Ascultă Radio România Iași Live

Tot mai „asimptomatic”

Tot mai „asimptomatic”

Publicat de Iuliana Bubuianu, 23 iulie 2020, 08:30 / actualizat: 23 iulie 2020, 9:40

Cu părere de rău (dar și „de bine”), recunosc capacitatea mea redusă în a oferi o perspectivă asupra oricărei epidemii despre care se știu atât de puține lucruri; oricum, nu îmi propusesem să devin „vraci”, să port „mantaua oracolului”; cred că voi amâna orice referire pseudo-științifică („noul demon”, „virusul invizibil”), până când omenirea s-ar arăta pregătită pentru înțelegere, iar virusologii și producătorii de vaccinuri (animați de interese politice) nu vor „fredona” un fel de mantră / un soi de „crede și nu cerceta[1], oricum nu suntem în stare”

Adevărul poate ieși la iveală, păcăleala de sine nu presupune, drept „completare obligatorie”, isterizarea publicurilor…

Richard Feynman[2] nu a ezitat să afirme că omul de știință îmbină experimentele reușite cu experiențe pline de ignoranță, îndoială, incertitudine; de fapt, libertatea noastră de a ne manifesta îndoiala a luat naștere din lupta împotriva așa-numitei autorități; este ideea centrală a „vârstei rațiunii”, filosofia care îi ghidează pe oamenii capabili să deschidă „ușa” încercând descifrarea necunoscutului…

În Leviathan (cartea tipărită în 1651), Thomas Hobbes introducea conceptul de „stare a naturii” (percepută nu ca o stare arhaică a lucrurilor, care s-a produs în și prin depărtarea timpului, ci care poate să apară în orice clipă); ori de câte ori se destramă stabilitatea politică, aceasta poate fi înlocuită de anarhie; încă nu s-a ajuns la confirmarea spuselor lui Hobbes, „nu avem socoteala timpului; (…)nicio societate”, deși se lucrează (amintesc unele „forme”, precum întâlnirile chinuite sau interzise, călătoriile care suspendă drepturi și libertăți individuale – cu banii tăi băgați în buzunarele altora, niciun eveniment sportiv cu sentimentul durabil al normalității ș.a.m.d.); surprindem manifestări (inițiale) a ceea ce Hobbes numea „războiul tuturor împotriva tuturor[3]; el continuă să surprindă esența „stării naturii” în termeni memorabili: „Și ceea ce este cel mai rău dintre toate, frica continuă și pericolul de moarte violentă; și viața omului, solitară, săracă, urâtă, brutală și scurtă”…

COVID-19 a insuflat frica în formă continuă[4]. Lumea trece prin experiența întreruperii[5]. Virusul, ca amenințare globală (eu unul am susținut și susțin expresia „pandemia de panică”), a oprit/oprește Planeta și induce teamă. Sute de mii de oameni mureau de foame, cataclismele provocau moarte și suferință, dar cea mai mare parte a omenirii putea urmări totul de la distanță; acum, virusul îi vizează, chipurile, pe toți[6]; devine, totodată, o chestiune religioasă, chiar spirituală; durere, doliu, dubii, mânie; în calitatea credinciosului, trebuie să suporți ceva imposibil de bănuit, până deunăzi, în creația lui Dumnezeu; unii sau alții văd în coronavirus o pedeapsă divină; rezultă,mai degrabă, o imagine trunchiată asupra divinității. De la începutul anului 2020, Covid-ul devine și o întrerupere, o limitare. Modul în care religiile abordează reglementările de combatere a pandemiei demonstrează, inclusiv, pozițiile lor față de imperativele modernității (spre exemplu, în cultul mozaic, rabinii-șefi din întreaga lume au cerut, printr-un apel fără precedent, „să se respecte reglementările naționale pentru combaterea coronavirus-ului”)…

Într-o lume orientată către acțiune, îndrumările pentru abordarea crizei sunt, oarecum, imposibile (vezi și articolul meu Același „asimptomatic”). O mare parte din ceea ce trebuie să facă publicul larg pentru a ajuta „profesioniștii cu atribuții și competențe medicale”, în primele linii ale managementului pandemiei, implică să nu facă nimic; a compune tulpina psihologică a inacțiunii privește dificultatea de a trăi în ignoranță. Știm prea puținNimeni nu poate spune când sau dacă lucrurile se vor normaliza – orice ar însemna acest lucru în „lumea post-Covid-19”. Nu există niciun vaccin, ceea ce înseamnă că nu avem nicio garanție a faptului că „eforturile de retenție” nu vor continua la nesfârșit sau vor deveni periodice/comune în cazul reluării regulate a vieții/. Pare suficient ca să înnebunești; unii încearcă să gestioneze situația citind știri (vezi și articolul meu „Asimptomatic” (început de nuvelă); mesajul copleșitor este că povestea zilelor s-a dovedit „prea mare” pentru a fi înțeleasă cu adevărat; desigur, disperarea nu este o modalitate de a face față și, cu siguranță, nici situațiile (stările) de urgență sau de alertă care nu au sfârșit (pre)vizibil. Apelează circumstanțele  la mai multe modelări epidemiologice sau la filozofie? Întrebarea – „ce ar trebui să fac?” – este, până la urmă, o variantă a primei întrebări filozofice, și anume, „cum ar trebui să trăiesc?” Dacă avem nevoie de o pauză în fața acestui coșmar (postmodern, de informații fără răspunsuri), ar trebui să luăm în considerație doar „flexarea mușchilor filozofici” și lupta cu adevăruri paradoxale?

[1] Potrivit istoricilor, citatul îi este atribuit filozofului grec Celsus (secolul al II-lea); în scrierile sale, susţin unii dintre cercetători, Celsus îi acuza pe creştini de manipularea unor oameni simpli şi creduli, care pot fi păcăliţi uşor; acestora li se prezintă o religie nouă şi atractivă, cu scopul de a-i converti; deducţia făcută de Celsius provine din versetul atribuit lui Ioan (20:29), unde Isus i se adresează lui Toma: „Pentru că M-ai văzut, ai crezut. Ferice de cei ce n-au văzut, şi au crezut”… Sintagma a fost și este combătută de teologi: „Ateii şi liber cugetătorii spun că îndemnul «crede şi nu cerceta» s-ar găsi în Sfânta Scriptură. Desigur că dacă îi punem să ne arate locul respectiv nu îl vor găsi nicăieri, deoarece această expresie nu există în Biblie, dar s-a înrădăcinat. Totuşi, găsim în Scriptură un pasaj cu acest îndemn, dat în următorul duh: «Cele mai grele de tine nu le cerca şi cele mai tari decît tine nu le cerceta. Cele ce ţi s-au poruncit ţie, acestea cugetă, pentru că nu-ţi sunt de treaba ţie cele ascunse. Întru prisoseală lucrurilor tale nu iscodi, pentru că mai mult decât înţelegerea omului s-au arătat ţie. Căci pre mulţi au înşelat gândul lor, şi în socoteală rea au lunecat cugetele lor» (Înţelepciunea lui Isus Sirah, III, 20-23)”…

[2] Laureat al Premiului „Nobel”…

[3] Cum ar fi țările care se desfășoară agresiv pe piața mondială pentru asigurarea echipamentelor de protecție

[4] Am putea spune că, din fericire, tot Hobbes ne învață că nu suntem sortiți pierii, că este posibil să scăpăm de „starea naturii” iar singura cale de a supraviețui privește cooperarea socială. Cum traducem în zilele noastre? O stare de egalitate? Suntem, cu toții, muritori (de acord, până aici) și la fel de vulnerabili? Par aceste lucruri adevărate prin raportarea lor la „religia COVID-19”? Virusul, prezentat ca fiind „de nivel superior”, nu ar distinge între naționalități, etnii, genuri, clase sociale, religii, limbi; toți suntem „expuși la risc” și, din „egalitatea fundamentală”, se ițește o altă realitate – „doar munca în echipă și solidaritatea vor învinge acest dușman invizibil”; te întrebi însă dacă așa ceva este posibil prin distanțare, prin legiferarea ne-muncii” sau prin opusul acesteia/distrugerea câtorva fundamente economice (șomajul crește și multe afaceri sunt „în genunchi”)? Falsificăm un nou contract social, în care (aproape) toată lumea este de acord să facă un sacrificiu pe termen scurt, înțelegând că va fi mai bună datorită acestuia pe termen lung? De ce am avea încredere în Organizația Mondială a Sănătății și în experții noștri în sănătate publică? De ce să garantăm pentru politicienii de aici și de pretutindeni? Cooperarea socială pare fragilă, mai ales într-o lume în care egoismul este considerat „virtute” iar lăcomia este răsplătită „imperial”…

[5] Teologul Johann Baptist Metz (1928-2019)/catolic, în privința confesiunii religioase/, a preluat, cu decenii în urmă, de la filozoful Sören Kierkegaard (1813-1855), cea mai scurtă definiție a religiei: întrerupere… Din perspectiva lui Metz, ctitor al noii teologii politice, suspendarea temporară a desfășurării acțiunii celor aflați în suferință, deopotrivă avertismentul adresat unei religii prea laicizate – dispuse să continue pe aceeași cale, pot fi deslușite în și prin îndemnul: Nu vă aranjați prea confortabil cu Dumnezeul vostru. Întrerupeți. Reculegeți-vă

[6] Se merge prea departe… Conform Hotărârii nr. 34/06.07.2020 a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, „lista statelor exceptate de la recomandarea măsurilor de carantină/izolare (zonă verde)”, în vigoare de la 07.07.2020, „definește” ZONA VERDE/„Excepția se aplică persoanelor asimptomatice care sosesc în România”… Cu alte cuvinte, „pe Pământ avem doar bolnavi de COVID-19”, unii mor, alții suferă și sunt internați, alții sunt izolați, cei care „se plimbă” sunt asimptomatici…

Etichete:
Judeţul Bacău intră în stare de alertă în salubrizare
Prim plan joi, 30 aprilie 2026, 17:49

Judeţul Bacău intră în stare de alertă în salubrizare

Judeţul Bacău intră în stare de alertă în salubrizare. Decizia a fost luată de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, întrucât...

Judeţul Bacău intră în stare de alertă în salubrizare
(AUDIO) Florin Bucșă este noul subprefect al județului Iași
Prim plan joi, 30 aprilie 2026, 17:38

(AUDIO) Florin Bucșă este noul subprefect al județului Iași

Florin Bucșă a fost numit, începând de astăzi, subprefect al județului Iași. Acesta este președinte al organizației USR Pașcani și...

(AUDIO) Florin Bucșă este noul subprefect al județului Iași
Grand Prix Nova 2026: deSCRIS, ediţia a II-a – concurs de debut pentru scenarii audio originale
Prim plan joi, 30 aprilie 2026, 17:36

Grand Prix Nova 2026: deSCRIS, ediţia a II-a – concurs de debut pentru scenarii audio originale

Festivalul Internațional Grand Prix Nova lansează a doua ediție a concursului deSCRIS – debut pentru scenarii românești originale, scrise...

Grand Prix Nova 2026: deSCRIS, ediţia a II-a – concurs de debut pentru scenarii audio originale
Măsuri speciale pentru traficul la frontiere în minivacanţa de 1 Mai, prin mobilizarea a 3.500 de poliţişti
Prim plan joi, 30 aprilie 2026, 16:26

Măsuri speciale pentru traficul la frontiere în minivacanţa de 1 Mai, prin mobilizarea a 3.500 de poliţişti

Poliţia de Frontieră anunţă că, în perioada minivacanţei de 1 Mai şi Ziua Tineretului, a pregătit un dispozitiv adaptat dinamicii...

Măsuri speciale pentru traficul la frontiere în minivacanţa de 1 Mai, prin mobilizarea a 3.500 de poliţişti
Prim plan joi, 30 aprilie 2026, 15:29

Asociația Surâsul Albastru aduce la Iași „Conferințele Binelui”. Invitați speciali: Grigore Leșe și Nicu Gavriluță

Asociația Asociația Surâsul Albastru anunță lansarea oficială a evenimentului caritabil „Conferințele Binelui”, care va avea loc pe 23 mai...

Asociația Surâsul Albastru aduce la Iași „Conferințele Binelui”. Invitați speciali: Grigore Leșe și Nicu Gavriluță
Prim plan joi, 30 aprilie 2026, 15:21

Suceava: Facultatea de Silvicultură a USV realizează un studiu privind comportamentul elanilor

Facultatea de Silvicultură din cadrul Universităţii ‘Ştefan cel Mare’ din Suceava (USV) efectuează o cercetare care are ca scop...

Suceava: Facultatea de Silvicultură a USV realizează un studiu privind comportamentul elanilor
Prim plan joi, 30 aprilie 2026, 15:15

Botoşani: Fetiţă de doi ani, muşcată de un câine aflat în lesă lângă stăpânul său

Un bărbat din municipiul Dorohoi este cercetat penal după ce câinele lui, pe care îl plimba în lesă, a muşcat o fetiţă de doi ani, a...

Botoşani: Fetiţă de doi ani, muşcată de un câine aflat în lesă lângă stăpânul său
Prim plan joi, 30 aprilie 2026, 15:10

UAIC, creștere semnificativă a numărului de burse acordate studenților în semestrul al II-lea

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) anunță o creștere semnificativă a numărului de burse acordate studenților în...

UAIC, creștere semnificativă a numărului de burse acordate studenților în semestrul al II-lea