(AUDIO) La simularea Evaluării Naționale din județul Iași nu a fost înregistrată nicio medie de 10

Publicat de Gabriela Rotaru, 1 aprilie 2026, 09:19 / actualizat: 1 aprilie 2026, 11:48

Potrivit datelor centralizate, la Limba și literatura română, în județul Iași,  peste 70% dintre elevi au obținut note mai mari sau egale cu 5.

La Matematică, procentul este de aproximativ 65%.

Au fost înregistrate două note de 10 la Limba română și 21 la Matematică.

Diferențele între mediul urban și cel rural rămân semnificative, mai ales la Matematică, unde în rural mai mult de jumătate dintre elevi, respectiv 54,25%, nu au obținut nota 5, iar la Limba română, 47,13% dintre elevi au luat note mai mici de 5.

Cu toate acestea,  procentul elevilor care au obținut note mai mari la matematică a crescut comparativ cu anul trecut, după cum a declarat, pentru postul nostru de radio, șefa Inspectoratului școlar Județean Iași, Rodica Leontieș.

Rodica Leontieș: La Limba și literatura română avem 70,14%,  iar la matematică avem un procent de 65,44%. Avem la Matematică, în mediul rural, 45,75%, note cel puțin egale cu 5, iar la Limba și literatura română, în rural, 52,87%.Este îmbucurător faptul că elevii din mediul rural au crescut puțin la disciplina Matematică, ca atare procentul este mai bun decât anul trecut.

Corectarea lucrărilor la simularea Evaluării Naționale s-a realizat digitalizat, de către profesori din toată țara. Rezultatele vor fi analizate în fiecare școală, împreună cu elevii și părinții, pentru stabilirea unor măsuri de îmbunătățire,. (Radio Iași/ Andreea Daraban/ FOTO radioiasi.ro)

#StareaEducației (INTERVIU) Rodica Leontieș, inspector general ISJ Iași: ”Nu au existat plecări masive din sistem, în urma aplicării legii 141/2025. Rezultatele slabe la matematică, în special în mediul rural, sunt cauzate și de faptul că elevii au devenit ceva mai superficiali.”

Publicat de andreeadaraban, 19 decembrie 2025, 13:25 / actualizat: 22 decembrie 2025, 17:46

În acest context, colega noastră, Andreea Daraban, a invitat-o la Starea Educației pe doamna Rodica Leontieș,  inspector general al Inspectoratului Școlar Județean Iași, pentru a înțelege cum au reușit școlile din județ să se adapteze în noilor realități și ce probleme întâmpină.

De asemenea, discuția a vizat și simulările examenelor naționale care s-au desfășurat în județul Iași, în perioada 8-10 decembrie. Nicio medie de 10 nu a fost înregistrată în județul Iași la simularea Evaluării Naționale. Au existat însă trei note de 10 la matematică, obținute de doi elevi de la Colegiul Național și unul de la Colegiul „Emil Racoviță”, precum și o singură notă de 10 la Limba română, aparținând unui elev al Școlii „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Iași. Pentru Bacalaureat, școlile din județul Iași trebuie să trimită rapoartele cu rezultatele pînă pe 19 decembrie.

Andreea Daraban:  Vă propun să începem discuția cu simulările examenelor naționale, pentru că tot au avut loc săptămâna trecută. Au fost simulări atât pentru evaluarea națională cât și pentru bacalaureate. Cum a decurs organizarea acestora?

Rodica Leontieș: În datele de 8, 9, respectiv 10 decembrie, au avut loc simulările pentru Evaluare Națională, respectiv pentru examenul de Bacalaureat și au decurs foarte bine. Școlile s-au organizat foarte bine. Ca element de noutate, la Evaluarea Națională am organizat împreună cu județele Botoșani și Vaslui, cu subiect unic pentru cele trei județe și cu evaluare pe platforma Ministerului. S-a finalizat și evaluarea. Comparativ cu anul trecut, s-a înregistrat o creștere a promovabilității la Limba și Literatura Română, respective 66,37%. În urban 84,69%,  iar în mediu rural 47,8%. Anul trecut, la aceeași disciplină am avut o promovabilitate, adică vorbim de note de minimum 5, 82,55%. În rural, anul trecut  am avut o promovabilitate de 45,98%, anul acesta de 47,8%. Practic la Limba și Literatura Română s-a înregistrat un progres. La matematică, în schimb, anul trecut am avut o promovabilitate de 42,01%, iar anul acesta de 35,46%. În mediu urban, anul trecut,  62,85% dintre elevi au avut note de minim 5 la matematică, iar anul acesta avem o scădere 56,41%.  În mediul rural, anul trecut, promovabilitatea la aceeași disciplină a fost de 19%,  anul acesta de  14,8%.

Andreea Daraban: O scădere destul de abruptă. De ce? Cum se explică aceste cifre?

Rodica Leontieș: O parte dintre elevi au privit subiectul la matematică ca fiind ceva mai dificil decât anul trecut. Eu, ca profesor de matematică, pot să spun că a fost un subiect de nivel mediu. În schimb, puțin altfel decât tipurile de probleme pe care le regăsim în diverse auxiliare și practic când scoatem elevul din șablonul respectiv se panichează și nu mai abordează subiectul apelând la logica matematică. Cred că asta e problema.Subiectul a fost frumos, dar puțin altfel. A fost un subiect pe care nu l-a conceput Iașiul, un subiect conceput de colegii din Botoșani.

Andreea Daraban: Dar la Limba română cine a conceput subiectul?

Rodica Leontieș: La Limba română au fost colegii de la Vaslui care au conceput subiectul. Nu am fost noi câștigători. Fiecare dintre cele trei județe a venit cu o propunere, s-a extras varianta câștigătoare și noi n-am avut subiect propus și ales nici la română, nici la matematică pentru această simulare. Și profesorii corectori au fost din județe diferite. Evaluarea s-a realizat pe platformă. Practic, profesorii din cele trei județe au fost profesori evaluatori, deci exact ca la examenul propriu-zis. Eu spun că doza de obiectivitate este mai mare și a fost mult mai bine și este un semnal de alarmă. Elevii trebuie să lucreze ceva mai mult și să depășim aceste bariere a evaluării standardizate și să mergem doar pe tipuri de probleme. Cred că aici este marea noastră problemă la matematică. Colegii de matematică, să știți că, fac ore și suplimentare și fiecare se străduiește cu elevii de clasa a VIII-a să lucreze cât mai bine și să respecte întru totul programa și cât mai susținut. Problema se pune, zic eu, la elevii care au devenit ceva mai superficiali.

Andreea Daraban: În mediul rural avem rezultate constant scăzute, poate că problema nu este doar la elevi.

Rodica Leontieș: Pentru mediul rural, noi, cel puțin, în județul Iași, să știți că avem profesori calificați la matematică. La nivelul județului sunt, în total,  73 de profesori necalificați de la diverse discipline, deci nu obligatoriu la matematică. Nu spun că n-ar fi unu, doi profesori de matematică necalificați în mediul rural. Problema se pune că elevul, acasă, probabil, nu mai lucrează și rămâne cu ceea ce se lucrează strict la școală. La matematică, dacă nu lucrezi puțin și acasă, măcar un exercițiu, două din tema dată, sau măcar să reiei exercițiile pe care le-ai rezolvat la școală, nu putem înregistra progres. Este clar. Este PNRAS (Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar). Noi am avut în județul Iași, 97 de unități școlare care au beneficiat de acest program. Prin acest program, elevii au beneficiat de ore suplimentare de matematică, vorbim de acele ore remediale. Ați observat și anul trecut, am avut rezultate frumoase și cu copii din mediul rural, care au obținut medii bune și au putut accesa licee din municipiul Iași și chiar licee foarte bune. Dar cred că copiii, o parte dintre ei, provin din familii vulnerabile și zone unde cred că și modul în care familia se implică lasă de dorit.

Andreea Daraban: Spuneați că sunt 73 de profesori necalificați în tot județul. Câți dintre aceștia sunt pe disciplinele de examen?

Rodica Leontieș: Să știți că nu am o situație exactă, să vă spun strict care sunt la matematică sau română, dar din ceea ce știu eu, în etapa de încadrare, puțini sunt pe română și matematică. Disciplinele deficitare la nivelul județului sunt chimia, disciplinele tehnice și TIC (Tehnologia informaţiei şi a comunicării) pentru gimnaziu.  Și asta pentru că, pe partea aceasta de informatică, nu am avut chiar mulți candidați la concursul de titularizare și mai avem, în mediul rural, școli unde nu au profesor calificat la disciplina Informatică. Din numărul total de cadre didactice la nivelul județului, respective, 9207, 75,12% sunt profesori titulari. Profesorii suplinitori sunt într-un procent de 22,9% iar 0,8% așa cum v-am zis, adică 73 sunt necalificați. Mai avem și profesori încadrați la plată cu oră, aici mă refer la profesori pensionari sau profesori asociați, pentru că pe profesorii asociați, de regulă,  îi regăsim la liceele vocaționale, la Colegiul de Artă, în special, pentru că sunt foarte multe ore specifice colegiului.

Andreea Daraban: Au acceptat plata cu ora, în acest regim redus, profesorii?

Rodica Leontieș: Profesorii titulari nu prea au ore la plată cu ora, pentru că aceste ore au fost date de către directori, profesorilor pensionari, pensionari ai școlii evident, care au acceptat, dar procentul nu este decât de 1,98% la plată cu ora, cadre didactice încadrate.

Andreea Daraban: Revenind la măsurile implementate vara care a trecut, câte norme au fost diminuate sau eliminate odată cu decizia de creșterea normei didactice de predare și de comasare a instituțiilor de învățământ în județul Iași?

Rodica Leontieș: În urma aplicării legii 141 pe 2025, la nivelul județului, noi am avut aproximativ 600 de norme diminuate, în schimb am avut doar 19 cadre didactice care au făcut obiectul restrângerii totale de activitate, adică numărul orelor asigurate în școală a scăzut sub 10, pentru că acum ne raportăm la 20 ore, și în restrângere parțială, adică cu o completare de normă în ședință publică, 57 de cadre didactice titulare.

Andreea Daraban: Ați avut cazuri în care profesorii au renunțat, au plecat din sistem în urma acestor măsuri?

Rodica Leontieș: Nu, nu. N-am avut profesori titulari care să renunțe și să știți că nici suplinitori, care aveau continuitate și care au rămas poate cu norma incompletă și au venit în ședințele publice, care s-au încheiat în septembrie, nu au renunțat. Am avut cadre didactice care, în schimb, s-au pensionat în timpul anului școlar, au solicitat pensionarea.

Andreea Daraban: Pentru că a crescut această normă didactică de predare?

Rodica Leontieș: Nu obligatoriu pentru că a crescut, dar, probabil, tipologia elevului s-a schimbat și profesorii care au putut ieși la pensie au considerat că este mai bine așa.

Andreea Daraban: În județul Iași avem cazuri de profesorii titulari care fac naveta la mai multe școli în localități diferite?

Rodica Leontieș: Completarea de normă asta presupune. Și completarea de normă pentru profesorii titular, care s-a realizat dintotdeauna conform metodologiei, pentru că conform calendarului, noi, mai întâi, în luna ianuarie fiecare unitate școlară își realizează încadrarea titularilor, după ce elevii au ales acele opționale și colegii directori au putut aproba în Consiliul de Administrație fișa de încadrare a titularilor și vacantarea posturilor. Orice profesor titular, care nu are norma asigurată în unitate, în cazul nostru 20 ore pentru anul următor școlar, va face obiectul completării de normă. Dacă coboară sub 10 ore va fi în restrângere de activitate. Ani de zile am avut profesorii în completare de normă. Au fost situații când profesorul și-a ales, în ședință publică, să-și completeze norma în mediul rural, dacă era titular de Iași sau invers, era titular în mediul rural și a venit în municipiu. Dar nu avem situații, eu știu, de completări de normă în 3-4 unități școlare. În schimb, avem încadrați, pe durata viabilității postului, adică eu profesor suplinitor mi-am completat norma în ședință publică și eu mi-am constituit norma în 3 unități. Și am posibilitatea să solicit celor 3 unități, în perioada prevăzută de calendar, să modific contractul de muncă pe durata viabilității postului. Și atunci, clar, eu am optat pentru 3 fracțiuni de normă în localități care pot fi la o anume distanță, considerabilă, de localitatea de domiciliu. Nu pot să spun că nu avem. Avem profesori care funcționează în 3 unități școlare, poate fi una în mediul urban, două în rural, dar la o anume distanță. Dar, repet, a fost cu acceptul lor, nimeni nu le-a impus. Dar profesori titulari, în situații similare, nu.

Andreea Daraban: Numărul profesorilor necalificați, odată cu măsurile impuse prin această lege, a scăzut față de anul precedent?

 Rodica Leontieș: Da, clar. Pentru că a fost anul în care profesorul titular a avut prioritate și atunci, în fiecare unitate școlară, în luna august, s-a realizat o nouă încadrare. Și atunci, numărul normelor, fiind mai scăzut, implicit și numărul profesorilor necalificație a scăzut. Pentru că orele au fost solicitate de către candidații care au participat la concursul de titularizare.

Andreea Daraban: Ministerul Educației trebuie să stabilească numărul preșcolarilor și elevilor incluși în Programul Național ”Masă Sănătoasă” pentru anul școlar 2026-2027, până pe data de 1 februarie. În județul Iași, în câte școli se derulează acest program ”Masă Sănătoasă”? Câți copii beneficiază de acest program?

Rodica Leontieș: Prin Hotărârea de Guvern din 20 februarie 2025, a fost aprobată lista cu unitățile de învățământ care beneficiază de acest program ”Masă Sănătoasă”. La nivelul județului, programul s-a implementat în 48 de unități de învățământ din mediul urban și rural, aparținând mai multor unități administrative teritoriale,  inclusiv în municipiu Iași. Pentru anul următor avem cu 700 de elevi mai mult. Am propus noi încă 3 unități școlare, pentru că reorganizarea rețelei a implicat unele modificări și atunci am avut unități școlare, care în cazul Părcovaciului, de exemplu, care avea grădiniță respectiv, nivel gimnazial,  nivelul preșcolar s-a dus la grădinița cu program prelungit din Hârlău și atunci a fost necesară și propunerea acestei unități școlare pentru a beneficia de ”Masă Sănătoasă” pentru că a preluat preșcolarii  de la Pârcovaci și respectiv Școala ”Petru Rareș” Hârlău, pentru că a preluat gimnaziul de la școala Pârcovaci. Și am mai propus Școala ”Ionel Teodoreanu” din Iași și Școala ”Garabet Ibrăileanu” din Târgu Frumos.  Deci vom avea cu 700 de elevi beneficiari mai multe decât anul în curs.

Andreea Daraban: În ce constă această ”Masă Sănătoasă”? Ce primesc copiii?

Rodica Leontieș: Elevii beneficiază de o masă la prânz, iar sumele sunt repartizate pe fiecare UAT.  Deci nu gestionăm noi, Inspectoratul școlar, ci fiecare unitate administrativ-teritorială Noi am venit doar cu propunerea. Sumele sunt repartizate pe unități, fiind gestionate prin bugetele locale. Pot să vă spun că am avut 22.726 de elevi și preșcolari care au beneficiat de Masă Sănătoasă în cadrul acestui program, anul care s-a încheiat.

Andreea Daraban: În ceea ce privește celelalte programe, cum ar fi ”Laptele și Cornul”?  În județul Iași se mai derulează acest program?

 Rodica Leontieș: Este singurul care se regăsește în mai puține unități școlare.

Andreea Daraban: Așadar sunt unități școlare care primesc totuși lapte și corn?

Rodica Leontieș:  Da, în perioada noiembrie-decembrie, în anul școlar în curs, avem unități unde sunt distribuite fructe sau fructe și produse de panificație.

Andreea Daraban: Dar laptele a dispărut. De ce? Nu s-au organizat licitații? Care este motivul pentru care nu se mai distribuie acest produs în școli?

Rodica Leontieș: Nu știu dacă pot răspunde eu la această întrebare. Probabil nu au putut fi încheiate contracte cu furnizori Poate în județul Iași nu avem suficienți furnizori pentru acest produs Este doar o părere a mea Nu am această informație. Dar, la nivelul Iașiului, nu avem decât fructe și produse de panificație.

Andreea Daraban: În raportul ”Starea învățământului preuniversitar Iași”, realizat de Inspectoratul școlar județean pentru anul trecut, 1058 de elevi nu au promovat clasa în învățământul primar, fiind cea mai mare valoare a repetenției înregistrată în ultimii șase ani.  De altfel, în ultimii șase ani peste 5000 de elevi din clasele primare au rămas repetenți. Cum se explică aceste cifre?

Rodica Leontieș: Într-adevăr, în ”Starea învățământului pentru anul școlar 2024-2025” avem 109 copii care au abandonat la nivel primar, la gimnaziu 197 și 19 la învățământul profesional și tehnic Așa cum ați remarcat, procentul copiilor la nivel primar, aflați în această situație, este de 2,8%. Un procent care justifică nevoia unor activități, în primul rând remediale, similare celor realizate prin PNRAS, Odată cu ieșirea din perioada de pandemie, acest procent a înregistrat o creștere ușoară, dar constantă, semnalând nevoia unor intervenții pentru recuperare acestor pierderi în învățare. Numărul copiilor care abandonează școala în învățământul primar este generat și de faptul că părinții pleacă în străinătate își înscriu, într-o primă etapă copiii, după care iau copiii cu ei și, cred eu, că ăsta este principalul motiv al numărului crescut de copii care au abandonat.

Andreea Daraban: Care au abandonat, dar repetenți la clasele primare? Numărul este destul de mare și a crescut, de la an la an, din 2019 încoace. Adică ei nu au luat calificative de trecere, la cel puțin două discipline.

Rodica Leontieș: Am făcut niște verificări în unitățile școlare și asta am constatat. Ne-am întrebat și noi de ce a crescut numărul copiilor care abandonează la nivel primar și am constatat că părintele îl înscrie, așa cum spuneam, el apare în catalog înscris, în perioada ianuarie-februarie îl mai readuce puțin la școală, iarăși îl ia, vorbim, în special, de zonele defavorizate de zonele vulnerabile și atunci practic, el apare repetent și acest copil poate fi repetent unu, doi, trei ani.

Andreea Daraban: Ce se întâmplă totuși cu acești copii? Îi are cineva în evidență? Cum îi recuperăm pe acești copii?

Rodica Leontieș: Noi monitorizăm, din punct de vedere al inspectoratului, constant evoluția acestui fenomen, atât a repetenției cât și a abandonului școlar în unitățile de învățământ. Din analiza datelor furnizate de unitățile școlare și a constatărilor, pe care inspectorii școlari le-au obținut în urma controlelor tematice pe care le-au avut, acest fenomen este determinat de un cumul de factori. Numărul cel mai mare de elevi aflați în această situație, identificat cum am spus în mediul rural, acolo unde există un număr mare de copii care provin din familii vulnerabile, zone cu migrație mare a părinților în străinătate, familii cu condiții socio-materiale precare, e foarte greu de gestionat. Pentru că, eu cred, că acesta a fost și motivul pentru care unele unități școlare din mediul rural și-au pierdut personalitatea juridică, pentru că acești copii, practic, în SIIIR (Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România) nu au mai fost regăsiți, anul trecut școlar, pentru că, initial, au fost înscriși apoi au fost plecați. Nu ai cum să împiedici, pentru că depinde foarte mult de familie. Indiferent cât de mult s-ar implica școala, direcțiunea, profesorii, dirigintele, cred că depinde foarte mult, în primul rând, de familie.

Andreea Daraban: Orele acestea remediale, cum se desfășoară în județ?

Rodica Leontieș: La nivel primar sunt obligați să aibă cele două ore.  Se fac. Colegii de specialitate au făcut verificări, învățătorii realizează aceste ore și cred că și în învățământul gimnazial și nu numai și în învățământul liceal, noi putem realiza aceste ore remediale. Avem 25% din orele pe care le avem la dispoziția profesorilor, ore pe care le putem folosi pentru aceste ore remediale, adică pentru performanță sau pentru a putea acoperi niște lacune ale elevilor la disciplina pe care o predă fiecare.

Varianta audio a interviului:

(AUDIO) Iași: Profesorii suplinitori află săptămâna viitoare în ce unități școlare vor activa

Publicat de Gabriela Rotaru, 21 august 2025, 12:57

(AUDIO) Profesorii titulari din județul Iași nu vor mai beneficia de plata cu ora

Publicat de Gabriela Rotaru, 3 august 2025, 13:00

#StareaEducației (INTERVIU) Rodica Leontieș, inspector general ISJ Iași: ”Este clar că vor fi completări de normă pentru profesorii titulari din județ, dar nu se va pune problema ca un profesor titular să rămână fără catedră completă. Mărirea normei didactice de predare va avea repercusiuni asupra încadrării profesorilor.”

Publicat de Gabriela Rotaru, 1 august 2025, 10:34

Schimbările ce urmează să fie implementate au stârnit nemulțumiri și tensiuni, atât în cancelarii, cât și în rândul sindicatelor, care amenință cu ample proteste.

Invitata colegei noastre, Andreea Daraban,  este doamna profesor Rodica Leontieș, șefa Inspectoratului Școlar Județean Iași, care aduce lămuriri  privind efectele pe care aceste modificări legislative le au asupra școlilor din județul Iași.

Andreea Daraban: Creșterea normei didactice în învățământul preuniversitar, anunțată în contextul unui pachet de măsuri fiscale, a stârnit reacții diverse. Se vorbește despre posibile blocaje instituționale, despre profesori suplinitori care nu vor mai avea catedre, despre profesori titulari care nu vor mai avea cum să-și completeze norma în școala în care se află. Cum se prezintă situația în județul Iași  și care este atmosfera în rândul cadrelor didactice?

Rodica Leontieș: Într-adevăr, efectele legii 141/2025 implică și segmentul de educație. Vorbim despre o reorganizare a rețelei școlare și constituirea normelor didactice de predare ca urmare a aplicării acestor măsuri. La acest moment, noi avem la nivelul județului unități care își pierd personalitatea juridică. În municipiul Iași avem 19 unități, 15 grădinițe cu program prelungit și 4 școli, respectiv”Mihail Codreanu”, ”Carmen Silva , ”Veronica Micle” și ”Gheorghe Asachi”. În municipiul Pașcani avem două unități de învățământ,  respectiv o grădiniță și școala ”Ion Creangă” din Gâștești. În orașul Hârlău avem o grădiniță cu program prelungit și școala gimnazială ”Pârcovaci”, iar în orașul Târgu Frumos, o unitate  și anume Liceul Tehnologic ”Petru Rareș”. În mediul rural,  avem 10 unități de învățământ din 8 UAT-uri și anume Belcești, Deleni, Miroslava, Popricani,  Tomești, Țibana, Țibănești și Voinești.

Noi am avut deja o întâlnire cu primarii din aceste localități, ale căror unități își pierd personalitatea juridică pentru a discuta o eventuală reconfigurare  a rețelei școlare în vederea asigurării unei oferte educaționale coerente și adaptate nevoilor actuale. Practic, acesta este primul demers,  reorganizarea rețelei.  Știți că a apărut o procedură  privind reorganizarea unităților de învățământ  care este în dezbatere publică  până pe data de 6 august. Noi, până pe data de 8 august, avem obligația de a definitiva acea rețea școlară și abia apoi putem vorbi de încadrarea titularilor în unitățile școlare, conform tot unei proceduri  care este în dezbatere publică,  tot până pe data de 6 august. Într-adevăr, mărirea normei didactice  de predare pentru fiecare profesor, de la 18 la 20 de ore, este clar că va avea repercusiuni asupra încadrării profesorilor.  În primul rând, vom face încadrarea profesorilor titulari și este clar că numărul de ore care erau vacantate pentru suplinire se diminuează.

Andreea Daraban: Vorbeați despre reorganizarea rețelei școlare. Practic, aceste instituții care nu îndeplinesc criteriile pentru a avea personalitate juridică  vor fi comasate cu alte instituții?  Cum se va face această reorganizare mai exact?

Rodica Leontieș: Aceste unități școlare, care nu îndeplinesc condițiile  pentru a rămâne cu personalitate juridică, vor fi absorbite de alte unități care au personalitate juridică la momentul acesta. Noi intenționăm ca grădinițele să fie arundate  școlilor, deci celor patru din muncipiul Iași  clar că le vor fi arundate grădinițe,  pentru a-și menține personalitatea juridică. Deocamdată a fost doar o propunere,  vă dați seama că trebuie și o hotărâre de Consiliul Local și o adresă pe care noi o înaintăm Ministerului.  Nu știu dacă este oportun să spun,  acum, care au fost propunerile pentru arundare,  atât timp cât nu este o hotărâre de Consiliul Local și fiind și o procedură care este în dezbatere publică. După data de 8 august vă pot spune exact  care au fost arundările.

”În mediul urban,  în fiecare an, noi am pledat pentru calificare.  Dar dacă profesorul are o altă specializare, are posibilitatea să-și completeze norma pe a doua specializare, decât cea care este în actul de numire.”

Andreea Daraban: În ceea ce privește personalul din aceste unități care vor fi arundate, ce se va întâmpla cu personalul de conducere, dar și cu ceilalți profesori?

Rodica Leontieș: În primul rând, fiecare disciplină va include profesorul titular din unitatea A și respectiv din unitatea B, iar încadrarea să face per total norme  și în urma unei evaluări, dacă va fi cazul,  un cadru didactic va face obiectul completării de normă. Dar eu vă asigur că la nivelul județului Iași, este clar că vor fi completări de normă pentru profesorii titulari, dar nu se va pune problema ca un profesor titular să rămână fără normă, atât timp cât noi, la momentul acesta, avem peste o mie de posturi, catedre rezervate  sau vacante sau fracțiuni de normă. Deci,  posturi pentru profesorii titulari vor fi.

Andreea Daraban: Vor fi, dar profesorii vor fi nevoiți să facă naveta între școli.

Rodica Leontieș: Bine, dar și în acest moment avem profesori titulari în două sau trei unități școlare, deci nu este în premieră.

Andreea Daraban:  Odată cu mărirea normei didactice, de la 18 la 20 de ore, vor apărea și astfel de cazuri în care profesorii titulari nu își vor putea întregi norma în școala în care sunt.

Rodica Leontieș: Da, vor fi situații în care un profesor titular  nu își poate constitui norma de 20 de ore în unitatea în care este titular. Și atunci va participa într-o ședință publică pentru completarea normei în altă unitate școlară sau, conform metodologiei, am înțeles că nu numai în învățământul gimnazial, ci și în învățământul liceal, va fi posibil să își completeze norma la nivel de unitate până la o treime din aria curriculară.

Andreea Daraban: Adică să predea și altceva decât ceea ce predă în mod obișnuit.

Rodica Leontieș: Da, dar de regulă, noi în mediul urban,  în fiecare an, am pledat pentru calificare. Deci, dacă are o altă specializare, are posibilitatea să-și completeze norma pe a doua specializare, decât cea care este în actul de numire.

Andreea Daraban: Dacă un profesor este de matematică, va putea preda, de exemplu, și biologie?  

Rodica Leontieș: În mediul urban nu vom merge pe această variantă. În mediul rural, dintotdeauna un profesor titular a avut posibilitatea completării până la jumătate de normă în altă specializare și nu obligatoriu  conform specializării pe care a dobândit-o prin studii.

”Noile fișe de vacantare vor fi prezentate comisiei Inspectoratului Școlar în intervalul 8-14 august, astfel încât, pe data de 18 august, va fi publicată o nouă listă cu posturile vacante și ulterior vor fi ședințele publice, începând cu data de 20 august. ”

Andreea  Daraban: Aveți, la momentul de față, o situație cu profesorii titulari  care sunt nevoiți să își întregească norma? Aveți o estimare?

Rodica Leontieș: La momentul acesta nu avem, atât timp cât nu am primit din școli fișele de încadrare pentru anul următor școlar. În luna februarie, am primit fișele de vacantare cu încadrarea titularilor și cu posturile vacante pentru anul școlar următor.

Andreea Daraban: Care nu mai sunt valabile acum.

Rodica Leontieș:  Absolut. Această listă va fi modificată, deci aceste fișe de vacantare vor fi prezentate  comisiei Inspectoratului Școlar în intervalul 8-14 august, astfel încât, pe data de 18 august, vom publica o nouă listă cu posturile vacante și ulterior vor fi ședințele publice, începând cu data de 20 august. Dar să nu uităm că noi avem ședințe publice și pe data de 1 august, respectiv luni, 4 august. Vineri, 1 august, repartizăm pe posturile care sunt publicate deja cu viabilitate de cel puțin 4 ani,  candidații care au obținut  la concursul de titularizare din iulie 2025, minimum nota 7,  atât la proba scrisă, cât și la lecția, la clasă,  respectiv proba practică.

Andreea Daraban: Așadar, acei candidați care au susținut anul acesta titularizarea vor beneficia de posturile pentru care au candidat?

Rodica Leontieș: Absolut. Vor fi ședințele publice,  iar noi vom emite decizii în intervalul 5-8 august, astfel încât respectivul candidat să se poată prezenta la unitățile de învățământ în vederea încheierii contractelor  individuale de muncă.  Data limită de prezentare în unitatea școlară va fi 8 august.

Andreea Daraban:  Și au garanția că vor primi acel post pentru care au candidat în urma reorganizării rețelei școlare și a creșterii normei didactice?

Rodica Leontieș: Dumnealor vor avea încheiat contract de muncă pe perioadă nedeterminată și vor intra în evaluare, în condițiile în care va fi o completare de normă sau o restrângere de activitate la catedra respectivă. Deci, în această procedură privind constituirea normelor, avem exact pașii pe care trebuie să îi întreprindă fiecare unitate școlară în vederea încadrării profesorilor titulari,  dumnealor având statut de profesor titular. Restrângerea de activitate implică asigurarea de către unitatea școlară a unui număr mai mic de 10 ore, deci jumătatea de normă. Cine are măcar 10 ore face obiectul completării de normă. Cine are sub 10 ore  face obiectul restrângerii totale de activitate. Asta presupune participarea în ședință publică și cu prioritate  poate fi detașat pe o catedră fie vacantă, fie rezervată pentru un an școlar.  Pentru că profesorul titular are prioritate în ședințele publice la completare, respectiv la restrângere de activitate.

”Nu cred că profesorii suplinitori  vor rămâne fără post, dar diminuare de normă cu siguranță va fi și vor fi și dumnealor  prezenți în ședință publică pentru a-și completa norma didactică. Nu pot să spun că nu vor fi afectați profesorii de aceste măsuri.  Vor fi afectați, dar profesorii titulari nu.” 

Andreea Daraban: Câți profesori suplinitori sunt afectați de aceste măsuri care urmează să fie luate în județul Iași?

Rodica Leontieș: Iarăși un răspuns la care nu pot fi foarte exactă. Pentru că depinde foarte tare de ceea ce se întâmplă cu profesorii titulari. Și atunci, implicit și profesorii suplinitori care au beneficiat de continuitate pot avea diminuată norma didactică.

Andreea Daraban: Pot rămâne și fără post?

Rodica Leontieș: Nu cred că vor rămâne fără post, dar diminuare de normă cu siguranță va fi și vor fi și dumnealor  prezenți în ședință publică pentru a-și completa norma didactică. Nu pot să spun că nu vor fi afectați profesorii de aceste măsuri.  Vor fi afectați, dar profesorii titulari nu.  În schimb, vom vedea cu profesorii suplinitori  în ce măsură putem să asigurăm  fiecăruia o catedră completă. Lista posturilor, clar că va suferi modificări. V-am zis că lista finală pentru ședințele  publice din august va fi pe data de 18.

”Nu voi permite să mai avem plata cu ora la profesorii  titulari. Acesta este contextul.  Încercăm să fim echilibrați și să avem o bună măsură în toate.”

Andreea Daraban: Sindicatele reclamă faptul că mișcările de personal nu se fac în mod echitabil. Profesorii spun că această creștere a normei didactice va scădea calitatea actului educațional la clasă. Cum priviți dumneavoastră aceste aspecte?

Rodica Leontieș: La nivelul județului Iași,  bună parte din profesori au avut plata cu ora.

Andreea Daraban: Ce se întâmplă cu plata cu ora acum?

Rodica Leontieș: Fiecare profesor  va fi încadrat cu 20 de ore, nu mai mult, pentru a asigura normele și profesorilor suplinitori.  Și personalul de conducere, îndrumare și control nu poate să presteze ore la plata cu ora. Cel puțin, la nivelul inspectoratului, nu voi permite să avem plata cu ora la profesorii titulari pentru a putea asigura norme pentru profesorii suplinitori,  pentru candidatii care au susținut  concurs și au dreptul și ei  la un număr de ore pentru anul următor școlar. Acesta este contextul.  Încercăm să fim echilibrați și să avem o bună măsură în toate.

Andreea Daraban: Așadar, putem spune că în județul Iași nu va mai exista plata cu ora pentru cadrele didactice din preuniversitar.

Rodica Leontieș: Eu așa îmi doresc. Vom prelua fișele, adică cel puțin  fișele pe care le vom prelua  la acest moment, vor fi doar cu 20 de ore  sau în cazuri excepționale,  dacă numărul de ore e multiplu de 3, clar că vor fi  21 de ore, că nu poți să iau o oră din 3. Dar, mai mult de atât, nu. Vor fi toate orele  vacantate pentru a putea fi repartizați candidații care au susținut concurs.

Andreea Daraban:  Directorii vor avea și ei  norma didactică mărită. Au fost voci care au spus că mulți directori  vor renunța la aceste funcții. Avem astfel de situații în județul Iași?

”Vom reorganiza colectivele.  Dar nu vă imaginați că vom  destabiliza foarte tare în unitățile  în care avem un singur rând de clase.”

 Rodica Leontieș: În momentul acesta nu am  nici o cerere pentru renunțarea la funcția de conducere.

Andreea Daraban: Creșterea numărului de elevi în clasă presupune  refacerea tuturor efectivelor de clase,  dacă măsura se va aplica  întocmii ca în contextul legii. Ce beneficii survin în urma  unei astfel de decizii?

Rodica Leontieș: În primul rând, pentru anul următor școlar,  într-adevăr, vom reorganiza colectivele.  Dar nu vă imaginați că vom  destabiliza foarte tare în unitățile  în care avem un singur rând de clase.  Dacă am 12 copii  minim, există posibilitatea prin derogare  cu 2 copii mai puțin, adică vom  funcționa și cu colective cu 10 elevi. Repet, în cazuri excepționale, dacă vom avea două clase  paralele cu câte 10 elevi, atunci vom constitui un singur colectiv. Și atunci încadrarea va suferi  modificări și implicit  și profesorii titulari  vor fi afectați și din acest motiv.

Dacă vorbim de 10 elevi, nu vorbim de învățământ simultan. Avem învățământ simultan, într-adevăr,  în zonele defavorizate. A apărut, într-adevăr, și un ordin pentru învățământul  simultan. Inclusiv clasa  a VIII-a nu mai este o clasă de sine stătătoare, dacă numărul elevilor este mult prea mic.  Și atunci va fi  în regim simultan și acea  clasă, cu preadarea, probabil, a matematicii și a limbii române, adică disciplinele de examen,  separat. Noi mergem pe  ideea de a avea cât mai puține clase în simultan,  doar în zonele, repet,  defavorizate, și să rămânem cu clase de sine stătătoare pentru a crește calitatea actului educațional.

Andreea Daraban: Unde avem cazuri în care există  doar 10 elevi într-o clasă, doar în  mediul rural, bănuiesc?

Rodica Leontieș: Da. Acolo se vor face reorganizări cu predilecție.  În mediul urban avem la Podu Iloaiei. Există un ordin privind modificarea metodologiei pentru organizarea claselor în regim simultan. Este aprobată prin ordin de ministru din 2024. Noi, în etapa de vacantare, din contră, am încercat să reorganizăm rețeaua de așa manieră încât numărul claselor care învață în simultan să fie cât mai mic.

Andreea Daraban: Până în prezent, numărul într-o clasă era în jurul a 26 de elevi. Ce se întâmplă  în clasele din mediul urban, din licee, din școli gimnaziale în care există acest număr minim de 26, vor mai fi  copii în plus?

Rodica Leontieș: În prezent, clasele de început vor merge exact așa cum au început, adică la liceu 26, nu 28. Modificările o să apară  în  formațiunile de studiu care nu  îndeplinesc condițiile de  12 elevi, în funcție de ce apare în această procedură.

Andreea Daraban: Deci doar în cazurile  acestea  se va suplimenta  numărul de elevi în clasă sau se vor uni clasele?

Rodica Leontieș: Da.

Andreea Daraban: Care sunt cele mai mari dificultăți cu care  vă confruntați în ceea ce privește  reorganizarea rețelei școlare?

Rodica Leontieș: Așteptăm un răspuns de la domnul primar de la Miroslava  pentru că acolo este o unitate care își pierde personalitatea juridică. Vorbim de un liceu cu profil agricol și încercăm să găsim cea mai bună soluție pentru a rămâne un  liceu cu profil agricol, ei având niște proiecte împreună cu Ministerul Agriculturii și să vedem ce unitate vom aronda,  probabil tot una dintre unitățile școlare care nu îndeplinește condițiile de a rămâne cu personalitate juridică.

Variana audio a interviului:

(AUDIO) Rodica Leontieș preia conducerea Inspectoratului Școlar Județean Iași

Publicat de Gabriela Rotaru, 10 martie 2025, 19:25