lansat o campanie de conştientizare care atrage atenţia asupra impactului negativ al publicităţii la jocuri de noroc asupra adolescenţilor şi promovează ca exemple pozitive de perseverenţă, autodisciplină şi echilibru tineri sportivi din liceele din România.
Într-un comunicat, Salvaţi Copiii anunţă că se va întâlni cu reprezentanţi ai Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru a propune un set de legi care să reglementeze publicitatea la jocurile de noroc.
Se doreşte, printre altele, eliminarea vedetelor din aceste spoturi publicitare, interzicerea reclamelor la jocurile de noroc pe timpul zilei şi ulterior eliminarea totală şi să se majoreze vârsta de acces în agenţiile de jocuri de noroc de la 18 la 21 de ani.(Rador/ FOTO radioiasi.ro)
Salvați Copiii: ”Nimeni nu e imun la bullying” (Puls Juridic)
Publicat de Gabriela Rotaru,
18 iunie 2025, 10:36 / actualizat: 18 iunie 2025, 12:47
Astfel, Organizația a lansat campania ”Vorbește cu ALEX”, un experiment social care utilizează inteligența artificială pentru a simula transformările emoționale ale unui băiat de 9 ani expus la bullying și a arăta care sunt consecințele umilințelor, excluderilor sau amenințărilor asupra copiilor.
Despre proiect discutăm în rubrica de astăzi cu Mariana Moraru, specialist educație în cadrul Salvați Copiii România.
Ascultați live ”Puls Juridic” în fiecare miercuri de la 14.20, http://www.radioiasi.ro/asculta-live/ sau pe frecvențele Radio Iași 1053 KHz AM, 90,8; 94,5 şi 96,3 MHz FM.
Salvați Copiii România lansează un apel public pentru multiplicarea modelului Barnahus în întreaga țară, pentru a evita retraumatizarea copilului victimă în timpul anchetelor și procedurilor judiciare –
București, 5 iunie 2025: Dintre cele 20.216 cazuri de abuz, neglijare și exploatare a copilului înregistrate de ANPDCA în anul 2024, 1.865 au reprezentat cazuri de abuz sexual, în alte 66 fiind vorba despre exploatarea sexuală a copilului. 2.413 copii au fost victime ale abuzului fizic, iar în 2.817 cazuri a fost vorba despre abuz emoțional. În 2.559 de dosare a fost cerută urmărirea penală a abuzatorului, potrivit aceleiași surse. Cele mai multe victime ale abuzului sexual au fost fete – 1.653 de cazuri. În contextul creșterii alarmante a cazurilor de abuz asupra copiilor în România și a nevoii urgente de servicii adaptate minorilor victime, Salvați Copiii România lansează un apel public pentru multiplicarea modelului Barnahus în întreaga țară, cu sprijinul direct al statului român.
Centrul Barnahus urmărește să ofere un răspuns coordonat și eficient pentru copiii victime ale abuzului sexual și ale violenței domestice extreme, prevenind retraumatizarea acestora în timpul anchetelor și procedurilor judiciare. Modelul Barnahus, inspirat din Islanda, integrează în același spațiu, servicii de evaluare psihologică și medicală, audiere și protecție, asigurând o abordare multidisciplinară și interinstituțională. Astfel, multiplicarea serviciilor Barnahus reprezintă o investiție strategică în protecția copiilor din România și un pas esențial pentru construirea unui sistem de justiție echitabil și empatic. Salvați Copiii România solicită Guvernului României, Parlamentului și instituțiilor partenere să prioritizeze adoptarea acestei politici publice în cel mai scurt timp și să sprijine crearea celor 9 centre de tip Barnahus asumate în Strategia Națională pentru Drepturile Copilului până la sfârșitul anului 2027.
CONTEXT Situația este cu atât mai gravă, cu cât, în 2024, au fost înregistrate 1.175 de cazuri de abuz, neglijare și exploatare asupra unor copii cu vârsta mai mică de un an, 1.551 dintre victime aveau vârsta sub trei ani și alte 3.201 sub șase ani.
Centrul Barnahus din București, primul de acest tip din România, a devenit operațional în luna iulie 2022. Acesta a fost dezvoltat de Organizația Salvați Copiii România, în parteneriat cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Sector 6.
De la deschidere până în prezent 117 copii victime au beneficiat de servicii multidisciplinare în centru.
Necesitatea multiplicării serviciilor Barnahus în România cu sprijinul statului este susținută de mai mulți factori critici, care reflectă atât nevoile actuale ale copiilor victime ale abuzului, cât și angajamentele internaționale ale României în domeniul drepturilor copilului.
Propunere de Politică Publică pentru multiplicarea Centrelor Barnahus în România
În România, copiii victime ale abuzului sexual și ale altor forme grave de violență se confruntă adesea cu proceduri legale și instituționale traumatizante, desfășurate în medii neadaptate nevoilor lor. Modelul Barnahus, implementat cu succes în peste 20 de țări europene, oferă un răspuns integrat, multidisciplinar și centrat pe copil. Centrul Barnahus din București a demonstrat eficiența acestui model și în România.
“Multiplicarea serviciilor Barnahus în România este o urgență socială și morală. Sprijinul statului este esențial pentru scalarea națională a modelului, garantarea accesului echitabil la justiție și sprijin pentru toți copiii victime și construirea unui sistem de protecție a copilului eficient, uman și aliniat cu standardele europene”, a explicat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România.
Propunerea vizează adoptarea unui program național, susținut de stat, pentru extinderea și instituționalizarea modelului Barnahus în toate regiunile României, ca parte integrantă a sistemului de protecție a copilului și a sistemului de justiție penală.
Măsuri propuse:
Adoptarea unui cadru legislativ național care să recunoască și să reglementeze centrele Barnahus ca entități oficiale în sistemul de protecție a copilului;
Alocarea de fonduri publice pentru înființarea și operarea centrelor Barnahus în fiecare județ, în colaborare cu autoritățile locale și ONG-uri cu experiență;
Crearea unui mecanism de coordonare interinstituțională care să includă Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse;
Formarea profesională specializată pentru toți actorii implicați: procurori, polițiști, psihologi, medici legiști și asistenți sociali;
Monitorizarea și evaluarea impactului prin indicatori clari (număr de copii sprijiniți, durata anchetelor, rata condamnărilor, nivelul de satisfacție a beneficiarilor).
Peste 9.500 de sesizări privind minori dispăruți, în ultimul an: Salvați Copiii România atrage atenția asupra celor cinci cauze principale pentru care copiii fug de la domiciliu
Din totalul sesizărilor privind disparițiile de minori în ultimul an:
101 se referă la copii cu vârsta sub 5 ani;
131 la copii cu vârsta cuprinsă între 5 și 10 ani;
002 privesc copii cu vârsta între 10 și 14 ani;
290 sunt sesizări care se referă la disparițiile unor copii din grupa de vârstă 14 – 17 ani.
Dintre aceste sesizări, active mai sunt, în acest moment, 482, dintre care majoritatea (339) privesc minori cu vârsta cuprinsă între 14 și 17 ani.
Cele mai multe dispariții au fost sesizate în sectoarele din București, județele Bistrița-Năsăud, Iași și Constanța.
Fenomenul copiilor care fug este complex și multifactorial. Iată principalele motive care îi pot determina pe copii să fugă:
Probleme familiale – Conflicte parentale, violență domestică, abuz sau neglijare.
Suferință emoțională – Sentimente de neînțelegere, singurătate sau respingere.
Presiune academică – Dificultăți academice, bullying sau excluziune socială.
Căutarea autonomiei – Nevoia de independență și libertate, în special în timpul adolescenței.
Influență externă – Presiunea colegilor sau influența negativă a grupului.
Factorii de risc variază în funcție de vârsta copilului, de mediul familial și de mediul social. Comunicarea deschisă, ascultarea activă și atenția acordată semnelor de avertizare sunt esențiale pentru prevenirea acestui comportament. Dacă vă îngrijorează un anumit copil, este important să creați un spațiu de dialog fără judecată și, dacă este necesar, să consultați profesioniști precum un psiholog pentru copii.
Salvați Copiii desfășoară programe de prevenție și educație pentru copii – învățarea drepturilor, recunoașterea comportamentelor abuzive, mecanisme de raportare ale abuzului, pentru părinți – cum să discute deschis cu copiii, cum să recunoască semnele de abuz, metode de parenting pozitiv, pentru cadrele didactice – formare în recunoașterea și raportarea formelor de abuzului și violență, în colaborare cu autoritățile.
Salvați Copiii România este membră a Missing Children Europe, federația europeană care reunește 32 de organizații din 27 de țări, dedicate protejării copiilor dispăruți și exploatați sexual.
Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii, a explicat: “Atunci când un copil dispare de acasă, trebuie să ne uităm la cauzele din mediul lui de viață – familie, școală, anturaj – pentru a-l putea găsi cât mai repede și în siguranță și pentru a putea repara cauzele care l-au făcut să apeleze la un astfel de gest, de cele mai multe ori un semnal de alarmă pe care copilul îl trage”.
Alexandra Tomescu, Procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, a explicat: ”O parte din abuzurile sexuale comise asupra minorilor au ca victime copiii care au fugit din centre sau de acasă. Fuga lor de acasă are cauze diferite, dar în general, motivul este tot o formă de abuz.
Prădătorii sexuali simt vulnerabilitatea copiilor și în scurt timp le câștigă încrederea, îi constrâng, iar aceștia din urmă le devin victime. Am instrumentat multe cazuri în care pedofilii au profitat de aceste situații. Din fericire, condamnările au fost consistente, de peste 20 de ani, însă cu toate astea, victimele rămân neconsolate și neînțelese în adevăratul sens al cuvântului și cel mai adesea se întorc în familia sau în centrul de unde au plecat, fapt ce îi predispune la repetarea situației, pe același tipar.”
Context
Ziua Internațională a Copiilor Dispăruți (25 mai) este marcată anual la nivel global pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la problema copiilor dispăruți și pentru a transmite un mesaj de speranță familiilor acestora.
Missing Children Europe coordonează, de asemenea, liniile telefonice de urgență care oferă servicii esențiale, cum ar fi sprijin pentru sănătate mintală, consiliere juridică și servicii sociale. Aceste linii telefonice, disponibile 24 de ore din 24, 7 zile din 7, asigură faptul că familiile și copiii care se confruntă cu aceste probleme nu sunt niciodată lăsați singuri în gestionarea acestor obstacole. Missing Children Europe face apel la publicul larg, organizații și autorități să fie solidare cu copiii dispăruți și să continue să sprijine liniile telefonice de urgență 116 000. Finanțarea consecventă pentru consolidarea capacităților și îmbunătățirea accesului la serviciile de asistență telefonică sunt pași cruciali pentru a consolida eficiența liniilor de urgență 116000 în protejarea copiilor din întreaga Europă.
Conform statisticilor din cadrul Missing Children Europe, numai anul trecut, liniile telefonice de asistență 116 000 au primit peste 120.000 de apeluri cu incidente de copii dispăruți. În fiecare an, Poliția se confruntă cu peste 250.000 de sesizări privind copiii dispăruți în întreaga Europă.
Oricine este implicat într-un caz de dispariție a unui copil poate suna la numărul 116 000 și poate primi imediat sprijin emoțional, psihologic, social, juridic și administrativ. Profesioniștii și voluntarii instruiți ajută familiile copiilor dispăruți să gestioneze situațiile, sprijină reunificarea familiei și oferă sau îndrumă către servicii de îngrijire ulterioară, dar preiau și apeluri de prevenție.
În majoritatea țărilor, liniile telefonice de asistență pentru copiii dispăruți cooperează îndeaproape cu serviciile de aplicare a legii. Această cooperare poate include difuzarea alertelor și a apelurilor, precum și coordonarea sprijinului voluntarilor în operațiunile de căutare și salvare, dar rolul complementar al liniilor telefonice de asistență se extinde dincolo de cadrul investigațiilor efectuate de organele competente în ceea ce privește prevenirea și îngrijirea ulterioară.
Notă pentru editori:
Din anul 1983, ziua de 25 mai este dedicată copiilor dispăruți, iar la nivel mondial sunt organizate acțiuni care au scopul de a sensibiliza opinia publică cu privire la problematica copiilor declarați dispăruți în întreaga lume.
În calitatea sa de organizație-umbrelă, Missing Children Europe reprezintă 32 de organizații neguvernamentale din 27 de ţări membre europene. Fiecare dintre aceste organizaţii activează în domeniul prevenirii şi sprijinirii victimelor în caz de dispariţie şi / sau exploatare sexuală.
Misiunea Salvați Copiii România, ca membru al Missing Children Europe, este de a proteja copiii de orice formă de violență, abuz sau neglijare care este cauzată sau este un rezultat al dispariției acestora.
În România, Centrele de Consiliere pentru Părinţi, Centrele Educaţionale şi centrele Creştem Împreună (pentru copii ai căror părinţi muncesc în străinătate) funcţionează la nivel naţional şi furnizează servicii de evaluare, consiliere psihologică şi educaţie parentală pentru copii şi părinţi, suport educaţional pentru copii, activităţi de socializare și timp liber pentru copiii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate, cât şi suport psihologic şi educaţional pentru rudele în grija cărora au rămas aceşti copii.
Mai multe informații: Mihaela Dinu, Coordonator Program, Salvaţi Copiii România, tel.:0723.276.350,
De 35 de ani, Salvați Copiii România construiește programe sociale, politici publice și practici solide în beneficiul copilului din România. Expertiza și complexitatea proiectelor la nivel național fac din organizație o instituție socială esențială, al cărei rol este medierea între societate și autoritatea publică, în beneficiul copilului. În cele peste trei decenii de activitate, Salvați Copiii a intervenit activ în societate, identificând soluții concrete pentru protejarea și sprijinirea copiilor vulnerabili, și a militat, în același timp, pentru o colaborare viabilă cu autoritățile decidente, pentru asigurarea interesului superior al copilului. Salvați Copiii și-a asumat rolul de supraveghere vigilentă a autorităților publice, în așa fel încât acestea să implementeze politici publice de durată care să corecteze cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor. Totodată, organizația a reușit să creeze rețele active de solidaritate, prin încurajarea responsabilității sociale a companiilor și a societății, în sens larg. În calitate de membru al Save the Children, cea mai mare organizație independentă din lume care promovează drepturile copilului și care cuprinde 30 de membri și desfășoară în prezent programe în 108 țări, VIZIUNEA noastră este o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la supraviețuire, educație, protecție și participare, asumându-ne MISIUNEA de a obține progrese importante privind modul în care copiii sunt tratați și producerea schimbărilor imediate și de durată în viața acestora. Peste 4.150.000 de copii au fost implicați în programele și campaniile Organizației Salvați Copiii România.
Missing Children Europe este compusă din 32 de organizații neguvernamentale active în 27 de țări din Europa pentru prevenirea, protecția și sprijinirea copiilor dispăruți și exploatați sexual și a familiilor acestora. Asigură legătura între cercetare, politici și organizațiile de pe teren pentru a proteja copiii de orice formă de violență, abuz sau neglijență cauzată de dispariția lor sau rezultată în urma acesteia. Missing Children Europe coordonează rețeaua de linii telefonice de urgență pentru copiii dispăruți și rețeaua de mediatori familiali transfrontalieri și facilitează coordonarea cazurilor care implică probleme transfrontaliere, asigurându-se că copiii vulnerabili primesc ajutorul de care au nevoie, indiferent unde se află în Europa.
Salvați Copiii România solicită noului Guvern care se va forma și Parlamentului, într-o scrisoare publică, restabilirea urgentă a accesului copiilor vulnerabili la servicii medicale, de educație și de protecție social
• Rata abandonului școlar timpuriu a atins 16,6% – cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani
• Din cele 17.709 cazuri de abuz raportate oficial către instituțiile de protecție a copilului, aproape 6.000 reprezintă forme severe de violență
• Consumul de alcool atinge 27% în cazul adolescenților
• Aproape jumătate dintre nașterile la mamele sub 15 ani din Europa sunt înregistrate în țara noastră
București, 19 decembrie 2024: Într-o scrisoare publică, Organizația Salvați Copiii România solicită noului Guvern care se va forma, precum și partidelor parlamentare, corectarea de urgență a cauzelor care duc la disparități grave în ceea ce privește accesul egal și nediscriminatoriu al copiilor la servicii de sănătate, educație și protecție socială. Experții Organizației Salvați Copiii România pun astfel la dispoziția noului Guvern, precum și a partidelor parlamentare, o analiză detaliată, care radiografiază starea copilului din România și care cuprinde o serie de recomandări cu măsuri urgente, necesare restabilirii accesului tuturor copiilor, mai ales a celor vulnerabili, la servicii medicale, de educație și de protecție socială.
Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, a declarat: „Starea copilului în România continuă să se degradeze, principalele cauze fiind sărăcia severă, care are repercusiuni dramatice în ceea ce privește garantarea reală a drepturilor la sănătate, educație și siguranță pentru copiii aflați în situație de vulnerabilitate socio-economică, precum și absența politicilor publice integrate, care să se adreseze atât sprijinirii sociale, cât și cele educaționale a acestor copii. Orice amânare în soluționarea acestor probleme înseamnă să sacrificăm încă o generație de copii și România nu își permite acest cost uriaș”.
Din cuprins – Context:
• Cheltuielile pentru educație în România reprezintă doar 13,3% din PIB, față de media UE de 19,4%, în ciuda faptului că țara are cea mai mare proporție de copii în risc de sărăcie sau excluziune socială din Uniunea Europeană.
• România alocă doar 4,9% din PIB pentru sănătate, față de media UE de 7,6%, ceea ce afectează accesul la servicii medicale de bază, în special pentru copiii din comunități marginalizate.
• 16% dintre copiii de vârstă gimnazială și peste un sfert (25,03%) dintre adolescenții de vârstă liceală se află în afara sistemului de învățământ. Mai mult, rata abandonului școlar timpuriu a atins 16,6% – cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani.
• România rămâne în topul mortalității infantile, peste media din UE, aproape jumătate dintre nașterile la mamele sub 15 ani din Europa sunt înregistrate în țara noastră (3.696 de nașteri la mame sub 15 ani în perioada 2018-2022) , una dintre cauzele majore ale acestei stări de fapt fiind sărăcia. România continuă să dețină o poziție nedorită în topul țărilor europene cu cele mai ridicate niveluri ale mortalității infantile, cu o rată de 5,7 la mie (în anul 2022), peste media Uniunii Europene de acum 20 de ani.
• Peste un sfert din populația României nu beneficiază de asigurare medicală, iar cheltuielile per capita pentru sănătate reprezintă mai puțin de jumătate din media Uniunii Europene (1.626,57 PPS față de 3.684,55). Această subfinanțare cronică se reflectă dramatic în capacitatea sistemului de a răspunde nevoilor fundamentale ale copiilor.
• Rata sărăciei monetare în rândul copiilor a crescut alarmant, de la 27% în 2022 la 29,6% în 2023, indicând o deteriorare reală a situației financiare a familiilor cu copii.
• Trei din zece copii cunosc consumatori de droguri sau substanțe psihoactive în cercul lor social, procentul crescând la patru din zece în cazul adolescenților. Mai grav, majoritatea acestor consumatori sunt identificați în proximitatea directă a copiilor – printre colegi și prieteni – confirmând prezența drogurilor și în jurul unităților de învățământ. În cazul adolescenților peste 14 ani, consumul de alcool atinge 27%. Tutunul rămâne o problemă semnificativă. Unu din zece copii fumează, cu o incidență crescută la adolescenți: 19% fumează țigări clasice, 10% tutun încălzit și 16% țigări electronice.
• Statisticile anului 2023 dezvăluie o realitate dramatică a violenței împotriva copiilor în România. Din cele 17.709 cazuri de abuz raportate oficial către instituțiile de protecție a copilului, aproape 6.000 reprezintă forme severe de violență: 1.994 cazuri de abuz fizic, 2.240 cazuri de abuz emoțional și 1.504 cazuri de abuz sexual .
• Datele din prima jumătate a anului 2024 evidențiază o escaladare alarmantă a abuzului în mediul online. Din cele 5.964 de raportări procesate prin hotline-ul specializat esc_Abuz al organizației Salvați Copiii, 3.938 (66,13%) au fost confirmate ca materiale ce prezintă abuz sexual asupra copiilor sau conținut care prezintă copiii în ipostaze sexualizate. Șocant este că 93,86% din aceste materiale au fost auto-generate de către copii, indicând o vulnerabilitate extremă a minorilor în mediul digital. În doar 8 ani de funcționare, hotline-ul a procesat 35.830 de notificări privind materiale suspecte. Violența online reprezintă 10% din cazurile raportate de copii, cu 6 procente mai mult decât estimează părinții, prefigurând o subestimare semnificativă a riscurilor digitale de către adulți.
Recomandări principale
• Dezvoltarea și implementarea imediată a unui sistem național de monitorizare și intervenție timpurie pentru identificarea și sprijinirea elevilor în risc de abandon școlar, cu focus special pe vulnerabilitățile socio-economice.
• Alocarea substanțială de resurse pentru programele de educație remedială (În mod special, Școală după Școală).
• Reformarea fundamentală a curriculum-ului școlar, în special pentru învățământul secundar superior, cu accent pe relevanța pentru piața muncii și dezvoltarea competențelor cheie.
• Reevaluarea urgentă a structurii și metodologiei Evaluării Naționale pentru a asigura că aceasta măsoară în mod real competențele elevilor și nu perpetuează inegalitățile sociale.
• Crearea unui sistem național de monitorizare a indicatorilor de sănătate și bunăstare a copiilor.
• Implementarea unui program național de redistribuire a medicilor pediatri și chirurgi pediatri în zonele deficitare.
• Modernizarea urgentă a tuturor maternităților și secțiilor de neonatologie.
• Introducerea imediată a educației pentru sănătate în curriculum-ul școlar obligatoriu, cu accent special pe educația sexuală și reproductivă, planificare familială și prevenția sarcinilor nedorite.
• Instruirea periodică a profesorilor pentru recunoașterea semnelor de violență și abordarea situațiilor raportate cu empatie și profesionalism.
• Servicii de consiliere și educație parentală pentru alternative pozitive de disciplinare a copilului.
• Crearea unui sistem național integrat de raportare și monitorizare a cazurilor de violență.
• Asigurarea finanțării adecvate pentru serviciile de protecție și asistență psiho-emoțională a copiilor.
• Implementarea programelor de asigurare a unei mese hrănitoare în școală pentru toți copiii, pentru a reduce abandonul școlar, a crește coeziunea în rândul copiilor și pentru a elimina inegalitățile în asigurarea nevoilor de bază ale acestora.
• Stimularea angajatorilor să investească în comunități vulnerabile, prin reducerea fiscalității pentru companiile care creează locuri de muncă, contribuind astfel la reducerea sărăciei în zonele rurale.
Analiza detaliată
1. Accesul la educație de calitate
Sistemul educațional românesc se află într-un moment critic, prin limitarea dreptului copiilor la educație de calitate fără discriminare, necesitând o intervenție imediată din partea Guvernului și a Parlamentului României. Datele recente prezintă o situație alarmantă care depășește simpla statistică educațională, reprezentând o amenințare directă la dezvoltarea socială și economică a României pentru următoarele decenii. Nu în ultimul rând, luând în considerare contextul socio-politic actual, putem spune că eșecul sistemic al educației de a dezvolta gândirea critică a copiilor și capacitatea de analiză a informației a copiilor se răsfrânge inevitabil asupra proceselor democratice, lăsând generații întregi expuse manipulării și dezinformării.
Abandon școlar, neparticipare școlară în creștere, discriminare între copiii din mediul rural și cei din mediul urban
Anul școlar 2022-2023 a marcat un punct istoric negativ: 16% dintre copiii de vârstă gimnazială și peste un sfert (25,03%) dintre adolescenții de vârstă liceală se află în afara sistemului de învățământ. Mai mult, rata abandonului școlar timpuriu a atins 16,6% – cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani, evidențiind o tendință îngrijorătoare de deteriorare a sistemului educațional: peste 19.000 de elevi de nivel primar și gimnazial, precum și peste 14.700 de elevi din licee și învățământul profesional au părăsit școala. Disparitățile istorice dintre oraș și sat se mențin și în educație, atingând cote care sfidează principiile fundamentale ale echității sociale: în timp ce zonele urbane dezvoltate înregistrează o rată a abandonului de 3,3%, aceasta crește dramatic la 14,3% în orașele mici și atinge un nivel catastrofal de 27,5% în zonele rurale. În total, aproape 34.000 de copii au renunțat la parcursul educațional obligatoriu. Referindu-ne la același interval de vârstă 7 – 17 ani (vârstă împlinită la 1 ian 2024), în România, 456.910 de copii sunt în afara scolii (2023-2024).
Conform rezultatelor Evaluării Naționale din 2024, doi din cinci copii care au început școala în urmă cu nouă ani nu au reușit să obțină nota 5. Mai grav, peste 15% dintre elevii aceleiași generații nu au ajuns măcar să susțină acest examen, abandonând școala pe parcurs.
Consecințele dramatice ale inechității sociale în educație
Rezultatele testelor PISA plasează România într-o poziție critică la nivel european cu privire la analfabetismul educațional : aproape jumătate dintre elevii români de 15 ani au competențe scăzute la matematică (48,6%, față de media UE de 29,5%), știință (44% față de 24,2%) și citire (41,7% față de 26,2%). Este alarmant faptul că doar 5% dintre elevii români ating performanțe înalte în cel puțin un domeniu testat, în timp ce o treime (33,2%) au performanțe scăzute în toate cele trei domenii evaluate.
Cu o diferență de 132 de puncte între elevii cei mai avantajați și cei mai dezavantajați la matematică (echivalentul a peste patru ani de școlarizare), țara noastră perpetuează și adâncește inegalitățile sociale prin sistemul său educațional arătate mai sus. Mai grav, această diferență s-a accentuat cu echivalentul unui an școlar între 2018 și 2022, în contrast cu tendința generală la nivel OECD de atenuare a disparităților din sânul aceleiași generații.
Pierderea încrederii generațiilor actuale de copii
Poate cel mai alarmant indicator al crizei actuale este pierderea încrederii tinerei generații în sistemul educațional românesc și, implicit, în viitorul țării. Peste jumătate (55,1%) dintre elevii de gimnaziu își doresc să părăsească țara, iar o treime intenționează să își continue studiile în străinătate. Această tendință reflectă o scădere dramatică a încrederii în relevanța educației primite – doar o treime dintre elevi mai consideră că școala îi ajută să își dezvolte pasiunile și interesele, comparativ cu două treimi în 2013.
Recomandările Salvați Copiii pentru protecția dreptului la educație de calitate al copiilor
Pentru oprirea acestei spirale constant descendente în educația copiilor, creșterea investițiilor în educație devine o măsură proprie mai degrabă stării de urgență instituite pentru gestionarea situațiilor de criză care pun în pericol siguranța națională și interesele fundamentale ale copiilor. Asigurarea unui nivel optim de alocări bugetare presupune atingerea într-un termen de 5 ani, prin evaluări ale nevoilor și stabilirea unor obiective graduale, a unui procent de 6% din PIB. În absența acestui angajament firesc și în acord cu obligațiile asumate de Parlamentul și Guvernul României față de drepturile copiilor noștri, putem prezice, cu regret, că, în următorii 10 ani, aceste probleme nu doar că nu vor scădea în intensitate, ci vor perpetua decalajele economice și vor submina stabilitatea social-politică a țării. Investiția insuficientă în educație astăzi va fi, pentru următorul deceniu, factura grea a următoarelor generații de copii.
În acest context, Salvați Copiii propune implementarea următoarelor măsuri:
• Dezvoltarea și implementarea imediată a unui sistem național de monitorizare și intervenție timpurie pentru identificarea și sprijinirea elevilor în risc de abandon școlar, cu focus special pe vulnerabilitățile socio-economice.
• Alocarea substanțială de resurse pentru programele de educație remedială (În mod special, Școală după Școală).
• Reformarea fundamentală a curriculum-ului școlar, în special pentru învățământul secundar superior, cu accent pe relevanța pentru piața muncii și dezvoltarea competențelor cheie.
• Reevaluarea urgentă a structurii și metodologiei Evaluării Naționale pentru a asigura că aceasta măsoară în mod real competențele elevilor și nu perpetuează inegalitățile sociale.
• Implementarea unui program național de sprijin pentru școli din zonele defavorizate, incluzând stimulente pentru cadrele didactice, resurse educaționale superioare și programe de sprijin pentru elevi.
2. Accesul la servicii medicale de calitate
Sistemul de sănătate din România se confruntă cu o criză profundă care afectează în mod direct și dramatic sănătatea și dezvoltarea copiilor noștri. România rămâne în topul mortalității infantile, peste media din UE, aproape jumătate dintre nașterile la mamele sub 15 ani din Europa sunt înregistrate în țara noastră (3.696 de nașteri la mame sub 15 ani în perioada 2018-2022) , una dintre cauzele majore ale acestei stări de fapt fiind sărăcia. România continuă să dețină o poziție nedorită în topul țărilor europene cu cele mai ridicate niveluri ale mortalității infantile, cu o rată de 5,7 la mie (în anul 2022), peste media Uniunii Europene de acum 20 de ani.
Inegalități structurale în accesul la servicii medicale de bază
Peste un sfert din populația României nu beneficiază de asigurare medicală, iar cheltuielile per capita pentru sănătate reprezintă mai puțin de jumătate din media Uniunii Europene (1.626,57 PPS față de 3.684,55). Această subfinanțare cronică se reflectă dramatic în capacitatea sistemului de a răspunde nevoilor fundamentale ale copiilor. În mediul rural, situația este deosebit de gravă – doar 47% dintre localitățile României au suficienți medici de familie, în timp ce 328 de comune nu au niciun medic de familie.
Criza resurselor umane specializate și impactul asupra vieții copiilor
Distribuția inegală a specialiștilor în pediatrie reprezintă o amenințare directă la adresa dreptului la viață și sănătate al copiilor. Un sfert dintre medicii pediatri din România (778 din 3.178) și o treime dintre chirurgii pediatri (101 din 370) își desfășoară activitatea în București. Această polarizare extremă a dus recent la pierderea tragică a vieții unui adolescent de 16 ani într-un spital județean unde nu exista niciun chirurg pediatru disponibil – o situație inacceptabilă care ilustrează costul real al acestor deficiențe sistemice.
Situația critică din maternitățile și secțiile de neonatologie
Datele recente din martie 2024 prezentate de Salvați Copiii România relevă o situație critică în maternitățile și secțiile de neonatologie. Deficitul de personal a ajuns la 40% pentru posturile vacante pentru medici neonatologi și la 33% pentru asistenții sociali. Echipamentele medicale sunt învechite – cu o vechime medie de 11 ani în secțiile de obstetrică și 8 ani în secțiile de neonatologie, mult peste standardele acceptabile pentru îngrijirea nou-născuților.
Urgența națională a sarcinilor și maternității premature
România se confruntă cu o criză profundă și persistentă a sarcinilor și maternității premature, fenomen care perpetuează un ciclu intergenerațional de vulnerabilitate și excluziune socială. Datele statistice sunt alarmante: în perioada 2018-2022, s-au înregistrat 40.916 nașteri în rândul mamelor minore, dintre care 3.696 au fost la fete cu vârsta sub 15 ani. Aceste cifre plasează România într-o poziție critică la nivel european în ceea ce privește incidența sarcinilor premature, apropiind țara noastră, din punct de vedere statistic, cu alte continente (Africa ori Asia).
Cercetările recente efectuate de Salvați Copiii România în aprilie 2024 au arătat că o treime dintre fetele care au devenit însărcinate înainte de majorat provin din familii unde mama a trecut prin aceeași experiență, iar o cincime dintre ele sunt la rândul lor născute din mame adolescente. Această situație este strâns legată de sărăcia extremă. Peste 70% dintre fetele însărcinate minore și 52% dintre mamele minore nu au niciun venit personal lunar, doar 39% dintre fetele însărcinate și 24% dintre mamele minore continuându-și educația.
Consumul de substanțe în rândul minorilor
Trei din zece copii cunosc consumatori de droguri sau substanțe psihoactive în cercul lor social, procentul crescând la patru din zece în cazul adolescenților. Mai grav, majoritatea acestor consumatori sunt identificați în proximitatea directă a copiilor – printre colegi și prieteni – confirmând prezența drogurilor în și în jurul unităților de învățământ. În cazul adolescenților peste 14 ani, consumul de alcool atinge 27%. Tutunul rămâne o problemă semnificativă. Unul din zece copii fumează, cu o incidență crescută la adolescenți: 19% fumează țigări clasice, 10% tutun încălzit și 16% țigări electronice.
Sănătatea emoțională a copiilor nu reprezintă o prioritate
Ancheta sociologică Salvați Copiii, realizată în 2023, a arătat că majoritatea copiilor cu vârsta peste 10 ani au văzut publicitate la jocuri de noroc, atât la televizor, cât și pe Internet. Mai mult, 11% dintre copii admit că urmăresc influenceri promovând jocurile de noroc. Deși legea interzice accesul copiilor la jocurile de noroc, 14% dintre copii recunosc că participă direct la jocuri de noroc pe bani și 40% dintre ei declară că au prieteni implicați în astfel de activități.
În ceea ce privește bunăstarea copiilor și adolescenților, date recente relevă o realitate dramatică: unu din opt copii trăiește într-un mediu lipsit de afecțiune fizică fundamentală, fără îmbrățișări sau gesturi de tandrețe din partea părinților, ceea ce reprezintă o formă severă de neglijare emoțională. Situația devine și mai gravă când observăm că aproximativ jumătate dintre copii (48%) sunt nevoiți să-și petreacă timpul liber în singurătate sau cu persoane din afara familiei, iar trauma este atât de profundă încât unul din șapte copii și-ar dori să aparțină unei alte familii.
Pe de altă parte, ca expresie statistică a externalizărilor comportamentale de risc, 27,3% dintre adolescenții români sunt fumători, în timp ce jumătate (50,1%) consumă alcool. Situația este agravată de prezența drogurilor în majoritatea instituțiilor școlare, în fața căreia autoritățile rămân pasive. În acest context dramatic, absența totală a serviciilor gratuite de consiliere pentru copiii cu probleme de sănătate amplifică vulnerabilitatea acestei generații lipsite de servicii adecvate problemelor cu care se confruntă.
Recomandările Salvați Copiii pentru protecția dreptului la sănătate al copiilor
• Crearea unui sistem național de monitorizare a indicatorilor de sănătate și bunăstare a copiilor
• Implementarea unui program național de redistribuire a medicilor pediatri și chirurgi pediatri în zonele deficitare
• Modernizarea urgentă a tuturor maternităților și secțiilor de neonatologie.
• Introducerea imediată a educației pentru sănătate în curriculum-ul școlar obligatoriu, cu accent special pe educația sexuală și reproductivă, planificare familială și prevenția sarcinilor nedorite.
• Dezvoltarea unei rețele naționale de servicii de consiliere pentru planificare familială, cu acces gratuit și adaptat nevoilor specifice ale adolescentelor și cu implicarea medicilor de familie, a medicilor școlari, a moașelor, a asistenți medicali comunitari.
• Modificarea cadrului legislativ pentru eliminarea sau reducerea vârstei necesare pentru consimțământul parental în accesarea serviciilor de sănătate reproductivă, asigurând astfel accesul direct al adolescentelor la servicii medicale esențiale.
• Introducerea serviciilor gratuite de consiliere psihologică în școli, prin înființarea de cabinete de consiliere psihologică.
• Dezvoltarea unui program național de suport integrat pentru mamele minore care să includă ca un pachet integrat de măsuri următoarele componente: asistență medicală gratuită, consiliere psihologică, consiliere juridică, monitorizare socială și sprijin educațional.
• Reevaluarea imediată a programelor existente de prevenire a consumului de droguri și a altor adicții (precum jocurile de noroc), prin consultarea directă a copiilor și specialiștilor și eliminarea oricăror forme de publicitate (offline și online) pentru produsele din tutun și jocuri de noroc.
• Eliminarea oricăror forme de publicate la produsele din tutun și la jocuri de noroc.
3. Protecția împotriva oricărei forme de violență
Omniprezența violenței în toate mediile de viață a copiilor (familie, școală, online)
Statisticile anului 2023 dezvăluie o realitate dramatică a violenței împotriva copiilor în România. Din cele 17.709 cazuri de abuz raportate oficial către instituțiile de protecție a copilului, aproape 6.000 reprezintă forme severe de violență: 1.994 cazuri de abuz fizic, 2.240 cazuri de abuz emoțional și 1.504 cazuri de abuz sexual . Aceste cifre reprezintă doar vârful icebergului, cu alte cuvinte însumează doar cazurile care ajung să fie raportate și documentate oficial.
Îngrijorător este că violența domestică asupra copiilor se intensifică. Conform datelor Ministerului Public , în 2023 s-au înregistrat 766 cazuri de violență domestică cu victime minore, o creștere față de cele 676 cazuri din 2022. Mai grav, 10 copii și-au pierdut viața în urma violenței exercitate de părinți sau rude apropiate.
Una din cercetările organizației Salvați Copii a arătat că unu din zece copii a fost victimă a violenței doar în primele două luni ale anului școlar 2024-2025. Copiii din ciclul primar sunt cei mai vulnerabili, cu o rată de victimizare dublă față de elevii de gimnaziu și de patru ori mai mare comparativ cu adolescenții. Părinții raportează chiar mai multe incidente decât copiii, cu un vârf de 22,4% la ciclul primar. Unitățile de învățământ rămân principalul loc al violenței (73,5% conform copiilor, 87,7% conform părinților), urmate de spațiile publice precum parcurile și locurile de joacă (13,3%). În 70% din cazuri, agresorul este un alt copil, iar în 25% din cazuri un copil necunoscut. Cadrele didactice sunt menționate ca agresori în 3,8% din cazurile raportate de copii și 8,1% din cele raportate de părinți.
În România, utilizarea pedepselor corporale împotriva copiilor continuă să fie o problemă și astăzi, perpetuată de norme culturale învechite și de lipsa unor măsuri extinse de prevenție și educație. Conform datelor disponibile, 54% dintre părinți consideră bătaia o metodă acceptabilă de disciplinare , în ciuda dovezilor științifice care demonstrează efectele devastatoare ale acesteia asupra dezvoltării emoționale și cognitive a copilului.
Criza ascunsă a violenței din mediul digital
Datele din prima jumătate a anului 2024 evidențiază o escaladare alarmantă a abuzului în mediul online. Din cele 5.964 de raportări procesate prin hotline-ul specializat esc_Abuz al organizației Salvați Copiii, 3.938 (66,13%) au fost confirmate ca materiale ce prezintă abuz sexual asupra copiilor sau conținut care prezintă copiii în ipostaze sexualizate. Deosebit de îngrijorător este faptul că 93,86% din aceste materiale au fost auto-generate de către copii, indicând o vulnerabilitate extremă a minorilor în mediul digital.
În doar 8 ani de funcționare, hotline-ul a procesat 35.830 de notificări privind materiale suspecte. Violența online reprezintă 10% din cazurile raportate de copii, cu 6 procente mai mult decât estimează părinții, prefigurând o subestimare semnificativă a riscurilor digitale de către adulți.
Expunerea copiilor și adolescenților la rețelele sociale reprezintă o amenințare crescândă la adresa siguranței și dezvoltării lor psihologice. Platformele sociale, deși pretind că impun limite de vârstă, nu reușesc să implementeze mecanisme eficiente de verificare, permițând accesul facil al copiilor sub vârsta legală, cu riscul creării unor comportamente adictive. Conținutul nepotrivit, violența, dezinformarea și manipularea emoțională proliferează în aceste spații digitale, iar copiii devin ținte vulnerabile ale prădătorilor online și ale campaniilor de influențare negativă. Conform Salvați Copiii , TikTok este rețeaua socială care comportă cel mai mare risc în ceea ce privește intrarea în contact cu necunoscuți pe internet, risc semnificativ mai ridicat în cazul copiilor de peste 15 ani (17%), însă acesta nu trebuie neglijat nici in cazul copiilor mai mici (12-14 ani, 14% și sub 12 ani, 7%).
Analiza dispozițiilor penale care vizează protecția copiilor împotriva abuzului sexual
Actuala prevedere din Codul Penal care oferă o clauză de impunitate în cazul relațiilor sexuale cu minori, permițând o diferență de vârstă de 5 ani între parteneri, este excesivă. Organizația Salvați Copiii România consideră că revenirea la limita anterioară de 3 ani reprezintă o necesitate pentru protejarea eficientă a copiilor.
Legat de acest aspect al protecției copiilor împotriva abuzului sexual, în 2025, România va trebui să-și reajusteze politicile legislative și programele naționale, pe fondul noilor propuneri legislative europene, respectiv Directiva Parlamentului European și a Consiliului privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a materialelor care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor și Regulamentul privind prevenirea și combaterea abuzului sexual asupra copiilor. Directiva propune măsuri clare și riguroase, precum incriminarea specifică a ademenirii copiilor prin mijloace digitale și introducerea de sancțiuni severe pentru abuzurile facilitate de tehnologii noi, inclusiv inteligența artificială și realitatea virtuală. Colaborarea cu organizațiile neguvernamentale specializate în domeniu este imperativă. În acest sens, experiența organizației Salvați Copiii, validată prin 15 ani de intervenții directe, de gestionare a singurei linii de raportate a conținutului online ilegal din România și de asistență oferită victimelor, trebuie valorificată de viitoare Autoritate de Coordonare națională.
Priorități și recomandări de prevenire și eliminare a violenței asupra copiilor
• Dezvoltarea și implementarea unor politici comprehensive de protecție și siguranță a copilului în toate contextele în care copiii se află în grija și supravegherea unor adulți (școli, cluburi sportive, spitale, centre de zi etc.).
• Introducerea sistematică a educației privind drepturile copilului și prevenirea violenței în curriculumul școlar. Elevii trebuie să fie informați despre drepturile lor și să înțeleagă cum să acceseze mecanismele de protecție.
• Instruirea periodică a profesorilor pentru recunoașterea semnelor de violență și abordarea situațiilor raportate cu empatie și profesionalism.
• Servicii de consiliere și educația parentală pentru alternative pozitive de disciplinare a copilului.
• Crearea unui sistem național integrat de raportare și monitorizare a cazurilor de violență
• Asigurarea finanțării adecvate pentru serviciile de protecție și asistență psiho-emoțională a copiilor
• Dezvoltarea unui sistem de evaluare și monitorizare a impactului intervențiilor în cazurile de violență asupra copiilor
• Susținerea unui cadru legislativ european care să oblige platformele sociale să dezvolte sisteme stricte de verificare a vârstei utilizatorilor și să monitorizeze activ conținutul potențial dăunător.
4. Protecția copiilor cu părinții plecați în străinătate
Migrația economică a părinților continuă să afecteze dramatic viețile a peste 536.000 de copii din România, conform studiului reprezentativ la nivel național al organizației Salvați Copiii . Dintre aceștia, 184.000 de copii au fost complet lipsiți de îngrijirea directă a părinților în ultimul an. Deși acest fenomen se manifestă uniform în urban și rural, copiii din regiuni precum Nord-Est și Sud-Muntenia sunt cei mai afectați, înregistrând o incidență de până la 20%.
Absența prelungită a părinților creează un vid emoțional profund, amplificat în special în momente importante precum sărbătorile, când mai mult de jumătate dintre părinții migranți nu reușesc să revină acasă. Astfel de rupturi emoționale conduc la izolare socială, scăderea stimei de sine și creșterea vulnerabilității psihologice.
Riscuri educaționale și de sănătate pentru copiii rămași acasă
Copiii afectați de migrația economică a părinților se confruntă cu dificultăți semnificative la școală și în accesul la servicii medicale. Doar 57% dintre cazuri sunt notificate unităților de învățământ, iar acești copii merg semnificativ mai rar la medic (2,2 ori pe an față de 2,5 ori pentru ceilalți copii), deși nevoile lor medicale sunt similare. În plus, absența îndelungată a părinților corelată cu lipsa supravegherii poate accentua rata abandonului școlar și scăderea performanței educaționale. În astfel de situații, copiii sunt expuși unui risc crescut de comportamente de risc: de cinci ori mai probabil să consume alcool, de două ori mai probabil să fumeze și de șase ori mai probabil să devină agresivi.
Recomandările Salvați Copiii pentru o mai bună protecție a copiilor rămași acasă
• Crearea unui sistem național de monitorizare pentru a colecta date precise și actualizate privind copiii afectați de migrația economică.
• Dezvoltarea și extinderea serviciilor de consiliere psihologică și sprijin educațional, mai ales în mediile rurale vulnerabile.
• Includerea consilierii psihologice de rutină pentru copiii afectați și formarea specializată a psihologilor pentru a aborda traumele provocată de plecare părinților.
• Crearea unui cadru legislativ național și european care să impună responsabilități clare angajatorilor de a sprijini părinții în reconectarea familială,.
• Susținerea inițiativelor care promovează conectarea familială, inclusiv prin programe educative și de socializare desfășurate în comunități.
5. Dreptul la trai decent și integrare socială
România continuă să dețină poziția rușinoasă de țară cu cel mai mare procent de copii expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială din întreaga Uniune Europeană. Deși s-a înregistrat o ușoară scădere în 2023 (39%) față de anii precedenți (41,5% în 2021 și 2022), situația rămâne dramatică . Mai grav, rata sărăciei monetare în rândul copiilor a crescut alarmant, de la 27% în 2022 la 29,6% în 2023, indicând o deteriorare reală a situației financiare a familiilor cu copii.
Iar în acest sens, suntem nevoiți să aducem în atenție alte dimensiuni cronice ale disparității sociale. În timp ce în orașe riscul de sărăcie și excluziune socială este de 18,5%, acesta aproape se triplează în zonele rurale, atingând 45,1%. Deși veniturile scăzute sunt principalul factor al sărăciei, inechitățile sistemice amplifică problema. Familiile din mediul rural sunt cele mai expuse, unde sărăcia extremă afectează jumătate dintre copii. Această stare de fapt este agravată de criza costului vieții: 98% dintre gospodării au raportat creșteri ale cheltuielilor, dar doar 40% au reușit să-și mențină veniturile, lăsând familiile fără opțiuni decât să taie din bugetele alocate hranei, utilităților și educației. Aceste fracturi sociale marchează dramatic șansele la educație și dezvoltare ale copiilor din mediul rural. Mai mult, sărăcia perpetuează un ciclu al excluziunii care înseamnă că, în mod evident, mare parte dintre copiii lipsiți de oportunități de astăzi devin adulții marginalizați de mâine.
Situația nutrițională a copiilor din România a atins un nivel critic: mai mult de o cincime dintre familiile cu copii (20,9%) nu își permit să asigure o masă cu proteine (carne, pește sau echivalent vegetarian) o dată la două zile. Pentru familiile monoparentale, acest procent crește la 21,9%, iar pentru familiile cu trei sau mai mulți copii situația devine dramatică – 33,2% dintre acestea nu pot asigura o nutriție adecvată copiilor.
Consultarea recentă realizată de Salvați Copiii România (octombrie-noiembrie 2024) pe un eșantion de 2.913 elevi de gimnaziu și 533 de cadre didactice relevă deficiențe majore în implementarea educației incluzive: infrastructura școlară rămâne profund inadecvată, doar un sfert dintre școli (conform a 23,6% dintre elevi și 25,1% dintre profesori) oferind acces adaptat elevilor cu dizabilități locomotorii sau senzoriale. Mai grav, 40% dintre respondenți menționează absența aproape totală a facilităților de acces.
Copiii refugiați din Ucraina sau din alte state, afectați de conflictul armat, reprezintă un grup extrem de vulnerabil, confruntându-se cu multiple bariere în integrarea în societatea românească. Datele colectate de Salvați Copiii România relevă că 46,8% dintre familiile refugiate consideră învățarea limbii române drept o nevoie esențială pentru educația copiilor lor, în timp ce mulți copii continuă să studieze în sistemul ucrainean, fie online (42,9%), fie în paralel cu școala românească (25,3%)
Recomandări concrete pentru respectarea dreptului tuturor copiilor la trai decent și incluziune socială
• Introducerea unui mecanism național de monitorizare a standardului de viață al copiilor, care să colecteze date detaliate privind inegalitățile și să direcționeze resursele acolo unde este cea mai mare nevoie.
• Implementarea programelor de asigurare a unei mese hrănitoare în școală pentru toți copiii, pentru a reduce abandonul școlar, a crește coeziunea în rândul copiilor și pentru a elimina inegalitățile în asigurarea nevoilor de bază ale acestora.
• Stimularea angajatorilor să investească în comunități vulnerabile, prin reducerea fiscalității pentru companiile care creează locuri de muncă, contribuind astfel la reducerea sărăciei în zonele rurale.
• Implementarea legislației în vigoare (Legea 198/2004) pentru asigurarea educației incluzive pentru toții copiii și crearea unei platforme naționale de resurse pentru profesori, cu acces gratuit la cursuri de formare pe tema educației incluzive.
• Asigurarea accesibilității fizice în toate instituțiile de învățământ până în 2030, prin alocarea unui buget dedicat modernizării infrastructurii.
• Simplificarea procedurilor de acces la tehnologia asistivă, inclusiv prin subvenționarea completă a echipamentelor esențiale.
• Extinderea serviciilor de asistență socială, sprijin psihologic și consiliere, cu echipe bilingve acolo unde este necesar, care să răspundă nevoilor specifice ale copiilor refugiați.
6. Respectarea interesului superior al copilului
Principiul interesului superior al copilului, consacrat atât de Constituția României în art. 49, cât și de Legea nr. 272/2004, art. 2 alin. (1) și (4), reprezintă fundamentul „regimului special de protecție și asistență de care copiii și tinerii” beneficiază în realizarea drepturilor lor. Conform art. 2 alin. (1) din Legea nr. 272/2004, toate reglementările și actele juridice din domeniul respectării și promovării drepturilor copilului „se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului.” Această obligație este întărită de prevederea din alin. (4), conform căreia principiul „va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de furnizorii privați acreditați, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.”
Cu toate acestea, realitățile din România prezintă grave lacune în aplicarea acestui principiu, așa cum am descris la punctele anterioare. Pentru a depăși această atitudine sistematică de ignorare a drepturilor fundamentale al copiilor, este necesară crearea unor mecanisme eficiente de monitorizare și evaluare a deciziilor luate în numele copiilor. Reglementările existente trebuie aplicate cu strictețe, iar alocările bugetare trebuie să reflecte prioritățile stabilite de acest principiu fundamental. Astfel, autoritățile publice și furnizorii privați acreditați sunt obligați să implementeze măsuri concrete, bazate pe o evaluare continuă a impactului deciziilor asupra copiilor, pentru a transforma acest principiu dintr-un ideal legal într-o realitate cotidiană.
Participarea copiilor la deciziile care îi privesc
Una dintre marile lacune ale sistemului românesc este lipsa participării reale a copiilor în deciziile care îi privesc direct. Deși legislația prevede că interesul superior al copilului trebuie să prevaleze, această prevedere este contrazisă, de exemplu, de excluderea copiilor din consiliile de administrație ale școlilor până la împlinirea vârstei de 18 ani. Această abordare contravine art. 12 din Convenția ONU privind Drepturile Copilului, care cere ca opinia copilului să fie ascultată și luată în considerare. Așa cum s-a subliniat mai sus, studiile arată că doar o treime dintre elevii români consideră școala relevantă pentru interesele lor, indicând un deficit grav în reprezentarea reală a intereselor lor în cadrul decizional.
„Anul Național al Copilului” – o oportunitate ce nu trebuie ratată
Pentru a readuce obligația respectării drepturilor copilului, Parlamentul României, la propunerea organizației Salvați Copiii susținută de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, anul 2025 a fost declarat drept „Anul Național al Copilului”. Cu toate acestea, obiectivele propuse de Salvați Copiii – crearea unui „Buget al Copilului,” ratificarea Protocolului Facultativ la Convenția ONU și instituirea comisiilor parlamentare pentru drepturile copilului – nu au fost integrate în proiectul de lege adoptat. Fără aceste măsuri, inițiativa riscă să rămână un simbol gol, neînsoțit de transformări structurale reale. Este important ca autoritățile să includă aceste obiective pentru anul viitor pentru a crea un cadru legislativ orientat spre rezultate concrete pentru copii și nu spre festivism organizat fără ținte concrete.
Pentru a transforma principiul interesului superior al copilului într-un standard aplicabil, România are nevoie de măsuri legislative și administrative clare. Acestea includ:
• Crearea unui sistem de monitorizare independent pentru evaluarea impactului deciziilor asupra copiilor.
• Alocarea unui buget transparent dedicat copiilor, integrat în Legea bugetului de stat.
• Extinderea oportunităților de participare a copiilor în deciziile comunitare și educaționale, începând cu reprezentarea reală la nivelul școlilor.
• Revizuirea cadrului legal pentru a asigura că drepturile copilului sunt respectate indiferent de circumstanțele socio-economice.
• Instituirea unor comisii parlamentare permanente pentru protecția drepturilor copilului, cu responsabilități clare în supravegherea politicilor publice.
7. Dreptul la alocări bugetare pe măsura nevoilor
Este inacceptabil ca, în contextul unui buget național, investițiile în bunăstarea copiilor să fie tratate în mod periferic. Protejarea drepturilor copilului trebuie să fie în centrul politicilor publice. Politicienii nu mai pot ignora realitatea dură a lipsurilor și discriminării copiilor. Alegerea de a subfinanța, an de an, sistemele esențiale pentru copii echivalează cu perpetuarea suferinței generațiilor viitoare.
Insuficiența alocărilor bugetare pentru educație
Țara noastră continuă să aloce un procent extrem de scăzut din PIB pentru educație, înregistrând o valoare constantă de 3,2% în 2021 și 2022, mult sub media UE de 4,9%. Această situație subminează dreptul fundamental al copiilor la o educație de calitate, în special pentru cei din medii defavorizate, unde resursele sunt insuficiente de decenii. Discrepanțele între școli, în funcție de zona geografică în care sunt plasate, duc la perpetuarea inechităților și la rata ridicată a abandonului școlar în rândul elevilor din comunități sărace. Este esențială ajustarea costului standard per elev la nevoile reale, în special în zonele vulnerabile, și dezvoltarea unui sistem independent de monitorizare a calității educației, ca măsuri pentru corectarea acestor inechități.
Nevoia unui „Buget al copilului”
Deși Convenția ONU privind Drepturile Copilului obligă statele să aloce resurse „în măsura maximă a capacităților lor” pentru realizarea drepturilor copilului, România nu a implementat un sistem de bugetare dedicat copiilor, ceea ce limitează transparența și eficiența cheltuielilor. Instituirea unui „Buget al copilului” ar oferi un mecanism clar de urmărire a alocărilor financiare pentru educație, sănătate și protecție socială și ar facilita prioritizarea investițiilor în programe pentru copii prin încurajarea redistribuirii echitabile a resurselor.
Subfinanțarea protecției sociale
Cheltuielile pentru protecția socială în România reprezintă doar 13,3% din PIB, față de media UE de 19,4%, în ciuda faptului că țara are cea mai mare proporție de copii în risc de sărăcie sau excluziune socială din Uniunea Europeană. Lipsa resurselor ajustate la nevoi afectează direct accesul copiilor la servicii vitale, cum ar fi protecția împotriva violenței sau consilierea psihologică pentru copiii ai căror părinți sunt plecați în străinătate. Este necesară creșterea treptată a bugetului pentru protecția socială, cu cel puțin 1% anual din PIB, pentru a acoperi nevoile sistemului de protecție socială exprimate în facilități sociale destinate grupurilor vulnerabile și în extinderea serviciilor publice de asistență socială în cele peste 2.000 de localități care nu beneficiază de asistenți sociali profesioniști.
Sănătatea copiilor, un domeniu ignorat
România alocă doar 4,9% din PIB pentru sănătate, față de media UE de 7,6%, ceea ce afectează accesul la servicii medicale de bază, în special pentru copiii din comunități marginalizate. Lipsa investițiilor în maternități și secții de pediatrie este o problemă critică, contribuind la menținerea ratei ridicate a mortalității infantile. Este vital să se aloce resurse pentru dotarea spitalelor și să se creeze programe de acces gratuit la consultații și tratamente pentru copiii vulnerabili.
Pentru a respecta principiul interesului superior al copilului, România trebuie să implementeze următoarele măsuri:
• Crearea unui „Buget al copilului” dedicat, integrat în planul național de dezvoltare, pentru a prioritiza resursele destinate copiilor.
• Monitorizarea impactului cheltuielilor publice prin mecanisme independente de evaluare.
• Creșterea investițiilor în educație și sănătate cu minim 1% din PIB anual, până la atingerea mediei UE.
• Decentralizarea resurselor și alocarea unor fonduri direcționate explicit pentru copii în fiecare județ.
• Implementarea unui audit anual al cheltuielilor pentru copii, cu publicarea rezultatelor pentru a asigura transparența și responsabilitatea.
(PROMO/AUDIO) Concursul județean „Lumea copiilor în opera lui Ionel Teodoreanu” – temă a emisiunii TRADIȚII – de joi, 2 IULIE 2026, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați ascultători, în emisiuniea Tradiții de astăzi (JOI, 2 IULIE 2026, h 21:03) relatăm de la Concursul județean „Lumea copiilor în...
Dintre copiii români care au beneficiat de educație digitală, 41% au înregistrat progrese importante în alfabetizare digitală și gândire critică, iar 37,7% au putut identifica pericolele online și au știut să se protejeze
Salvați Copiii România și Fundația Vodafone premiază 10 cadre didactice și 9 ambasadori adolescenți ai inițiativei „Starea de bine...
