Mihai Carp, diplomat în cadrul NATO: ”supraviețuirea Ucrainei ca stat independent și suveran în cadrul familiei euro-atlantice este absolut necesară, nu numai pentru viitorul cetățenilor Ucrainei, dar și pentru securitatea noastră”. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” (24.09.2023)

Publicat de hdaraban, 24 septembrie 2023, 23:59 / actualizat: 25 septembrie 2023, 11:23

Invazia Rusiei din Ucraina a schimbat mai multe paradigme, dar a determinat și evaluări de ordin politic și de apărare în partea de est a Europei. Bineînțeles, esențiale sunt și răspunsurile pe care le formulează Organizația Tratatului Atlanticului de Nord prin cei 31 de membri ai săi.

Dacă înaintea conflictului, în 2010, NATO urmărea un parteneriat strategic cu Rusia, acum, alianța identifică fără echivoc Rusia drept cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa păcii și stabilității în zona euroatlantică.

Invitat la ”Weekend cu prieteni” a fost domnul Mihai Carp, membru al Diviziei Politice din cadrul NATO. Domnia sa a vorbit despre modul în care este spijinită Ucraina de către alianța nord-atlantică.

Mai mult, diplomatul a scos în evidență și importanța care este acordată de către NATO zonei Mării Negre, care este destabilizată din cauza invaziei rusești în Ucraina.

Referitor la implicarea României în viitorul program de antrenare a piloților ucraineni, Mihai Carp a spus că este o hotărâre foarte firească, fiindcă Ucraina are nevoie de avioane de luptă pentru a-și apăra spațiul aerian.

Horia Daraban: Ce slăbiciuni în rândul alianței a evidențiat conflictul din Ucraina și ce modificări, schimbări au fost operate sau sunt gândite pentru a avea răspuns la această criză, la acest conflict?

Mihai Carp: N-aș vorbi de slăbiciuni. Trebuie să ne uităm puțin ]n urm[, chiar înainte de începutul războiului Rusiei contra Ucrainei. Politica agresivă a Rusiei a început acum ani de zile, să ne uităm numai la 2014, când a fost anexată Peninsula Crimeea. Și procesul de adaptare a Alianței a început demult, fiindcă ne-am dat seama că situația geostrategică în Europa s-a schimbat profund.

Ne-am dat seama că toate reperele pe care le-am avut după încheierea Războiului Rece s-au schimbat profund și Alianța a trebuit să se adapteze.

Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că am trebuit să sporim efectivele noastre de apărare. A trebuit, pentru prima oară, să trimitem trupe NATO pe teritoriul din Europa Centrală și de Est, ceea ce nu s-a întâmplat imediat după aderarea acestor țări în alianță, când circumstanțele și situația geo-strategică a fost alta.

Și bineînțeles că, după invazia Rusiei, am sporit și mai mult și suntem într-un proces profund de a întări toate efectivele de apărare ale Alianței, în contextul actual.

Este vorba și de un concept nou de a vedea apărarea, în sensul că trebuie să fim pregătiți pe termen lung ca niciun potențial adversar să nu fie în stare să amenințe sau, Doamne ferește, să atace teritoriul unui aliat.

Horia Daraban: Recent a fost episodul dronelor, resturilor de drone ajunse pe teritoriul României. Secretarul general Jens Stoltenberg a declarat că nu există nicio indicație privind intenția de a lovi NATO. Sunt stabilite scenarii la nivelul Alianței privind incidentele care pot merge mai departe de o astfel de situație, accident și resturi de drone? Cum arată aceste scenarii?

Mihai Carp: Acest incident și aceste incidente, din păcate, sunt o consecință directă a războiului Rusiei către Ucraina. Sunt niște atacuri contra țintelor civile pe teritoriul Ucrainei și, în acest sens, nu am asistat la atacuri directe contra României sau contra unui alt aliat, dar aceste incidente sunt serioase.

NATO și lumea occidentală condamnă zilnic toate atacurile contra țintelor civile în Ucraina și, bineînțeles, că astfel de incidente sunt urmărite de aproape și există legături strânse între România și toți aliații și comandamentul general NATO.
Deci aceste lucruri se supraveghează, există contact între capitale și, bineînțeles, că trebuie să ne gândim și la scenarii de astfel care, din păcate, sunt o consecință directă a războiului dus de Rusia.

Dar, repet, foarte important, aici nu este vorba de un atac deliberat contra unei țări NATO. Dacă vă uitați la comunicatul de la summit-ul NATO la Vilnius, aliații au aprobat niște planuri foarte detaliate pentru apărarea țărilor aliate.

Aceste planuri sunt complexe, includ nu numai răspunsuri militare, dar sunt niște planuri care sunt menite să apere fiecare aliat în orice zonă geografică a teritoriu NATO.

Horia Daraban: Acum, cu războiul Rusiei împotriva Ucrainei, ce atenție se acordă de către NATO zonei Mării Negre?

Mihai Carp: Zona Marea Neagră a fost deja identificată de mai multe ori, chiar în timpul reuniunilor ministeriale anterioare și nu numai de la summit-ul de la Vinius, ca o zonă de interes strategic și, bineînțeles, că Marea Neagră, făcând parte dintr-o zona unde trei țări NATO sunt direct implicate, este o zonă pe care o supraveghem îndeaproape.

Este o zonă în care un război, din păcate, a dus la o destabilizare a zonei întregi. Deci Marea Neagră, foarte importantă nu numai pentru România, dar pentru toată Alianța.

Horia Daraban: Care sunt elementele, abordările, poziționările României care o evidențiază în cadrul Alianței, raportându-ne la războiul din Ucraina?

Mihai Carp: România, ca toți ceilalți aliați, a avut o poziție foarte, foarte fermă. Toți membrii Alianței au condamnat acest război de la început și România s-a aliniat foarte repede consensului că trebuie să ne sporim capacitățile, trebuie să încercăm să restabilim ordinea internațională și euroatlantică, care ani de zile ne-a fost de folos și acest război brutal al Rusiei încalcă toate normele internaționale pe care le-am sprijinit și la care ne-am raportat după încheierea Războiului Rece.

Horia Daraban: Faptul că România s-a oferit să antreneze piloți ucraineni pentru a pilota avioane F16, face parte acest gest, această ofertă din suma de elemente care să evidențieze rolul României în cadrul Alianței?

Mihai Carp: Bineînțeles, foarte mulți aliați au sprijinit militar Ucraina. De fapt, dacă evaluăm puțin evenimentele din ultimul an jumătate, Ucraina nu ar fi fost în stare să se apere cum o face până acum, dacă țări aliate nu ar fi ajutat Ucraina.

Inițiativa de a antrena piloți F16 este o inițiativă multi-națională care nu este coordonată de NATO ca atare, dar mai multe țări. Inclusiv România, Danemarca, Norvegia, Olanda și Statele Unite fac parte din acest consorțiu să antreneze piloți și este o hotărâre foarte firească, fiindcă Ucraina are nevoie de această tehnică, de aceste avioane de luptă pentru a-și apăra spațiul aerian.

Horia Daraban: La summit-ul NATO de la Vilnius, vara trecută, a avut loc și Consiliul NATO-Ucraina, un nou format menit să consolideze cooperarea dintre Kiev și alianță. A fost anunțat ”sprijin atât timp cât este nevoie”, aceasta este formularea oficială. Unele state au anunțat în acest cadru și noi furnizări de arme. De ce NATO nu își asumă un rol explicit în a centraliza și în a furniza armament Ucrainei?

Mihai Carp: Este un proces coordonat de țări aliate împreună cu multe alte țări care nu sunt membre NATO. Dar sprijinul acordat Alianței pentru Ucraina este foarte vast. Există un proces de a furniza ajutor tehnic, ajutor financiar și, la Vilnius, s-a luat hotărârea de a înființa un nou gremiu de consultare și de coordonare, acest consiliu NATO-Ucraina, care, calitativ, este un pas înainte și care aduce Ucraina și mai aproape de a adera la NATO într-o bună zi.

Acest consiliu este un gremiu co-decizional. Deci țările membre NATO împreună cu Ucraina sunt în egală măsură reprezentate în acest consiliu și discută și coordonează cooperarea și practică, dar și politică.

NATO, ca organizație, acordă deja un sprijin enorm față de Ucraina și acest sprijin non-militar este la fel de important pentru viitorul Ucrainei, pentru a ajuta Ucraina să facă față acestui război brutal și să pregătească Ucraina de a deveni mai interoperabilă cu țările NATO și să aibă un viitor sigur ca stat independent și suveran.

Să fim foarte clari, supraviețuirea Ucrainei ca stat independent și suveran în cadrul familiei euro-atlantice este absolut necesară, nu numai pentru viitorul cetățenilor Ucrainei, dar pentru securitatea noastră.

Horia Daraban: Recent, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a fost la Chișinău, unde a declarat, printre altele, că ”din punct de vedere politic și strategic, Republica Moldova aparține familiei democrației europen,este o singură direcție”, spunea domnul Geoană. Așadar, pe acest vector, ce face NATO în sprijinirea Republicii Moldova, ținând cont și de faptul că legea fundamentală a Republicii stipulează conceptul de neutralitate?

Mihai Carp: În primul rând, Moldova, de mulți, ani este un partener de încredere al NATO. În ultimii ani, multe țări neutre, inclusiv Suedia și Finlanda sau Elveția, au fost întotdeauna parteneri foarte de încredere.

Deci neutralitatea ca atare nu exclude o cooperare cu NATO. Și aceasta se întâmplă și în Moldova. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a sporit, aș zice, cooperarea între NATO și Moldova, fiindcă NATO are o expertiză de a ajuta Moldova în mai multe domenii.

Un domeniu foarte important este de a ajuta Moldova să își dezvolte o armată performantă, modernă, care, din nou, nu exclude sau nu contrazice faptul că în constituția Moldovei neutralitatea este foarte clar înscrisă. Dar o armată performantă, la standarde euroatlantice, interoperabilă cu alte țări membre NATO este un proces firesc. Și Moldova are nevoie de acest ajutor.

Un alt domeniu important este să ajutăm Moldova în domeniul rezilienței, fiindcă societatea Moldovei, ca multe alte societăți, are nevoie de expertiză și de ajutor din partea NATO. Deci, sprijinul NATO acordat Moldovei se evidențiază în mai multe domenii.

Interviu realizat de Horia Daraban.

Sursa foto: nato.int