#StareaEducației (INTERVIU) Rodica Leontieș, inspector general ISJ Iași: ”Nu au existat plecări masive din sistem, în urma aplicării legii 141/2025. Rezultatele slabe la matematică, în special în mediul rural, sunt cauzate și de faptul că elevii au devenit ceva mai superficiali.”

Publicat de andreeadaraban, 19 decembrie 2025, 13:25 / actualizat: 19 decembrie 2025, 19:17

Sistemul educațional din țara noastră a traversat o perioadă tumultoasă, odată cu aplicarea legii 141, care a adus majorări ale normelor didactice și comasări de instituții de învățământ. Într-un timp record, școlile au trebuit să se reorganizeze. Unele au pierdut oameni tineri, care nu erau titulari, altele au reușit să-și păstreze profesorii titulari prin crearea unor opționale care să le reîntrăgească norma, dar există și cadre didactice titulare care fac naveta între mai multe instituții pentru completarea catedrei. Este final de an și moment de bilanț, dar și o perioadă în care trasăm proiectele viitoare.

În acest context, colega noastră, Andreea Daraban, a invitat-o la Starea Educației pe doamna Rodica Leontieș,  inspector general al Inspectoratului Școlar Județean Iași, pentru a înțelege cum au reușit școlile din județ să se adapteze în noilor realități și ce probleme întâmpină.

De asemenea, discuția a vizat și simulările examenelor naționale care s-au desfășurat în județul Iași, în perioada 8-10 decembrie. Nicio medie de 10 nu a fost înregistrată în județul Iași la simularea Evaluării Naționale. Au existat însă trei note de 10 la matematică, obținute de doi elevi de la Colegiul Național și unul de la Colegiul „Emil Racoviță”, precum și o singură notă de 10 la Limba română, aparținând unui elev al Școlii „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Iași. Pentru Bacalaureat, școlile din județul Iași trebuie să trimită rapoartele cu rezultatele pînă pe 19 decembrie.

Andreea Daraban:  Vă propun să începem discuția cu simulările examenelor naționale, pentru că tot au avut loc săptămâna trecută. Au fost simulări atât pentru evaluarea națională cât și pentru bacalaureate. Cum a decurs organizarea acestora?

Rodica Leontieș: În datele de 8, 9, respectiv 10 decembrie, au avut loc simulările pentru Evaluare Națională, respectiv pentru examenul de Bacalaureat și au decurs foarte bine. Școlile s-au organizat foarte bine. Ca element de noutate, la Evaluarea Națională am organizat împreună cu județele Botoșani și Vaslui, cu subiect unic pentru cele trei județe și cu evaluare pe platforma Ministerului. S-a finalizat și evaluarea. Comparativ cu anul trecut, s-a înregistrat o creștere a promovabilității la Limba și Literatura Română, respective 66,37%. În urban 84,69%,  iar în mediu rural 47,8%. Anul trecut, la aceeași disciplină am avut o promovabilitate, adică vorbim de note de minimum 5, 82,55%. În rural, anul trecut  am avut o promovabilitate de 45,98%, anul acesta de 47,8%. Practic la Limba și Literatura Română s-a înregistrat un progres. La matematică, în schimb, anul trecut am avut o promovabilitate de 42,01%, iar anul acesta de 35,46%. În mediu urban, anul trecut,  62,85% dintre elevi au avut note de minim 5 la matematică, iar anul acesta avem o scădere 56,41%.  În mediul rural, anul trecut, promovabilitatea la aceeași disciplină a fost de 19%,  anul acesta de  14,8%.

Andreea Daraban: O scădere destul de abruptă. De ce? Cum se explică aceste cifre?

Rodica Leontieș: O parte dintre elevi au privit subiectul la matematică ca fiind ceva mai dificil decât anul trecut. Eu, ca profesor de matematică, pot să spun că a fost un subiect de nivel mediu. În schimb, puțin altfel decât tipurile de probleme pe care le regăsim în diverse auxiliare și practic când scoatem elevul din șablonul respectiv se panichează și nu mai abordează subiectul apelând la logica matematică. Cred că asta e problema.Subiectul a fost frumos, dar puțin altfel. A fost un subiect pe care nu l-a conceput Iașiul, un subiect conceput de colegii din Botoșani.

Andreea Daraban: Dar la Limba română cine a conceput subiectul?

Rodica Leontieș: La Limba română au fost colegii de la Vaslui care au conceput subiectul. Nu am fost noi câștigători. Fiecare dintre cele trei județe a venit cu o propunere, s-a extras varianta câștigătoare și noi n-am avut subiect propus și ales nici la română, nici la matematică pentru această simulare. Și profesorii corectori au fost din județe diferite. Evaluarea s-a realizat pe platformă. Practic, profesorii din cele trei județe au fost profesori evaluatori, deci exact ca la examenul propriu-zis. Eu spun că doza de obiectivitate este mai mare și a fost mult mai bine și este un semnal de alarmă. Elevii trebuie să lucreze ceva mai mult și să depășim aceste bariere a evaluării standardizate și să mergem doar pe tipuri de probleme. Cred că aici este marea noastră problemă la matematică. Colegii de matematică, să știți că, fac ore și suplimentare și fiecare se străduiește cu elevii de clasa a VIII-a să lucreze cât mai bine și să respecte întru totul programa și cât mai susținut. Problema se pune, zic eu, la elevii care au devenit ceva mai superficiali.

Andreea Daraban: În mediul rural avem rezultate constant scăzute, poate că problema nu este doar la elevi.

Rodica Leontieș: Pentru mediul rural, noi, cel puțin, în județul Iași, să știți că avem profesori calificați la matematică. La nivelul județului sunt, în total,  73 de profesori necalificați de la diverse discipline, deci nu obligatoriu la matematică. Nu spun că n-ar fi unu, doi profesori de matematică necalificați în mediul rural. Problema se pune că elevul, acasă, probabil, nu mai lucrează și rămâne cu ceea ce se lucrează strict la școală. La matematică, dacă nu lucrezi puțin și acasă, măcar un exercițiu, două din tema dată, sau măcar să reiei exercițiile pe care le-ai rezolvat la școală, nu putem înregistra progres. Este clar. Este PNRAS (Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar). Noi am avut în județul Iași, 97 de unități școlare care au beneficiat de acest program. Prin acest program, elevii au beneficiat de ore suplimentare de matematică, vorbim de acele ore remediale. Ați observat și anul trecut, am avut rezultate frumoase și cu copii din mediul rural, care au obținut medii bune și au putut accesa licee din municipiul Iași și chiar licee foarte bune. Dar cred că copiii, o parte dintre ei, provin din familii vulnerabile și zone unde cred că și modul în care familia se implică lasă de dorit.

Andreea Daraban: Spuneați că sunt 73 de profesori necalificați în tot județul. Câți dintre aceștia sunt pe disciplinele de examen?

Rodica Leontieș: Să știți că nu am o situație exactă, să vă spun strict care sunt la matematică sau română, dar din ceea ce știu eu, în etapa de încadrare, puțini sunt pe română și matematică. Disciplinele deficitare la nivelul județului sunt chimia, disciplinele tehnice și TIC (Tehnologia informaţiei şi a comunicării) pentru gimnaziu.  Și asta pentru că, pe partea aceasta de informatică, nu am avut chiar mulți candidați la concursul de titularizare și mai avem, în mediul rural, școli unde nu au profesor calificat la disciplina Informatică. Din numărul total de cadre didactice la nivelul județului, respective, 9207, 75,12% sunt profesori titulari. Profesorii suplinitori sunt într-un procent de 22,9% iar 0,8% așa cum v-am zis, adică 73 sunt necalificați. Mai avem și profesori încadrați la plată cu oră, aici mă refer la profesori pensionari sau profesori asociați, pentru că pe profesorii asociați, de regulă,  îi regăsim la liceele vocaționale, la Colegiul de Artă, în special, pentru că sunt foarte multe ore specifice colegiului.

Andreea Daraban: Au acceptat plata cu ora, în acest regim redus, profesorii?

Rodica Leontieș: Profesorii titulari nu prea au ore la plată cu ora, pentru că aceste ore au fost date de către directori, profesorilor pensionari, pensionari ai școlii evident, care au acceptat, dar procentul nu este decât de 1,98% la plată cu ora, cadre didactice încadrate.

Andreea Daraban: Revenind la măsurile implementate vara care a trecut, câte norme au fost diminuate sau eliminate odată cu decizia de creșterea normei didactice de predare și de comasare a instituțiilor de învățământ în județul Iași?

Rodica Leontieș: În urma aplicării legii 141 pe 2025, la nivelul județului, noi am avut aproximativ 600 de norme diminuate, în schimb am avut doar 19 cadre didactice care au făcut obiectul restrângerii totale de activitate, adică numărul orelor asigurate în școală a scăzut sub 10, pentru că acum ne raportăm la 20 ore, și în restrângere parțială, adică cu o completare de normă în ședință publică, 57 de cadre didactice titulare.

Andreea Daraban: Ați avut cazuri în care profesorii au renunțat, au plecat din sistem în urma acestor măsuri?

Rodica Leontieș: Nu, nu. N-am avut profesori titulari care să renunțe și să știți că nici suplinitori, care aveau continuitate și care au rămas poate cu norma incompletă și au venit în ședințele publice, care s-au încheiat în septembrie, nu au renunțat. Am avut cadre didactice care, în schimb, s-au pensionat în timpul anului școlar, au solicitat pensionarea.

Andreea Daraban: Pentru că a crescut această normă didactică de predare?

Rodica Leontieș: Nu obligatoriu pentru că a crescut, dar, probabil, tipologia elevului s-a schimbat și profesorii care au putut ieși la pensie au considerat că este mai bine așa.

Andreea Daraban: În județul Iași avem cazuri de profesorii titulari care fac naveta la mai multe școli în localități diferite?

Rodica Leontieș: Completarea de normă asta presupune. Și completarea de normă pentru profesorii titular, care s-a realizat dintotdeauna conform metodologiei, pentru că conform calendarului, noi, mai întâi, în luna ianuarie fiecare unitate școlară își realizează încadrarea titularilor, după ce elevii au ales acele opționale și colegii directori au putut aproba în Consiliul de Administrație fișa de încadrare a titularilor și vacantarea posturilor. Orice profesor titular, care nu are norma asigurată în unitate, în cazul nostru 20 ore pentru anul următor școlar, va face obiectul completării de normă. Dacă coboară sub 10 ore va fi în restrângere de activitate. Ani de zile am avut profesorii în completare de normă. Au fost situații când profesorul și-a ales, în ședință publică, să-și completeze norma în mediul rural, dacă era titular de Iași sau invers, era titular în mediul rural și a venit în municipiu. Dar nu avem situații, eu știu, de completări de normă în 3-4 unități școlare. În schimb, avem încadrați, pe durata viabilității postului, adică eu profesor suplinitor mi-am completat norma în ședință publică și eu mi-am constituit norma în 3 unități. Și am posibilitatea să solicit celor 3 unități, în perioada prevăzută de calendar, să modific contractul de muncă pe durata viabilității postului. Și atunci, clar, eu am optat pentru 3 fracțiuni de normă în localități care pot fi la o anume distanță, considerabilă, de localitatea de domiciliu. Nu pot să spun că nu avem. Avem profesori care funcționează în 3 unități școlare, poate fi una în mediul urban, două în rural, dar la o anume distanță. Dar, repet, a fost cu acceptul lor, nimeni nu le-a impus. Dar profesori titulari, în situații similare, nu.

Andreea Daraban: Numărul profesorilor necalificați, odată cu măsurile impuse prin această lege, a scăzut față de anul precedent?

 Rodica Leontieș: Da, clar. Pentru că a fost anul în care profesorul titular a avut prioritate și atunci, în fiecare unitate școlară, în luna august, s-a realizat o nouă încadrare. Și atunci, numărul normelor, fiind mai scăzut, implicit și numărul profesorilor necalificație a scăzut. Pentru că orele au fost solicitate de către candidații care au participat la concursul de titularizare.

Andreea Daraban: Ministerul Educației trebuie să stabilească numărul preșcolarilor și elevilor incluși în Programul Național ”Masă Sănătoasă” pentru anul școlar 2026-2027, până pe data de 1 februarie. În județul Iași, în câte școli se derulează acest program ”Masă Sănătoasă”? Câți copii beneficiază de acest program?

Rodica Leontieș: Prin Hotărârea de Guvern din 20 februarie 2025, a fost aprobată lista cu unitățile de învățământ care beneficiază de acest program ”Masă Sănătoasă”. La nivelul județului, programul s-a implementat în 48 de unități de învățământ din mediul urban și rural, aparținând mai multor unități administrative teritoriale,  inclusiv în municipiu Iași. Pentru anul următor avem cu 700 de elevi mai mult. Am propus noi încă 3 unități școlare, pentru că reorganizarea rețelei a implicat unele modificări și atunci am avut unități școlare, care în cazul Părcovaciului, de exemplu, care avea grădiniță respectiv, nivel gimnazial,  nivelul preșcolar s-a dus la grădinița cu program prelungit din Hârlău și atunci a fost necesară și propunerea acestei unități școlare pentru a beneficia de ”Masă Sănătoasă” pentru că a preluat preșcolarii  de la Pârcovaci și respectiv Școala ”Petru Rareș” Hârlău, pentru că a preluat gimnaziul de la școala Pârcovaci. Și am mai propus Școala ”Ionel Teodoreanu” din Iași și Școala ”Garabet Ibrăileanu” din Târgu Frumos.  Deci vom avea cu 700 de elevi beneficiari mai multe decât anul în curs.

Andreea Daraban: În ce constă această ”Masă Sănătoasă”? Ce primesc copiii?

Rodica Leontieș: Elevii beneficiază de o masă la prânz, iar sumele sunt repartizate pe fiecare UAT.  Deci nu gestionăm noi, Inspectoratul școlar, ci fiecare unitate administrativ-teritorială Noi am venit doar cu propunerea. Sumele sunt repartizate pe unități, fiind gestionate prin bugetele locale. Pot să vă spun că am avut 22.726 de elevi și preșcolari care au beneficiat de Masă Sănătoasă în cadrul acestui program, anul care s-a încheiat.

Andreea Daraban: În ceea ce privește celelalte programe, cum ar fi ”Laptele și Cornul”?  În județul Iași se mai derulează acest program?

 Rodica Leontieș: Este singurul care se regăsește în mai puține unități școlare.

Andreea Daraban: Așadar sunt unități școlare care primesc totuși lapte și corn?

Rodica Leontieș:  Da, în perioada noiembrie-decembrie, în anul școlar în curs, avem unități unde sunt distribuite fructe sau fructe și produse de panificație.

Andreea Daraban: Dar laptele a dispărut. De ce? Nu s-au organizat licitații? Care este motivul pentru care nu se mai distribuie acest produs în școli?

Rodica Leontieș: Nu știu dacă pot răspunde eu la această întrebare. Probabil nu au putut fi încheiate contracte cu furnizori Poate în județul Iași nu avem suficienți furnizori pentru acest produs Este doar o părere a mea Nu am această informație. Dar, la nivelul Iașiului, nu avem decât fructe și produse de panificație.

Andreea Daraban: În raportul ”Starea învățământului preuniversitar Iași”, realizat de Inspectoratul școlar județean pentru anul trecut, 1058 de elevi nu au promovat clasa în învățământul primar, fiind cea mai mare valoare a repetenției înregistrată în ultimii șase ani.  De altfel, în ultimii șase ani peste 5000 de elevi din clasele primare au rămas repetenți. Cum se explică aceste cifre?

Rodica Leontieș: Într-adevăr, în ”Starea învățământului pentru anul școlar 2024-2025” avem 109 copii care au abandonat la nivel primar, la gimnaziu 197 și 19 la învățământul profesional și tehnic Așa cum ați remarcat, procentul copiilor la nivel primar, aflați în această situație, este de 2,8%. Un procent care justifică nevoia unor activități, în primul rând remediale, similare celor realizate prin PNRAS, Odată cu ieșirea din perioada de pandemie, acest procent a înregistrat o creștere ușoară, dar constantă, semnalând nevoia unor intervenții pentru recuperare acestor pierderi în învățare. Numărul copiilor care abandonează școala în învățământul primar este generat și de faptul că părinții pleacă în străinătate își înscriu, într-o primă etapă copiii, după care iau copiii cu ei și, cred eu, că ăsta este principalul motiv al numărului crescut de copii care au abandonat.

Andreea Daraban: Care au abandonat, dar repetenți la clasele primare? Numărul este destul de mare și a crescut, de la an la an, din 2019 încoace. Adică ei nu au luat calificative de trecere, la cel puțin două discipline.

Rodica Leontieș: Am făcut niște verificări în unitățile școlare și asta am constatat. Ne-am întrebat și noi de ce a crescut numărul copiilor care abandonează la nivel primar și am constatat că părintele îl înscrie, așa cum spuneam, el apare în catalog înscris, în perioada ianuarie-februarie îl mai readuce puțin la școală, iarăși îl ia, vorbim, în special, de zonele defavorizate de zonele vulnerabile și atunci practic, el apare repetent și acest copil poate fi repetent unu, doi, trei ani.

Andreea Daraban: Ce se întâmplă totuși cu acești copii? Îi are cineva în evidență? Cum îi recuperăm pe acești copii?

Rodica Leontieș: Noi monitorizăm, din punct de vedere al inspectoratului, constant evoluția acestui fenomen, atât a repetenției cât și a abandonului școlar în unitățile de învățământ. Din analiza datelor furnizate de unitățile școlare și a constatărilor, pe care inspectorii școlari le-au obținut în urma controlelor tematice pe care le-au avut, acest fenomen este determinat de un cumul de factori. Numărul cel mai mare de elevi aflați în această situație, identificat cum am spus în mediul rural, acolo unde există un număr mare de copii care provin din familii vulnerabile, zone cu migrație mare a părinților în străinătate, familii cu condiții socio-materiale precare, e foarte greu de gestionat. Pentru că, eu cred, că acesta a fost și motivul pentru care unele unități școlare din mediul rural și-au pierdut personalitatea juridică, pentru că acești copii, practic, în SIIIR (Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România) nu au mai fost regăsiți, anul trecut școlar, pentru că, initial, au fost înscriși apoi au fost plecați. Nu ai cum să împiedici, pentru că depinde foarte mult de familie. Indiferent cât de mult s-ar implica școala, direcțiunea, profesorii, dirigintele, cred că depinde foarte mult, în primul rând, de familie.

Andreea Daraban: Orele acestea remediale, cum se desfășoară în județ?

Rodica Leontieș: La nivel primar sunt obligați să aibă cele două ore.  Se fac. Colegii de specialitate au făcut verificări, învățătorii realizează aceste ore și cred că și în învățământul gimnazial și nu numai și în învățământul liceal, noi putem realiza aceste ore remediale. Avem 25% din orele pe care le avem la dispoziția profesorilor, ore pe care le putem folosi pentru aceste ore remediale, adică pentru performanță sau pentru a putea acoperi niște lacune ale elevilor la disciplina pe care o predă fiecare.

Varianta audio a interviului: