Salvați Copiii România: Numărul cazurilor de violență domestică împotriva copilului a crescut alarmant

• În anul 2023 au fost înregistrate 17.709 cazuri de abuz asupra copiilor, dintre care 2.249 au fost abuzuri emoționale, 1.994 au fost abuzuri fizice și 1.504 au fost abuzuri sexuale.

• Jumătate dintre copii declară că părinții lor folosesc pedeapsa corporală și la fel de mulți devin victimele bullying-ului în școli.

• Studiile arată că jumătate dintre copiii abuzați sexual au ideație suicidară.

București, 5 iunie 2024: Potrivit datelor statistice ale Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, în perioada ianuarie – decembrie 2023 au fost înregistrate 17.709 cazuri de abuz asupra copiilor, dintre care 1.994 au fost abuzuri fizice, 2.240 au fost abuzuri emoționale și 1.504 au fost abuzuri sexuale. Cele mai multe cazuri intrate în atenția autorităților au fost cele de abuz  prin neglijare – 11.605. Au fost și cazuri extrem de grave, de exploatare prin muncă – 210, exploatare pentru comiterea de infracțiuni – 113 și exploatare sexuală – 43. Totodată, în 2023  au fost înregistrate 766 de cazuri de violență domestică împotriva copilului, în creștere față de anul anterior (676), dintre care 10 au fost cazuri încadrate la categoria omor (date Ministerul Public). Marcând Ziua împotriva Violenței asupra Copilului în România, Organizația Salvați Copiii România atrage atenția asupra efectelor pe termen lung ale creșterii unui copil într-un mediu marcat de violență domestică, de la probleme de sănătate emoțională până la cele de sănătate fizică.

În ceea ce privește distribuția pe sexe, numărul fetelor victimă este sensibil mai mare, 9.679, față de cel al băieților, 8.030, cu o diferență dramatică în cazurile de abuz sexual, unde numărul fetelor victimă este de 1.332, față de 172, victime de sex masculin.

 Ziua împotriva Violenței asupra Copilului în România a fost consacrată la data de 5 iunie prin Legea nr. 497/2006. Scopul acesteia este prevenirea şi combaterea violenţei împotriva copilului, prin schimbarea mentalității adulților.

Copiii martori la violenţa domestică sunt supuşi unui risc crescut de abuz şi afectare a dezvoltării psiho-emoţionale sănătoase. Simptome:

Copiii care trăiesc într-un mediu unde violenţa în familie a devenit un mod de viaţă riscă să fie traumatizaţi psihic. În plus, violenţa domestică predispune la un mediu în care dreptul copilului la protecţie, siguranţă şi îngrijire este frecvent încălcat.

Fie că sunt victime ale violenţei în familie sau doar martori, consecinţele îşi pun amprenta atât asupra copilăriei, cât şi asupra vieţii de adult.

Copiii care cresc în familii violente dezvoltă comportamente şi o condiţie fizică ce-i face uşor de recunoscut. Ei prezintă:

– probleme fizice, boli inexplicabile, expunere la accidente în casă şi în afara casei, dezvoltare fizică mai lentă;

– probleme emoţionale şi mentale: anxietate, depresie, sentiment de culpabilitate, frica de abandon, izolare, furie, frica de răniri şi moarte;

– probleme psihologice: neîncredere în sine, stimă de sine negativă, tulburări de învăţare, deficit de atenţie, dezechilibre motivaţionale etc;

– probleme de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalţi, probleme cu somnul, enurezis, bătăi, fuga de acasă, sarcină în adolescenţă, relaţii pentru a scăpa de acasă, auto-mutilare, consum de droguri şi alcool, comportament defensiv cum ar fi minciuna;

– probleme şcolare – risc de abandon şcolar, scăderi bruşte în performanţele şcolare, lipsa de concentrare, lipsa de complianţă la regulile sociale;

– identificare cu eroi negativi.

– Un lucru mai puţin luat în considerare până acum este faptul că în rândul tinerilor a crescut fenomenul sinuciderii, al tentativelor de suicid şi că pe primul loc în rândul cauzelor se află climatul familial deteriorat şi slaba comunicare în cadrul familiei.

Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, a precizat: „Un copil care a fost victima unui abuz, în orice formă,  este într-o stare posttraumatică, manifestată prin anxietate, lipsa somnului, apatie. Este important ca mediul socio-emoțional în care un copil se dezvoltă să fie unul care îi dă sentimentul de siguranță. Frica blochează dezvoltarea unui copil, pe termen lung. În aceste condiţii, orice demers care îşi propune să contribuie la prevenirea şi combaterea violenţei domestice nu va fi complet şi eficient fără targetarea copiilor și care să includă activităţi de conştientizare, educaţie, intervenţie şi protecţie.”

Ce spun studiile?

• Există o corelaţie importantă între abuzul asupra partenerului de cuplu şi abuzul asupra copilului; probabilitatea ca un copil să sufere abuz emoţional şi fizic în context de violenţă domestică este foarte mare.

• A fi martor la violenţa domestică îl învaţă pe copil că violenţa între membrii familiei reprezintă un model de comportament adecvat sau obişnuit. Mulţi băieţi care cresc în familii în care soţul îşi abuzează fizic şi emoţional soţia devin la rândul lor abuzatori.

• Studii din domeniul ştiinţelor sociale arată acei copii care cresc în medii familiale violente trec prin experienţe traumatice şi, ca atare, sunt expuşi riscului de a dezvolta tulburări emoţionale şi comportamentale severe: anxietate, depresie, stres posttraumatic,  comportament agresiv, dezvoltă comportamente de bullying în mediul şcolar, risc crescut de victimizare.

• Copiii care încearcă să îşi protejeze părintele victimă a abuzului sunt în risc crescut de a fi ei înşişi abuzaţi.

• Copiii expuşi la violenţă domestică prezintă risc crecut de a dezvolta tulburare de conduită în adolescenţă şi prezintă un nivel scăzut de încredere în propriile abilităţi de management al furiei, autocontrol şi comportament de protecţie în relaţiile de cuplu. (Comunicat Organizația Salvați Copiii România)