Ascultă Radio România Iași Live

Căutarea vieţii pe Marte trebuie să se concentreze asupra celor mai aride zone (studiu)

Publicat de Andreea Drilea, 19 februarie 2016, 12:44

Dacă pe Marte a existat vreodată viaţă, iar oamenii de ştiinţă sunt din ce în ce mai încrezători că aşa au stat lucrurile, atunci ultimele insule ale unui biotop marţian ar fi putut exista în medii foarte sărate, conform unui nou studiu ale cărui concluzii pot fi folosite pentru a stabili noi destinaţii de asolizare pentru viitoarele rovere autonome trimise pe Planeta Roşie, informează SPACE.com.

Ipoteza că pe Marte a existat cândva viaţă este susţinută de numeroase dovezi indirecte. Conform oamenilor de ştiinţă, în urmă cu miliarde de ani Planeta Roşie era bogată în apă, având suprafaţa brăzdată de râuri şi fluvii care se vărsau în mări şi lacuri. Pornind de la premisa că pe Pământ există viaţă oriunde există şi apă în stare lichidă, unii oameni de ştiinţă sunt de părere că viaţa a apărut pe Marte atunci când exista apă şi este posibil ca forme de viaţă simple să fi rezistat pe Marte până în prezent.

Deocamdată căutarea urmelor de viaţă pe Marte a fost concentrată în regiunile care în trecut ar fi fost acoperite de apă – platouri marine sau albii de râuri. Sunt însă şi cercetători care susţin că viitoarele misiuni marţiene ar trebui să se concentreze asupra unor regiuni mai aride. Deşi Marte ar fi putut dispune de foarte multă apă în trecutul său îndepărtat, această planetă şi-a pierdut umiditatea treptat, ajungând în prezent să fie extrem de aridă. În noul studiu oamenii de ştiinţă susţin că microbii marţieni ar fi putut coloniza uscatul la fel cum au făcut şi microbii tereştri şi apoi s-ar fi adaptat la ariditatea din ce în ce mai crescută a Planetei Roşii, iar urmaşii acestor microbi, care ar dispune de instrumentele adaptative care să poată face posibilă viaţa în astfel de condiţii, ar putea trăi şi azi.

Pentru a reconstitui modul în care viaţa ar fi putut evolua în trecutul îndepărtat al lui Marte pentru a supravieţui într-un mediu din ce în ce mai uscat, oamenii de ştiinţă au studiat exemplele de organisme extremofile adaptate la viaţa în medii aride de pe Pământ, observând că există o serie de paşi predictibili prin care organismele se adaptează la un astfel de mediu, conform coautorului acestui studiu, Dirk Schulze-Makuch, astrobiolog la Washington State University din Pullman.

În multe dintre regiunile aride ale Pământului trăiesc organisme care îşi suspendă funcţiile metabolice fără a muri şi apoi revin la viaţă imediat ce dispun de umezeală, uneori chiar şi după mai mulţi ani fără apă. Cruste biologice de sol formate din colectivităţi relativ complexe de microbi pot acoperi şi până la 70% din suprafaţa unor deşerturi. Există însă o schimbare dramatică atunci când microclimatul unei regiuni trece de la arid la hiperarid. În astfel de cazuri crustele biologice de sol devin foarte fragmentate, înregistrându-se un declin major în abundenţa şi diversitatea microbiană de la suprafaţa solului. Microbii din zonele hiperaride sunt de obicei organisme litobiotice care colonizează suprafaţa rocilor sau interiorul acestora (organisme endolitice).

În cele mai aride regiuni ale Pământului trăiesc colonii relativ complexe şi abundente de microbi în interiorul crustelor poroase de sare. Astfel de cruste din sare sunt higroscopice – cu alte cuvinte au calitatea de a absorbi umiditatea direct din aer, conform cercetătorilor care sugerează că, pe măsură ce Marte s-a deşertificat, microbii ar fi putut evolua pentru a subzista doar pe baza umezelii reduse rămase în atmosferă. Saramuri în interiorul unor cruste de sare ar fi putut fi ultimele habitate pentru viaţa la suprafaţa lui Marte, conform lui Schulze-Makuch.

‘Astfel, ultimele forme de viaţă marţiene de suprafaţă au fost probabil asociate cu sarea’, iar următoarele misiuni pe Marte trebuie să ţină cont de acest lucru, a declarat Schulze-Makuch pentru SPACE.com.

Oamenii de ştiinţă susţin că aceste ultime ‘refugii’ pentru eventualele forme de viaţă marţiene ar putea să continue să existe pe Marte sau ar fi putut dispărea relativ recent, existând şanse de a descoperi urmele lăsate de coloniile de organisme extremofile care le-au populat. Din acest motiv viitoarele misiuni pe Marte ar trebui să analizeze astfel de roci sărate.

Dirk Schulze-Makuch şi colegul său Alfonso Davila din cadrul Institutului SETI (Search for Extraterrestrial Intelligence) din Mountain View, California, şi-au prezentat concluziile în ultimul număr al revistei Astrobiology.

(Agerpres/FOTO cbsnews.com)

Etichete:
Cum ținem postul fără să ne punem sănătatea în pericol. Recomandările unui medic infecționist
Fapt divers luni, 16 noiembrie 2026, 11:14

Cum ținem postul fără să ne punem sănătatea în pericol. Recomandările unui medic infecționist

Postul cu echilibru îți protejează sănătatea. Recomandări medicale pentru o imunitate puternică și protejarea celor vulnerabili! Intrăm...

Cum ținem postul fără să ne punem sănătatea în pericol. Recomandările unui medic infecționist
Filmul ‘FJORD’, de Cristian Mungiu, a primit 5 nominalizări la Premiile Academiei Europene de Film
Fapt divers duminică, 15 noiembrie 2026, 08:13

Filmul ‘FJORD’, de Cristian Mungiu, a primit 5 nominalizări la Premiile Academiei Europene de Film

Pelicula ‘FJORD’ a primit 5 nominalizări cea de-a 39-a ediţie a Premiilor Europene de Film, conform unui comunicat Vodoo Films, care...

Filmul ‘FJORD’, de Cristian Mungiu, a primit 5 nominalizări la Premiile Academiei Europene de Film
Comunicat de presă – Analiză eJobs: Gen Z trimite cele mai multe aplicări pe eJobs.ro, candidații de peste 60 de ani caută joburi în construcții, iar munca remote atrage mai ales millennialii și candidații foarte tineri
Fapt divers joi, 12 noiembrie 2026, 09:55

Comunicat de presă – Analiză eJobs: Gen Z trimite cele mai multe aplicări pe eJobs.ro, candidații de peste 60 de ani caută joburi în construcții, iar munca remote atrage mai ales millennialii și candidații foarte tineri

Peste 11,5 milioane de aplicări venite din partea a 523.000 de candidați au fost înregistrate în primele 10 luni ale anului pe eJobs.ro, cea mai...

Comunicat de presă – Analiză eJobs: Gen Z trimite cele mai multe aplicări pe eJobs.ro, candidații de peste 60 de ani caută joburi în construcții, iar munca remote atrage mai ales millennialii și candidații foarte tineri
Salvați Copiii România anunță cea de-a 26-a ediție a Festivalului Brazilor de Crăciun, polul de solidaritate al anului
Fapt divers luni, 9 noiembrie 2026, 11:49

Salvați Copiii România anunță cea de-a 26-a ediție a Festivalului Brazilor de Crăciun, polul de solidaritate al anului

București, 9 noiembrie 2026: Dincolo de statistici, sărăcia în rândul copiilor este resimțită de aceștia prin lipsurile pe care le au și...

Salvați Copiii România anunță cea de-a 26-a ediție a Festivalului Brazilor de Crăciun, polul de solidaritate al anului
Fapt divers luni, 9 noiembrie 2026, 11:13

Cangurul Lingvist – Engleză revine pe 19 noiembrie. Elevii din clasele I–XII sunt invitați să își testeze cunoștințele, logica și intuiția

București, 6 noiembrie 2026. Au început înscrierile pentru o nouă ediție a Concursului Internațional Cangurul Lingvist – Engleză,...

Cangurul Lingvist – Engleză revine pe 19 noiembrie. Elevii din clasele I–XII sunt invitați să își testeze cunoștințele, logica și intuiția
Fapt divers duminică, 1 noiembrie 2026, 19:16

(INTERVIU) Scriitoarea Gabriela Adameșteanu: „În acest moment, mă îngrijorează, în primul rând, asaltul Inteligenței Artificiale asupra cărților, care este egal cu scăderea drastică a numărului de cititori. Generația care a apucat, în pandemie, să fie blocată pe ecrane, a ieșit marcată și mult mai doritoare să vadă imagine.”

„Gabriela Adameșteanu se distinge prin calitatea scriiturii și prin privirea melancoliei” – în acest fel o descrie Raffaële Rérolle, în...

(INTERVIU) Scriitoarea Gabriela Adameșteanu: „În acest moment, mă îngrijorează, în primul rând, asaltul Inteligenței Artificiale asupra cărților, care este egal cu scăderea drastică a numărului de cititori. Generația care a apucat, în pandemie, să fie blocată pe ecrane, a ieșit marcată și mult mai doritoare să vadă imagine.”
Fapt divers vineri, 30 octombrie 2026, 11:16

41,7% dintre părinții care lucrează în străinătate intenționează să revină definitiv în România în următorii ani. Peste o treime dintre părinții din diaspora afirmă că relația cu copilul a devenit mai distantă

Sună-i zilnic! Conexiune dincolo de granițe Proiect derulat de Organizația Salvați Copiii și finanțat de Departamentul pentru Românii de...

41,7% dintre părinții care lucrează în străinătate intenționează să revină definitiv în România în următorii ani. Peste o treime dintre părinții din diaspora afirmă că relația cu copilul a devenit mai distantă
Fapt divers duminică, 25 octombrie 2026, 19:33

(INTERVIU) Lavinia Braniște: „Deși suntem în atâtea straturi de criză, mi se pare că lumea cărții traversează un moment bun – au apărut festivaluri noi de carte, se citește, e lume pe Internet care construiește în jurul cărților.”

Scriitoarea Lavinia Braniște se află pe lista scurtă a „Prix Médicis étranger 2026”, cu romanul „Camping”, publicat, anul acesta, în...

(INTERVIU) Lavinia Braniște: „Deși suntem în atâtea straturi de criză, mi se pare că lumea cărții traversează un moment bun – au apărut festivaluri noi de carte, se citește, e lume pe Internet care construiește în jurul cărților.”