#StareaEducației (INTERVIU) Iuliana Țugui, inspector pentru învățământ tehnic și profesional în cadrul ISJ Iași: ”În anul școlar 2026–2027, elevii vor urma un traseu educațional mai flexibil, care le permite să obțină o calificare după trei ani, să continue până la nivelul 4 de calificare și să susțină Bacalaureatul./ „Performanța unui liceu tehnologic nu se măsoară doar prin promovabilitatea la Bac.”/

Publicat de andreeadaraban, 26 iulie 2026, 22:01 / actualizat: 28 iulie 2026, 15:27

Despre schimbările aduse de noua legislație și impactul acestora asupra elevilor, profesorilor și angajatorilor a vorbit, în emisiunea Starea Educației, Iuliana Țugui, inspector pentru învățământ tehnic și profesional în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Iași.

Potrivit Iulianei Țugui, reforma nu înseamnă dispariția pregătirii profesionale, ci integrarea acesteia în cadrul liceului tehnologic. „Este greu să spunem că s-a renunțat la învățământul profesional. Pregătirea profesională de nivel 3 rămâne, doar că este integrată în învățământul liceal tehnologic, oferind elevilor mai multă flexibilitate”, explică inspectorul.

Practic, elevii înscriși în clasa a IX-a la un liceu tehnologic vor avea trei opțiuni. După primii trei ani pot susține examenul de certificare pentru calificarea de nivel 3 și se pot angaja. Dacă aleg să continue încă un an, vor obține calificarea de nivel 4, iar ulterior pot susține și examenul de Bacalaureat.

Un exemplu este cel al domeniului comerț. Un elev poate obține după trei ani calificarea de comerciant-vânzător, iar după finalizarea clasei a XII-a poate deveni tehnician în achiziții și contractări sau tehnician în activități economice. „Elevul știe încă din momentul în care completează fișa de opțiuni că după trei ani poate obține o calificare și poate merge la muncă, iar dacă dorește poate continua studiile și obține o calificare superioară”, a precizat Iuliana Țugui.

O altă schimbare majoră este prevăzută pentru anul școlar 2029–2030, când întreg învățământul tehnologic ar urma să funcționeze exclusiv în sistem dual, în parteneriat cu operatorii economici.

Inspectorul școlar spune că, deși inițial termenul părea dificil de atins, noile reglementări cresc șansele ca această țintă să fie realizată. Una dintre modificările importante este faptul că operatorii economici nu vor mai fi obligați să acorde bursa profesională tuturor elevilor din sistemul dual, măsură care ar putea încuraja mai multe companii să devină partenere ale școlilor.

În schimb, avantajele sistemului rămân semnificative: elevii efectuează mai multe ore de practică direct în companii, sub îndrumarea unui tutore, iar angajatorii își formează viitorii salariați. „Absolvenții învățământului dual sunt mult mai bine pregătiți pentru piața muncii pentru că fac foarte multă practică alături de profesioniști din companii”, subliniază Iuliana Țugui.

În județul Iași funcționează 43 de licee tehnologice, iar toate au încheiate parteneriate cu operatori economici. „Nicio clasă propusă în oferta educațională nu există fără solicitare din partea unui operator economic”, afirmă inspectorul.

Cerere există în aproape toate domeniile de pregătire, însă numărul locurilor diferă în funcție de necesarul pieței muncii.

Pentru anul școlar 2026–2027 sunt prevăzute 148 de clase în învățământul tehnologic, dintre care 16 clase și jumătate vor funcționa deja în sistem dual.

Deși pentru următorii ani există încă personal didactic suficient, Inspectoratul Școlar atrage atenția că apar dificultăți în recrutarea profesorilor pentru anumite specializări, în special pentru efectuarea practicii.

Cele mai mari probleme sunt în domeniul alimentației publice și al industriei alimentare, iar una dintre soluțiile analizate este atragerea specialiștilor din mediul economic către activitatea didactică. „Încercăm să convingem mentori din practică și profesioniști din companii să vină la catedră. Deocamdată găsim soluții”, spune Iuliana Țugui.

Inspectorul consideră că rezultatele la Bacalaureat nu reflectă întotdeauna performanța unui liceu tehnologic. Mulți dintre elevii care aleg această rută educațională intră cu medii mici, iar o parte dintre ei urmăresc în primul rând obținerea unei calificări și angajarea imediată, nu continuarea studiilor universitare. „Nu cred că Bacalaureatul ar trebui să fie criteriul principal de evaluare a unui liceu tehnologic. Este important, dar trebuie analizat împreună cu alte criterii, în special inserția absolvenților pe piața muncii”, afirmă aceasta.

În prezent, Inspectoratul Școlar nu dispune de statistici complete privind angajarea tuturor absolvenților, deoarece legătura cu mulți dintre ei se pierde după finalizarea studiilor. În schimb, există date punctuale pentru unele unități de învățământ și statistici privind absolvenții învățământului dual.

Redăm, mai jos, interviul integral:

Andreea Daraban: Cea mai importantă schimbare ce ține de învățământul tehnologic este că, începând cu anul școlar 2026-2027, nu vor mai fi organizate clase pentru vechile școli profesionale, cele de 3 ani. De ce s-a decis renunțarea la învățământul profesional de 3 ani și integrarea acestuia în liceul tehnologic?

Iuliana Țugui: E greu să spunem că s-a renunțat la învățământul profesional, pentru că învățământul profesional oferă pregătirea de nivel 3, calificare de nivel 3. Și s-a integrat în învățământul liceal tehnologic pentru exact acea flexibilitate despre care spuneați. Practic, învățământul liceal tehnologic oferă 3 avantaje: nivelul 3 de calificare după 3 ani, nivelul 4 de calificare după clasa a XII-a, și, bineînțeles, susținerea examenului de Bacalaureat  pentru cei care doresc traseul învățământului universitar, în orice domeniu de pregătire.

Andreea Daraban: Așadar, elevii se pot opri după 3 ani de studii și vor avea un certificat, o calificare, în urma efectuării celor 3 ani.

Iuliana Țugui: Exact. Este o schimbare majoră pentru sistemul de învățământ preuniversitar din țara noastră. Această formă de pregătire profesională este organizată în acest fel pentru prima dată după 1989, dar credem noi că este mult mai eficientă. Cel puțin așa consider în acest moment. Pentru că un elev care acum intră în clasa a IX-a, dar el a putut să opteze pe fișa de înscrieri la o anumită școală, la un anumit liceu, el se poate opri după 3 ani de zile. Pentru că, atunci când a bifat pe fișa de opțiuni, planul de școlarizare pentru 2026-2027 a fost structurat pe domenii de pregătire profesională și, în cadrul domeniului, pe calificări de nivel 4 și de nivel 3. Toate calificările de nivel 3 dintr-un domeniu sunt integrate calificărilor de nivel 4 din același domeniu.  Deci, atunci când și-a completat fișa de opțiuni, el și-a bifat o calificare de nivel 4 și ce calificare de nivel 3 era asociată.

Andreea Daraban: Ne puteți da un exemplu concret?

Iuliana Țugui: Elevul a optat pentru comerciant vânzător nivel 3 de calificare, pe care până în acest moment ar fi obținut acea calificare prin învățământul profesional.  Dar el se poate duce să mai facă încă un an și este tehnician în activități economice sau tehnician în achiziții și contractări.

Andreea Daraban: Poate obține ambele diplome.

Iuliana Țugui: Da, le poate obține. Un elev care a optat pentru tehnician în achiziții și contractări, domeniu de pregătire comercial nivel 4 de calificare, el știe de astăzi, când a fost deja repartizat, că după 3 ani de liceu tehnologic, poate să dea un examen de certificare de nivel 3 și să fie comerciant vânzător și are diploma și se poate duce să lucreze. Dacă vrea să continue, mai face și clasa a XII-a, își dă nivelul 4 de calificare și este tehnician în achiziții și contractări. Am luat un domeniu comercial pur întâmplător.  Putea fi orice alt domeniu de pregătire.

Andreea Daraban: Și după ce termină anul 4, clasa a XII-a, dacă dorește, poate să dea și Bacalaureatul.

Iuliana Țugui: Sigur.  Noi ne dorim ca toți elevii noștri să dea Bacalaureatul, dar nu este și opțiunea tuturor elevilor care intră în învățământul tehnologic. Pentru că sunt foarte mulți elevi care acum au completat fișa de opțiuni, știind că ei se vor opri la clasa a XI-a, pentru că dacă nu apărea această schimbare sau restructurare a traseului tehnologic, el se ducea pe învățământ profesional. Avem foarte mulți copii care au venit la liceu tehnologic pentru că vor să intre în câmpul muncii și vor să învețe o meserie.

Andreea Daraban: O altă schimbare majoră este prevăzută pentru anul școlar 2029-2030, când învățământul tehnologic preuniversitar va funcționa exclusiv în sistem dual. Cât de fezabil este acest lucru? Cel puțin atunci când ne gândim la județul Iași.

Iuliana Țugui: Dacă această întrebare mi-ar fi fost adresată acum câteva luni, aș fi spus că nu am încredere că va fi realizabil acest prag, acest deadline. Acum, însă,  spun că sunt șanse să fie îndeplinită această țintă și asta pentru că între timp a apărut legislația care precizează modul de înscriere și de funcționare a învățământului tehnologic dual,  și în care criteriile după care un agent economic poate sau nu să semneze un acord de parteneriat pe învățământul dual s-au schimbat puțin.

Andreea Daraban: În ce sens?

Iuliana Țugui: În sensul în care acordarea bursei profesionale, pe care agentul economic era obligat să o acorde fiecărui elev care este înscris în învățământul dual și cu care partenerul economic a încheiat acord de parteneriat, nu mai este obligatorie. Deci agentul economic are opțiunea de acorda această bursă sau poate să nu o dea. Învățământul tehnologic dual oferă și alte avantaje. Acel tutore de practică care asigură formarea competențelor practice a unui absolvent, viitor absolvent, are un rol extrem de important. Li se oferă diverse avantaje materiale. Toți operatorii economici care își asumă formarea profesională a unor absolvenți pleacă de la premisa că aceștia  că vor fi viitorii angajați. Deci li se oferă locuri de muncă. Nu toți absolvenții își doresc, însă,  să rămână în acel loc de muncă, dar ei au deschiderea și sunt considerați și nu doar că sunt considerați, este o realitate,  absolvenții de învățământ tehnologic dual sunt mult mai bine pregătiți pentru că fac foarte multă practică sub ochii și sub îndrumarea tutorelui de practică, profesionistul din unitatea economică. Acum, dacă ne-am dus la operatorii economici, eu aș specifica câteva aspecte legate de admiterea în această nouă formă de organizare a învățământului tehnologic. Dacă până în acest an școlar, care tocmai se finalizează, noi aveam admiterea în învățământul liceal tehnologic, se respecta legislația, calendarul de admitere în învățământul liceal cu repartiția computerizată, iar învățământul profesional era la solicitarea părintelui și copilului, cu dosar depus și cerere de înscriere direct în unitatea de învățământ,  în acest an admiterea este computerizată pentru toată lumea.  În același timp, când s-a construit proiectul planului de școlarizare pentru învățământul liceal tehnologic, s-au făcut solicitări din partea operatorilor economici. Deci, atunci când o unitate de învățământ tehnologic a propus un plan de școlarizare, dau un exemplu, trei clase de liceu pe un anumit domeniu de pregătire, cu calificările A, B, C, pentru toate acele trei calificări a avut solicitări de școlarizare din partea operatorului economic. Întreaga pregătire practică în învățământul tehnologic se realizează în parteneriat cu operatorii economici, mai ales în clasele mai mari, clasele a XI-a, a XII-a, de obicei. Nici un operator economic nu semnează o solicitare dacă știe că nu este nevoie pe piața muncii.

Andreea Daraban: Câte licee tehnologice sunt în județul Iași?

Iuliana Țugui: 43.

Andreea Daraban: Și toate au aceste contracte cu operatorii economici?

Iuliana Țugui: Da, toate. Nici o clasă din cele care s-au găsit pe fișa de înscriere a copiilor nu este fără o solicitare în spate.

Andreea Daraban: Există suficient agenți economici care să absoarbă acești elevi, începând cu anul școlar 2029-2030, în cazul în care se impune obligativitatea acestui tip de învățământ dual?

Iuliana Țugui:  E greu să mă pronunț eu dacă există sau nu există suficienți, dar fiecare unitate de învățământ care școlarizează învățământ tehnologic are propriile parteneriate în funcție de domeniile în care școlarizează, de calificările în care școlarizează. Dar există operatori economici care ne sprijină și care sunt alături de învățământul tehnologic necondiționat.

Andreea Daraban: Care sunt domeniile în care angajatorii ieșeni solicită cei mai mulți absolvenți?

Iuliana Țugui: Să știți că toate sunt căutate. Noi avem grupate calificările din domeniul tehnologic pe tehnic, servicii și resurse. Acestea sunt cele trei profiluri. În cadrul acestora sunt mai multe domenii. Fiecare profil este cu propriile domenii. Sunt solicitări pe absolut toate domeniile, și pe comerț, și pe mecanică, și electric, și textile, absolut tot. Mai multe sau mai puține. Și din acest motiv și cifra de școlarizare diferă puțin.

Andreea Daraban: De exemplu, anul trecut s-au ocupat toate locurile puse la dispoziție de colegiile, liceele tehnologice?

Iuliana Țugui:  Am avut o ofertă de școlarizare, nu știu dacă prea mare față de numărul de absolvenți de clasa VIII-a, dar au fost câteva clase propuse care nu s-au constituit. Am avut o clasă pe construcții, am avut clase și pe confecții care nu s-au constituit. Pentru că nu au fost suficiente solicitări față de oferta propusă din partea copiilor.

Andreea Daraban: Anul acesta care este oferta?

Iuliana Țugui:  În anul acesta avem 148 de clase. Dintre acestea, 16 clase și jumătate sunt clase propuse pe învățământ tehnologic dual, restul sunt învățământ liceal tehnologic. Oferta este cumva adaptată la generația care vine, la solicitările operatorilor economici  și să vedem rezultatul primei repartiții. În funcție de această repartiție, va urma și o a doua etapă, în funcție de numărul de locuri care rămân neocupate, așa cum spune calendarul, de admitere în învățământul liceal.

Andreea Daraban: În ceea ce privește pregătirea practică a elevilor din liceele tehnologice, există suficient personal care să acopere aceste domenii existente în oferta școlară?

Iuliana Țugui:  Aș putea să spun că, cel puțin pentru anul care va urma și poate următorul an încă, avem resursa umană care să asigure pregătirea profesională teoretică și practică pentru aceștia elevi. Este o întreagă mișcare în ceea ce privește mobilitatea personalului, așa cum este în orice alt domeniu sau pentru orice altă pregătire, altă calificare, dar dintre generațiile mai tinere, care își doresc să intre în sistemul de învățământ preuniversitar tehnologic, există destul de multe reticențe. De la an la an va trebui să găsim soluțiile cele mai bune.

Andreea Daraban: Unde există cel mai mare deficit? Pe ce domenii?

Iuliana Țugui:  Sunt domenii la care este deficit, spre exemplu în domeniul alimentație publică, la industria alimentară, și mai sunt câteva domenii. Noi încercăm să convingem mentori din practică, oameni care sunt din activitatea economică să vină la catedră. Deocamdată nu este o problemă, deocamdată găsim soluții.

Andreea Daraban: Există o reticență a elevilor care se îndrepta către liceele tehnologice. De unde credeți că vine această reticență? Să fie oare din cauza mediilor de admitere, sau poate a faptului că și mediile la Bacalaureat sunt destul de mici, cu promovabilitate scăzută de obicei la acest examen?

Iuliana Țugui:  Există o reticență. Sunt foarte curioasă dacă se va menține acum când ei nu mai intră în învățământul profesional și intră direct în învățământul liceal tehnologic. Sunt mai multe aspecte care trebuie analizate. Noi nu trebuie să uităm că elevii care au intrat în aceste licee sunt elevi care au intrat și cu media 2 și cu media 3, o parte dintre ei fără să susțină Evaluarea Națională și nu puțini. Dacă ai intrat în școală, în clasa a IX-a, cu o medie de admitere de 2, 3, 5, nu poate liceul tehnologic, care oferă și o pregătire de nivel 4, care îl scoate pe piața muncii,  nu poate să-i ducă pe toți elevii de acolo  la un Bacalaureat de 100% absolvire, cu medie peste 6, pentru că nu este foarte simplu. Nu putem întotdeauna să asigurăm acest parcurs și poate mulți dintre elevii noștri nici nu-și doresc acest lucru. Ei vor să intre pe piața muncii. Avem o absorbție pe piața muncii destul de frumoasă în foarte multe licee tehnologice care nu au o promovabilitate foarte mare la Bacalaureat.

Andreea Daraban: Ar trebui să fie examenul de Bacalaureat un criteriu pentru a măsura performanța unui liceu tehnologic?

Iuliana Țugui:  Nu cred că ar trebui să fie un criteriu prioritar. Este un criteriu. Evident, ne dorim ca toți elevii care termină liceul, că este liceu tehnologic sau un alt tip de liceu să promoveze Bacalaureatul, dar n-ar trebui pentru liceele tehnologice să fie criteriul principal. Este un criteriu care să fie cumulat cu alte criterii.  În primul rând absorbția pe piața muncii ar trebui să fie un alt criteriu.

Andreea Daraban: Există statistici, pe care le aveți la nivelul inspectoratului vizavi de această absorbție? Adică, știți exact care licee produc cei mai mulți absolvenți care se angajează?

Iuliana Țugui:  Nu este o statistică și e greu de realizat o statistică și să avem și certitudinea că este sigură 100%,  pentru că  în cazul a foarte mulți absolvenți, în momentul în care au terminat clasa a XII-a și au plecat din liceul tehnologic,  se pierde legătura cu ei și nu întotdeauna avem feedback-ul și nu putem monitoriza o anumită inserție pe piața muncii. Dar, noi avem statistici și informații punctuale pe anumite școli, iar pe învățământul dual în schimb, avem o statistică, mai ales pentru cei care terminau învățământ profesional dual. Vom vedea ce se întâmplă de aici încolo cu absolvenții care intră acum în liceul tehnologic.

Varianta audio a interviului:

#StareaEducației (INTERVIU) Rodica Leontieș, inspector general ISJ Iași: ”Nu au existat plecări masive din sistem, în urma aplicării legii 141/2025. Rezultatele slabe la matematică, în special în mediul rural, sunt cauzate și de faptul că elevii au devenit ceva mai superficiali.”

Publicat de andreeadaraban, 19 decembrie 2025, 13:25 / actualizat: 22 decembrie 2025, 17:46

În acest context, colega noastră, Andreea Daraban, a invitat-o la Starea Educației pe doamna Rodica Leontieș,  inspector general al Inspectoratului Școlar Județean Iași, pentru a înțelege cum au reușit școlile din județ să se adapteze în noilor realități și ce probleme întâmpină.

De asemenea, discuția a vizat și simulările examenelor naționale care s-au desfășurat în județul Iași, în perioada 8-10 decembrie. Nicio medie de 10 nu a fost înregistrată în județul Iași la simularea Evaluării Naționale. Au existat însă trei note de 10 la matematică, obținute de doi elevi de la Colegiul Național și unul de la Colegiul „Emil Racoviță”, precum și o singură notă de 10 la Limba română, aparținând unui elev al Școlii „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Iași. Pentru Bacalaureat, școlile din județul Iași trebuie să trimită rapoartele cu rezultatele pînă pe 19 decembrie.

Andreea Daraban:  Vă propun să începem discuția cu simulările examenelor naționale, pentru că tot au avut loc săptămâna trecută. Au fost simulări atât pentru evaluarea națională cât și pentru bacalaureate. Cum a decurs organizarea acestora?

Rodica Leontieș: În datele de 8, 9, respectiv 10 decembrie, au avut loc simulările pentru Evaluare Națională, respectiv pentru examenul de Bacalaureat și au decurs foarte bine. Școlile s-au organizat foarte bine. Ca element de noutate, la Evaluarea Națională am organizat împreună cu județele Botoșani și Vaslui, cu subiect unic pentru cele trei județe și cu evaluare pe platforma Ministerului. S-a finalizat și evaluarea. Comparativ cu anul trecut, s-a înregistrat o creștere a promovabilității la Limba și Literatura Română, respective 66,37%. În urban 84,69%,  iar în mediu rural 47,8%. Anul trecut, la aceeași disciplină am avut o promovabilitate, adică vorbim de note de minimum 5, 82,55%. În rural, anul trecut  am avut o promovabilitate de 45,98%, anul acesta de 47,8%. Practic la Limba și Literatura Română s-a înregistrat un progres. La matematică, în schimb, anul trecut am avut o promovabilitate de 42,01%, iar anul acesta de 35,46%. În mediu urban, anul trecut,  62,85% dintre elevi au avut note de minim 5 la matematică, iar anul acesta avem o scădere 56,41%.  În mediul rural, anul trecut, promovabilitatea la aceeași disciplină a fost de 19%,  anul acesta de  14,8%.

Andreea Daraban: O scădere destul de abruptă. De ce? Cum se explică aceste cifre?

Rodica Leontieș: O parte dintre elevi au privit subiectul la matematică ca fiind ceva mai dificil decât anul trecut. Eu, ca profesor de matematică, pot să spun că a fost un subiect de nivel mediu. În schimb, puțin altfel decât tipurile de probleme pe care le regăsim în diverse auxiliare și practic când scoatem elevul din șablonul respectiv se panichează și nu mai abordează subiectul apelând la logica matematică. Cred că asta e problema.Subiectul a fost frumos, dar puțin altfel. A fost un subiect pe care nu l-a conceput Iașiul, un subiect conceput de colegii din Botoșani.

Andreea Daraban: Dar la Limba română cine a conceput subiectul?

Rodica Leontieș: La Limba română au fost colegii de la Vaslui care au conceput subiectul. Nu am fost noi câștigători. Fiecare dintre cele trei județe a venit cu o propunere, s-a extras varianta câștigătoare și noi n-am avut subiect propus și ales nici la română, nici la matematică pentru această simulare. Și profesorii corectori au fost din județe diferite. Evaluarea s-a realizat pe platformă. Practic, profesorii din cele trei județe au fost profesori evaluatori, deci exact ca la examenul propriu-zis. Eu spun că doza de obiectivitate este mai mare și a fost mult mai bine și este un semnal de alarmă. Elevii trebuie să lucreze ceva mai mult și să depășim aceste bariere a evaluării standardizate și să mergem doar pe tipuri de probleme. Cred că aici este marea noastră problemă la matematică. Colegii de matematică, să știți că, fac ore și suplimentare și fiecare se străduiește cu elevii de clasa a VIII-a să lucreze cât mai bine și să respecte întru totul programa și cât mai susținut. Problema se pune, zic eu, la elevii care au devenit ceva mai superficiali.

Andreea Daraban: În mediul rural avem rezultate constant scăzute, poate că problema nu este doar la elevi.

Rodica Leontieș: Pentru mediul rural, noi, cel puțin, în județul Iași, să știți că avem profesori calificați la matematică. La nivelul județului sunt, în total,  73 de profesori necalificați de la diverse discipline, deci nu obligatoriu la matematică. Nu spun că n-ar fi unu, doi profesori de matematică necalificați în mediul rural. Problema se pune că elevul, acasă, probabil, nu mai lucrează și rămâne cu ceea ce se lucrează strict la școală. La matematică, dacă nu lucrezi puțin și acasă, măcar un exercițiu, două din tema dată, sau măcar să reiei exercițiile pe care le-ai rezolvat la școală, nu putem înregistra progres. Este clar. Este PNRAS (Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar). Noi am avut în județul Iași, 97 de unități școlare care au beneficiat de acest program. Prin acest program, elevii au beneficiat de ore suplimentare de matematică, vorbim de acele ore remediale. Ați observat și anul trecut, am avut rezultate frumoase și cu copii din mediul rural, care au obținut medii bune și au putut accesa licee din municipiul Iași și chiar licee foarte bune. Dar cred că copiii, o parte dintre ei, provin din familii vulnerabile și zone unde cred că și modul în care familia se implică lasă de dorit.

Andreea Daraban: Spuneați că sunt 73 de profesori necalificați în tot județul. Câți dintre aceștia sunt pe disciplinele de examen?

Rodica Leontieș: Să știți că nu am o situație exactă, să vă spun strict care sunt la matematică sau română, dar din ceea ce știu eu, în etapa de încadrare, puțini sunt pe română și matematică. Disciplinele deficitare la nivelul județului sunt chimia, disciplinele tehnice și TIC (Tehnologia informaţiei şi a comunicării) pentru gimnaziu.  Și asta pentru că, pe partea aceasta de informatică, nu am avut chiar mulți candidați la concursul de titularizare și mai avem, în mediul rural, școli unde nu au profesor calificat la disciplina Informatică. Din numărul total de cadre didactice la nivelul județului, respective, 9207, 75,12% sunt profesori titulari. Profesorii suplinitori sunt într-un procent de 22,9% iar 0,8% așa cum v-am zis, adică 73 sunt necalificați. Mai avem și profesori încadrați la plată cu oră, aici mă refer la profesori pensionari sau profesori asociați, pentru că pe profesorii asociați, de regulă,  îi regăsim la liceele vocaționale, la Colegiul de Artă, în special, pentru că sunt foarte multe ore specifice colegiului.

Andreea Daraban: Au acceptat plata cu ora, în acest regim redus, profesorii?

Rodica Leontieș: Profesorii titulari nu prea au ore la plată cu ora, pentru că aceste ore au fost date de către directori, profesorilor pensionari, pensionari ai școlii evident, care au acceptat, dar procentul nu este decât de 1,98% la plată cu ora, cadre didactice încadrate.

Andreea Daraban: Revenind la măsurile implementate vara care a trecut, câte norme au fost diminuate sau eliminate odată cu decizia de creșterea normei didactice de predare și de comasare a instituțiilor de învățământ în județul Iași?

Rodica Leontieș: În urma aplicării legii 141 pe 2025, la nivelul județului, noi am avut aproximativ 600 de norme diminuate, în schimb am avut doar 19 cadre didactice care au făcut obiectul restrângerii totale de activitate, adică numărul orelor asigurate în școală a scăzut sub 10, pentru că acum ne raportăm la 20 ore, și în restrângere parțială, adică cu o completare de normă în ședință publică, 57 de cadre didactice titulare.

Andreea Daraban: Ați avut cazuri în care profesorii au renunțat, au plecat din sistem în urma acestor măsuri?

Rodica Leontieș: Nu, nu. N-am avut profesori titulari care să renunțe și să știți că nici suplinitori, care aveau continuitate și care au rămas poate cu norma incompletă și au venit în ședințele publice, care s-au încheiat în septembrie, nu au renunțat. Am avut cadre didactice care, în schimb, s-au pensionat în timpul anului școlar, au solicitat pensionarea.

Andreea Daraban: Pentru că a crescut această normă didactică de predare?

Rodica Leontieș: Nu obligatoriu pentru că a crescut, dar, probabil, tipologia elevului s-a schimbat și profesorii care au putut ieși la pensie au considerat că este mai bine așa.

Andreea Daraban: În județul Iași avem cazuri de profesorii titulari care fac naveta la mai multe școli în localități diferite?

Rodica Leontieș: Completarea de normă asta presupune. Și completarea de normă pentru profesorii titular, care s-a realizat dintotdeauna conform metodologiei, pentru că conform calendarului, noi, mai întâi, în luna ianuarie fiecare unitate școlară își realizează încadrarea titularilor, după ce elevii au ales acele opționale și colegii directori au putut aproba în Consiliul de Administrație fișa de încadrare a titularilor și vacantarea posturilor. Orice profesor titular, care nu are norma asigurată în unitate, în cazul nostru 20 ore pentru anul următor școlar, va face obiectul completării de normă. Dacă coboară sub 10 ore va fi în restrângere de activitate. Ani de zile am avut profesorii în completare de normă. Au fost situații când profesorul și-a ales, în ședință publică, să-și completeze norma în mediul rural, dacă era titular de Iași sau invers, era titular în mediul rural și a venit în municipiu. Dar nu avem situații, eu știu, de completări de normă în 3-4 unități școlare. În schimb, avem încadrați, pe durata viabilității postului, adică eu profesor suplinitor mi-am completat norma în ședință publică și eu mi-am constituit norma în 3 unități. Și am posibilitatea să solicit celor 3 unități, în perioada prevăzută de calendar, să modific contractul de muncă pe durata viabilității postului. Și atunci, clar, eu am optat pentru 3 fracțiuni de normă în localități care pot fi la o anume distanță, considerabilă, de localitatea de domiciliu. Nu pot să spun că nu avem. Avem profesori care funcționează în 3 unități școlare, poate fi una în mediul urban, două în rural, dar la o anume distanță. Dar, repet, a fost cu acceptul lor, nimeni nu le-a impus. Dar profesori titulari, în situații similare, nu.

Andreea Daraban: Numărul profesorilor necalificați, odată cu măsurile impuse prin această lege, a scăzut față de anul precedent?

 Rodica Leontieș: Da, clar. Pentru că a fost anul în care profesorul titular a avut prioritate și atunci, în fiecare unitate școlară, în luna august, s-a realizat o nouă încadrare. Și atunci, numărul normelor, fiind mai scăzut, implicit și numărul profesorilor necalificație a scăzut. Pentru că orele au fost solicitate de către candidații care au participat la concursul de titularizare.

Andreea Daraban: Ministerul Educației trebuie să stabilească numărul preșcolarilor și elevilor incluși în Programul Național ”Masă Sănătoasă” pentru anul școlar 2026-2027, până pe data de 1 februarie. În județul Iași, în câte școli se derulează acest program ”Masă Sănătoasă”? Câți copii beneficiază de acest program?

Rodica Leontieș: Prin Hotărârea de Guvern din 20 februarie 2025, a fost aprobată lista cu unitățile de învățământ care beneficiază de acest program ”Masă Sănătoasă”. La nivelul județului, programul s-a implementat în 48 de unități de învățământ din mediul urban și rural, aparținând mai multor unități administrative teritoriale,  inclusiv în municipiu Iași. Pentru anul următor avem cu 700 de elevi mai mult. Am propus noi încă 3 unități școlare, pentru că reorganizarea rețelei a implicat unele modificări și atunci am avut unități școlare, care în cazul Părcovaciului, de exemplu, care avea grădiniță respectiv, nivel gimnazial,  nivelul preșcolar s-a dus la grădinița cu program prelungit din Hârlău și atunci a fost necesară și propunerea acestei unități școlare pentru a beneficia de ”Masă Sănătoasă” pentru că a preluat preșcolarii  de la Pârcovaci și respectiv Școala ”Petru Rareș” Hârlău, pentru că a preluat gimnaziul de la școala Pârcovaci. Și am mai propus Școala ”Ionel Teodoreanu” din Iași și Școala ”Garabet Ibrăileanu” din Târgu Frumos.  Deci vom avea cu 700 de elevi beneficiari mai multe decât anul în curs.

Andreea Daraban: În ce constă această ”Masă Sănătoasă”? Ce primesc copiii?

Rodica Leontieș: Elevii beneficiază de o masă la prânz, iar sumele sunt repartizate pe fiecare UAT.  Deci nu gestionăm noi, Inspectoratul școlar, ci fiecare unitate administrativ-teritorială Noi am venit doar cu propunerea. Sumele sunt repartizate pe unități, fiind gestionate prin bugetele locale. Pot să vă spun că am avut 22.726 de elevi și preșcolari care au beneficiat de Masă Sănătoasă în cadrul acestui program, anul care s-a încheiat.

Andreea Daraban: În ceea ce privește celelalte programe, cum ar fi ”Laptele și Cornul”?  În județul Iași se mai derulează acest program?

 Rodica Leontieș: Este singurul care se regăsește în mai puține unități școlare.

Andreea Daraban: Așadar sunt unități școlare care primesc totuși lapte și corn?

Rodica Leontieș:  Da, în perioada noiembrie-decembrie, în anul școlar în curs, avem unități unde sunt distribuite fructe sau fructe și produse de panificație.

Andreea Daraban: Dar laptele a dispărut. De ce? Nu s-au organizat licitații? Care este motivul pentru care nu se mai distribuie acest produs în școli?

Rodica Leontieș: Nu știu dacă pot răspunde eu la această întrebare. Probabil nu au putut fi încheiate contracte cu furnizori Poate în județul Iași nu avem suficienți furnizori pentru acest produs Este doar o părere a mea Nu am această informație. Dar, la nivelul Iașiului, nu avem decât fructe și produse de panificație.

Andreea Daraban: În raportul ”Starea învățământului preuniversitar Iași”, realizat de Inspectoratul școlar județean pentru anul trecut, 1058 de elevi nu au promovat clasa în învățământul primar, fiind cea mai mare valoare a repetenției înregistrată în ultimii șase ani.  De altfel, în ultimii șase ani peste 5000 de elevi din clasele primare au rămas repetenți. Cum se explică aceste cifre?

Rodica Leontieș: Într-adevăr, în ”Starea învățământului pentru anul școlar 2024-2025” avem 109 copii care au abandonat la nivel primar, la gimnaziu 197 și 19 la învățământul profesional și tehnic Așa cum ați remarcat, procentul copiilor la nivel primar, aflați în această situație, este de 2,8%. Un procent care justifică nevoia unor activități, în primul rând remediale, similare celor realizate prin PNRAS, Odată cu ieșirea din perioada de pandemie, acest procent a înregistrat o creștere ușoară, dar constantă, semnalând nevoia unor intervenții pentru recuperare acestor pierderi în învățare. Numărul copiilor care abandonează școala în învățământul primar este generat și de faptul că părinții pleacă în străinătate își înscriu, într-o primă etapă copiii, după care iau copiii cu ei și, cred eu, că ăsta este principalul motiv al numărului crescut de copii care au abandonat.

Andreea Daraban: Care au abandonat, dar repetenți la clasele primare? Numărul este destul de mare și a crescut, de la an la an, din 2019 încoace. Adică ei nu au luat calificative de trecere, la cel puțin două discipline.

Rodica Leontieș: Am făcut niște verificări în unitățile școlare și asta am constatat. Ne-am întrebat și noi de ce a crescut numărul copiilor care abandonează la nivel primar și am constatat că părintele îl înscrie, așa cum spuneam, el apare în catalog înscris, în perioada ianuarie-februarie îl mai readuce puțin la școală, iarăși îl ia, vorbim, în special, de zonele defavorizate de zonele vulnerabile și atunci practic, el apare repetent și acest copil poate fi repetent unu, doi, trei ani.

Andreea Daraban: Ce se întâmplă totuși cu acești copii? Îi are cineva în evidență? Cum îi recuperăm pe acești copii?

Rodica Leontieș: Noi monitorizăm, din punct de vedere al inspectoratului, constant evoluția acestui fenomen, atât a repetenției cât și a abandonului școlar în unitățile de învățământ. Din analiza datelor furnizate de unitățile școlare și a constatărilor, pe care inspectorii școlari le-au obținut în urma controlelor tematice pe care le-au avut, acest fenomen este determinat de un cumul de factori. Numărul cel mai mare de elevi aflați în această situație, identificat cum am spus în mediul rural, acolo unde există un număr mare de copii care provin din familii vulnerabile, zone cu migrație mare a părinților în străinătate, familii cu condiții socio-materiale precare, e foarte greu de gestionat. Pentru că, eu cred, că acesta a fost și motivul pentru care unele unități școlare din mediul rural și-au pierdut personalitatea juridică, pentru că acești copii, practic, în SIIIR (Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România) nu au mai fost regăsiți, anul trecut școlar, pentru că, initial, au fost înscriși apoi au fost plecați. Nu ai cum să împiedici, pentru că depinde foarte mult de familie. Indiferent cât de mult s-ar implica școala, direcțiunea, profesorii, dirigintele, cred că depinde foarte mult, în primul rând, de familie.

Andreea Daraban: Orele acestea remediale, cum se desfășoară în județ?

Rodica Leontieș: La nivel primar sunt obligați să aibă cele două ore.  Se fac. Colegii de specialitate au făcut verificări, învățătorii realizează aceste ore și cred că și în învățământul gimnazial și nu numai și în învățământul liceal, noi putem realiza aceste ore remediale. Avem 25% din orele pe care le avem la dispoziția profesorilor, ore pe care le putem folosi pentru aceste ore remediale, adică pentru performanță sau pentru a putea acoperi niște lacune ale elevilor la disciplina pe care o predă fiecare.

Varianta audio a interviului:

(AUDIO) 59 de profesori pensionari țin ore în școlile din județul Iași. Numărul acestora este mic, raportat la totalul cadrelor didactice din județ, susține purtătorul de cuvânt al ISJ, Antonina Bliorț

Publicat de andreeadaraban, 19 noiembrie 2025, 14:53

Dintre aceștia, 43 activează în mediul urban, iar 16 în mediul rural, acoperind discipline și arii curriculare variate. Numărul acestora nu este foarte mare, având în vedere că în județul Iași activează 10 mii de cadre didactice, a mai declarat Antonina Bliorț.

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Școlar Județean  Iași a mai spus că toți profesorii pensionari sunt la plata cu ora: Trebuie să menționăm că ei predau la discipline diferite. Nu avem, să zicem, o arie curriculară care este dominantă în această situație. Avem și învățători și profesori pentru diferite discipline. Ei predau în școli atunci când este solicitată, să zicem, înlocuirea unui profesor pe motive medicale sau alte probleme personale pe care aceștia le au. Sunt plătiți la plata cu ora.

La nivel național, s-a vehiculat, recent, posibilitatea interzicerii cumulului pensiei cu salariul și în educație, printr-un proiect de ordonanță de urgență destinat reducerii cheltuielilor bugetare. Măsura ar fi afectat direct funcționarea școlilor.

Ministrul Educației, Daniel David, a declarat, astăzi, pentru Edupedu,  că acest aspect reprezintă „un element de funcționare a sistemului, nu un privilegiu”. La rândul său, premierul Ilie Bolojan a declarat, tot astăzi, pentru Edupedu, că educaţia nu va fi afectată de alte reduceri bugetare, în afară de cele aplicate deja prin Pachetul 1 de reformă. (Andreea Daraban/ FOTO imagine ilustrativă)

(AUDIO) Iași: Profesorii suplinitori află săptămâna viitoare în ce unități școlare vor activa

Publicat de Gabriela Rotaru, 21 august 2025, 12:57

Iaşi: Anchetă demarată după ce un elev cu autism a agresat o profesoară în timpul orei de Chimie

Publicat de Gabriela Rotaru, 14 martie 2025, 18:15

Directorul adjunct al Colegiului Economic Administrativ din Iaşi, Adriana Martiniuc, a declarat presei că incidentul a avut loc miercuri, 13 martie, când elevul, care suferă de tulburări din spectrul autist, ‘a avut o ieşire în timpul orei din cauza ascultării la tablă de către doamna profesor’.

‘În acest moment se constituie toate comisiile prevăzute în regulamentul şcolar care vor studia în continuare, deşi în acest moment facem aceste demersuri, pentru a ajunge la o concluzie în privinţa acestui fapt regretabil’, a declarat Adriana Martiniuc.

În cursul zilei de vineri o echipă de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi a demarat la rândul său o anchetă la unitatea şcolară.

‘Din informaţiile transmise de unitatea de învăţământ putem preciza că a avut loc un incident în care a fost implicat un copil cu nevoi speciale. În unitatea de învăţământ era prezent, ieri, directorul adjunct, celălalt director participând la o activitate de formare, situaţie care a fost transmisă către ISJ Iaşi. Astăzi (vineri – n.r), cadrul didactic implicat în incident era prezent la ore. Comisia de analiză a faptelor de violenţă face verificări. La finalul verificărilor, vor fi oferite informaţii despre acest incident şi despre măsurile implementate. Verificarea se face cu atenta consiliere a reprezentanţilor ISJ Iaşi şi în colaborare cu alte instituţii abilitate’, a declarat purtătorul de cuvânt al ISJ Iaşi, Antonina Bliorţ.

La rândul său, liderul filialei ieşene a Uniunii Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar (USLIP) şi-a exprimat întreaga solidaritate şi empatie pentru profesoara de chimie care a fost agresată fizic de un elev de clasa a IX-a, în timpul orei.

‘Chiar dacă vorbim despre un copil care, aparent intră sub incidenţa unei patologii, apreciem că o astfel de acţiune nu are nicio justificare şi putea fi preîntâmpinată. Cadrului legislativ actual îi lipsesc elemente vitale pentru protecţia tuturor părţilor implicate în actul educaţional. În acest context apreciem încă o dată că profesorii sunt ‘fără apărare’ în faţa unor astfel de comportamente. Protejarea cadrelor didactice este responsabilitatea consiliilor locale şi al angajatorului (Ministerul Educaţiei şi Cercetării). Lipsa investiţiilor în această zonă conduce la vulnerabilităţi ce pot genera situaţii regretabile. USLIP Iaşi va solicita ISJ Iaşi şi CJRAE Iaşi să prezinte toate datele privitoare la acest caz pentru a fi în măsură să identificăm cele mai bune soluţii pentru ca astfel de incidente să nu mai aibă loc’, a declarat Laviniu Lăcustă. (Agerpres/ FOTO ISJ Iasi)

(AUDIO) Rodica Leontieș preia conducerea Inspectoratului Școlar Județean Iași

Publicat de Gabriela Rotaru, 10 martie 2025, 19:25