14 noiembrie – „Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului”
Publicat de Andreea Drilea, 14 noiembrie 2019, 07:35 / actualizat: 14 noiembrie 2019, 13:38
Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului a fost marcată pentru prima oară la 14 noiembrie 1991, din inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și a Federației Internaționale a Diabetului.
Ce este diabetul?
Diabetul reprezinta un grup de tulburari metabolice caracterizate de nivele crescute ale glicemiei, induse de defecte in secretia de insulina si/sau sensibilitatii la insulina.
Diabetul este o boală cronică netransmisibilă care apare atunci când pancreasul nu mai poate produce insulina ( sau nu produce deloc), sau atunci când organismul nu mai poate utiliza insulina cum trebuie. Insulina este un hormon produs de pancreas, care acționează ca o cheie care permite glucozei din alimentele ingerate să treacă din circulația sanguină în celulele corpului pentru a produce energie.În sânge, toți carbohidrații din alimente sunt transformați în glucoză. Insulina ajută glucoza să intre în celule.
Incapacitatea de a produce insulina sau de a o utiliza eficient duce la nivele crescute de glucoză în sânge (cunoscută ca hiperglicemie). Nivelele crescute de glucoză pe termen lung sunt asociate cu afectarea organismului și insuficiența de organe și țesuturi.
Tipuri de diabet
Clasificarea diabetului zaharat si a altor categorii de hiperglicemie propuse de OMS in 1998 (reconfirmate in 2006) si de catre American Diabetes Asociation(ADA) in 2003 cuprinde urmatoarele tipuri:
1. DZ1 – produs prin distructia celulelor beta ale pancreasului si caracterizat prin deficit absolut de insulina
2. DZ2 – 90-95% dintre cazuri produs prin asocierea a doua mecanisme : scaderea secretiei de insulina si insulinorezistenta
3. Diabetul gestational – care apare in timpul sarcinii si nu trebuie confundat cu sarcina la o persoana diabetica
4. Glicemie bazală modificată: prezenţa unei glicemii bazale între normal şi limita de diagnostic a diabetului zaharat.
5. Scăderea toleranţei la glucoză: prezenţa unei glicemii la 2 ore după 75 g glucoză între normal
6. şi limita de diagnostic a diabetului zaharat.
7. Prediabet (ADA): definit ca prezenţa GBM (glicemie bazala modificata) şi/sau STG(scaderea tolerantei la glucoza)
Complicațiile Diabetului
Persoanele cu diabet zaharat au un risc crescut pentru o serie de probleme grave de sănătate.
Complicatiile diabetului zaharat pot fi atat acute ( hipoglicemia – de fapt o complicatie a tratamentului, nu a bolii si hiperglicemia – dintre care amintim cetoacidoza metabolica CAD si sindromul hiperglicemic hiperosmolar noncetozic SHHN ) cat si cronice.
Hiperglicemia cronica se poate corela cu o serie de complicatii cronice cu aparitia unor organopatii cardiace, renale, vasculare, retiniene, cerebrale, etc. Deasemenea, persoanele cu diabet zaharat prezinta susceptibilitate crescuta la infecții.
În aproape toate țările cu venituri crescute, diabetul este o cauză principală a bolilor cardiovasculare, cecitate, insuficienței renale și amputării membrelor inferioare.
Menținerea nivelelor de glucoză sanguină, tensiune arterială și colesterol la normal sau aproape de normal, poate ajuta amânarea sau prevenirea complicațiilor diabetului.Ca atare, persoanele cu diabet au nevoie de monitorizare regulată.
Prevenirea Diabetului
Diabetul tip 1 nu poate fi prevenit în prezent.Factorii de mediu declanșatori despre care se crede că generează procesul care duce la distrucția celulelor producătoare de insulină, se cercetează în continuare.
În timp ce există un număr de factori care influențează apariția de diabet tip 2, este evident că cele care influențează cel mai mult sunt comportamentele stilului de viață frecvent asociat urbanizării.Acestea includ consum de alimente nesănătoase și stiluri de viață inactive, cu comportament sedentar. Studiile controlate randomizate din părți diferite ale lumii, care includ Finlanda, SUA, China și India, au stabilit că modificarea stilului de viață cu activitate fizică și/sau dietă sănătoasă pot amâna sau preveni apariția diabetului tip 2.
Stilurile de viață modernă sunt caracterizate de inactivitatea fizică și perioade lungi sedentare. Intervențiile bazate pe comunitate pot ajunge la indivizi și familii prin campanii, educație, marketing social și prin încurajarea activității fizice de interior și de exterior, în școală și la locul de muncă. Se recomandă activitatea fizică, cel puțin trei-cinci zile pe săptămână, pentru minimum 30-45 minute.
Recomandările de alimentație sănătoasă pentru populația generală
1. Alegeți apă, cafea sau ceai în loc de suc de fructe sau alte băuturi îndulcite cu zahăr.
2. Mâncați cel puțin trei porții de legume în fiecare zi, inclusiv verdețuri.
3. Mâncați până la trei porții de fructe proaspete în fiecare zi.
4. Alegeți pentru o gustare nuci, o bucată de fruct proaspăt, sau iaurt neîndulcit.
5. Limitați consumul de alcool la maximum două băuturi standard pe zi.
6. Alegeți carnea albă, pui sau fructe de mare în loc de carne roșie sau procesată.
7. Alegeți untul de arahide în loc de cel de ciocolată sau gem.
8. Alegeți pâine, orez, paste din făină integrală, în loc de pâine, orez, paste din făină albă.
9. Alegeți grăsimi nesaturate (uleiuri de măsline, canola, porumb sau floarea-soarelui), în loc de grăsimi saturate (unt, ghee, grăsime animală, uleiuri de cocos sau de palmier).
O amenințare particulară în ceea ce privește riscul asociat de diabet tip 2 este consumul de alimente cu conținut ridicat de zahăr, mai ales băuturile îndulcite cu zahăr.
Alimentaţia nesănătoasă şi sedentarismul se numără printre factorii care favorizează apariţia diabetului.
(Radio Iaşi/Andreea Drîlea)
