Şedinţă de guvern; va fi completată Legea privind prevenirea şi combaterea terorismului

Publicat de Andreea Drilea, 28 august 2025, 06:20

Guvernul va aproba, joi, un proiect de lege pentru completarea Legii nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.

Potrivit expunerii de motive a proiectului, noile prevederi introduc garanţii pentru ca schimbul de informaţii să se desfăşoare cu respectarea deplină a dreptului la protecţia datelor.

‘Proiectul de act normativ va completa Capitolul II, Secţiunea a 3-a denumită Schimbul de informaţii din Legea nr.535/2004: prin menţiunea că informaţiile privind cercetările penale pentru infracţiunile de terorism care afectează sau pot afecta două sau mai multe state membre ale UE se transmit către Europol, în conformitate cu Legea nr. 56/2018 (…). Pentru a circumstanţia categoria informaţiilor relevante ce vor putea fi transmise către Europol în condiţiile de mai sus a fost introdusă menţiunea că acestea vizează cel puţin pe cele prevăzute la articolul 2 alineat (4) din Decizia 2005/671/JAI a Consiliului din 20 septembrie 2005 privind schimbul de informaţii şi cooperarea referitoare la infracţiunile de terorism, şi anume: datele care permit identificarea persoanei, grupului sau entităţii, actele care fac obiectul cercetării şi circumstanţele lor specifice, calificarea infracţiunii cercetate, legăturile cu alte cazuri conexe, utilizarea tehnologiilor comunicării, ameninţarea reprezentată de deţinerea de arme de distrugere în masa; prin precizarea faptului că prelucrarea datelor cu caracter personal în temeiul Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului poate avea loc numai pentru prevenirea, investigarea, depistarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de terorism şi a altor infracţiuni care intră în competenţa Europol, în conformitate cu principiul limitării scopului; prin definirea mai precisă a categoriilor de date cu caracter personal care pot face obiectul schimburilor, ţinând seama, în măsura cuvenită, de nevoile operaţionale ale autorităţilor în cauză’, se arată în document.

Executivul va aproba şi un proiect de ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

‘Având în vedere obligaţia de a transpune până la 31 decembrie 2024 şi de a aplica începând cu 1 ianuarie 2025 prevederile Directivei (UE) 2020/285 a Consiliului din 18 februarie 2020 de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce priveşte regimul special pentru întreprinderile mici şi a Regulamentului (UE) nr. 904/2010 în ceea ce priveşte cooperarea administrativă şi schimbul de informaţii în scopul monitorizării aplicării corecte a regimului special pentru întreprinderile mici, care reglementează posibilitatea întreprinderilor mici de a aplica regimul special de scutire şi în alte state membre decât cel în care sunt stabilite, se propune implementarea unor reguli care vor permite persoanelor impozabile stabilite în România să solicite aplicarea regimului special pentru micile întreprinderi în alte state membre, respectiv persoanelor impozabile stabilite în alte state membre să solicite aplicarea regimului special pentru micile întreprinderi în România. Totodată, se propune majorarea plafonului naţional de scutire de TVA pentru întreprinderi mici de la 300.000 lei la 395.000 lei, valoarea maximă permisă de Directiva 2020/285’, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Printr-o altă ordonanţă, Guvernul va completa OUG nr. 87/2020 privind organizarea şi funcţionarea Corpului de control al prim-ministrului, precum şi pentru instituirea unor măsuri de îmbunătăţire a activităţii acestuia.

Prin acest act normativ, este introdus un nou articol în OUG nr. 87/2020, care să reglementeze conducerea Corpului de control al prim-ministrului, în contextul vidului legislativ generat prin abrogarea articolului 5 din acelaşi act normativ.

Astfel, Corpul de control al prim-ministrului este condus de un secretar de stat, şef al Corpului de control al prim-ministrului, numit şi eliberat din funcţie prin decizie a prim-ministrului. În exercitarea atribuţiilor care îi revin, şeful Corpului de Control al prim-ministrului emite ordine şi instrucţiuni, în condiţiile legii.

Un alt proiect de ordonanţă vizează aprobarea unor măsuri în vederea asigurării îndeplinirii sarcinilor ce revin Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat în ceea ce priveşte curieratul extern al materialelor clasificate.

Prin proiectul de act normativ se propune achiziţionarea mijloacelor de transport auto pentru desfăşurarea în condiţii de siguranţă a activităţii de curierat pentru materialele NATO şi UE clasificate, de către ORNISS. Cheltuielile necesare achiziţionării autoturismelor se estimează a fi echivalentul în lei al sumei de 1,5 milioane de lei şi se vor suporta din bugetul ORNISS, în limita fondurilor bugetare aprobate în cursul anului 2025.

Guvernul va aproba şi un proiect de hotărâre privind înfiinţarea Institutului Clinic de Urgenţe Oftalmologice ‘Prof. Dr. Mircea Olteanu’ prin transformarea Spitalului Clinic de Urgenţe Oftalmologice, precum şi pentru modificarea anexei nr. 2, litera A, poziţia 26 la HG nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii.

‘Prin prezentul proiect de act normativ, Spitalul Clinic de Urgenţe Oftalmologice se desfiinţează şi se reorganizează prin transformare sub denumirea de Institutul Clinic de Urgenţe Oftalmologice ‘Prof. Dr. Mircea Olteanu’. Reorganizarea unităţii sanitare are ca scop întărirea poziţiei spitalului în grupul unităţilor care asigură atât asistenţă de urgenţă, cât şi derularea de activităţi de învăţământ, în principal prin stimularea activităţii de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare experimentală’, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Un alt proiect de hotărâre vizează modificarea HG nr. 29/2018 pentru stabilirea criteriilor pe baza cărora se aplică majorarea prevăzută la articolul 17 alineat (1)-(21) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Prin proiectul de hotărâre se propune actualizarea criteriilor de acordare a majorărilor salariale pentru personalul care gestionează fonduri comunitare, în acord cu prevederile Legii nr. 141 /2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare Astfel, angajaţii care obţin calificativul ‘foarte bine’ vor primi o creştere a salariului de bază şi a indemnizaţiilor aferente de 40%, faţă de 50% cât este în prezent, cei cu calificativ ‘bine’ vor primi o majorare de 20%, faţă de 25% cat este în prezent, iar cei care primesc calificative ‘satisfăcător’ sau ‘nesatisfăcător’ nu vor fi primi creşteri salariale. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro