Versiunea ucraineană a „democrației”: învățământ… doar în limba statului (III)

Publicat de Nicolae Tomescu, 10 septembrie 2017, 06:30

„Ministerul Afacerilor Externe (al României) a luat notă cu îngrijorare de forma adoptată la 5 septembrie (2017) de către Rada Supremă a Ucrainei a noii Legi a Învăţământului, în special a articolului 7 al acesteia, care vizează învăţământul în limbile minorităţilor naţionale”. MAE reaminteşte: potrivit prevederilor Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, „statele se angajează să recunoască dreptul oricărei persoane aparţinând unei minorităţi naţionale de a învăţa limba sa maternă”. Necesitatea conformităţii cu normele internaţionale în materie „a fost semnalată de partea română în dialogul cu partea ucraineană pe tema promovării şi protejării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii naţionale române din Ucraina”…

*

Am propus, în numeroase emisiuni radiodifuzate, modelul de investigaţie serioasă, extinsă în mai multe direcţii şi planuri.L-am avut partener de dialog şi pe Vasile Tărâţeanu (poet, publicist, redactor-şef al ziarului „Arcaşul”, fost deputat în Consiliul Regional Cernăuţi). Un om vizitat de idei, capabil să şi le exprime în funcţie de conştiinţa sa… Fără pretenţia că paşii dintr-o direcţie  vor fi urmaţi de alţii. Mai mult, că odată îndrumaţi corect, aceşti paşi către înţelegere pot fi  hotărâtori. Rămâne doar nevoia de a fi în legătură cu lumea şi cu realităţile? În abordarea unei tematici care abundă în numeroase semne de întrebare, nu avem mai mult confort spiritual decât altădată. Dificultatea de a fi obiectiv este şi ea mai mare, suferinţa a sporit la rândul ei; iar dacă există mai multă comunicare, se cuvine să existe mai puţină singurătate. Considerând că nu este îndeajuns să sesizezi cotidianul, pentru a-l cunoaşte într-adevăr trebuie să-l transformi, am trecut la studierea chestiunii într-un cadru interdisciplinar, la reexaminarea mai amănunţită a controverselor…

Nicolae Tomescu: Legea 3419-D prevede introducerea, treptată, a noului sistem al educației, înlocuirea materiilor care se predau în limba română cu discipline care vor fi predate în limba ucraineană. Prima fază a reformei, începând cu 1 septembrie 2018 (reforma claselor primare și a grădinițelor pentru copii), presupune ca predarea materiilor în limba română să se păstreze doar în clasele primare (1-4). De la 1 septembrie 2022, reforma va fi implementată în cazul claselor medii, iar din 2027 în clasele superioare (9-12). În  cazul ultimelor, mă refer la școlile din localitățile românești și ale altor minorități naționale din Ucraina, toate disciplinele se vor preda în limba ucraineană, iar, în clasele medii (clasele 5-9), învățământul se va desfășura în limba de stat cu elemente în limba română/în limba minorității respective. Conform noului program educaţional, doar una sau mai multe materii pot fi studiate în instituţiile educaţionale în două sau mai multe limbi, limba statală, engleza sau altă limbă oficială a UE…

Vasile Tărâțeanu: Potrivit art. 7 al legii adoptate, „persoanelor care aparțin popoarelor băștinașe sau minorităților naționale din Ucraina li se garantează dreptul de a studia în limba maternă alături de limba ucraineană…”, acest drept este „realizat prin unele instituții aparte, clase (grupe) cu limba de predare a poporului băștinaș sau a minorității naționale alături de predarea în limba ucraineană”. De asemenea, este prevăzută posibilitatea studierii limbii materne a minorităților în unele școli sau la societățile și asociațiile culturale ale comunităților etnice respective… Noi, românii din Ucraina, am semnat un Apel către Petro Porosenko, șeful statului, în care solicităm respingerea prin veto a acestei legi, considerând-o una care ar putea genera noi conflicte, nemulțumiri sociale și instabilitate în țară. Prezent în sala de sesiuni a Radei Supreme, deputatul Grigore Timiș, etnic român, nu a participat la vot, retragându-și cartela de deputat din sistemul electronic și protestând, astfel, împotriva adoptării legii…

Nicolae Tomescu: Care ar putea fi morala discuției noastre? Îndemnul de a ne supune oricărei dispoziţii a organismelor europene, în vreme ce alții încalcă flagrant înțelegerile internaționale? Nu crezi că practicăm morala brațelor încrucişate? Înţelepciunea poate găsi un ecou favorabil în Ucraina?

Vasile Tărâțeanu: La Cernăuţi, în momentul de faţă, în acest vechi oraş românesc, nu avem nicio bibliotecă  naţională, nicio librărie, nicio formaţie națională profesionistă în cadrul instituțiilor de artă,  nicio casă memorială, niciun  muzeu al marilor noştri înaintaşi; mai mult, statul ucrainean, prin unele legi, contribuie la asimilare… se cunoșteau multe cazuri  privind  discriminarea  ascunsă pe motive de naţionalitate, de la instituţiile de stat erau  demişi funcţionarii din conducere (în contextul schimbărilor, ei se trezeau acuzaţi că nu corespund). În presă, în  diferite cărţi care au apărut și apar, istoria românilor a fost/este prezentată denaturat, fapt care ultragiază naţiunea noastră. În multe publicaţii este lezată demnitatea națională, denaturată  istoria poporului român, iar unii dintre domnii noştri sunt desconsideraţi. Spre exemplu, discreditarea lui Ştefan cel Mare şi a lui Vlad Ţepeş  (ultimul  fiind redat ca un adevărat vampir – ,,genele lui  Dracula  tulbură sângele multor reprezentanți ai naţiunii române”). Dacă adăugăm ura faţă de folosirea simbolurilor naţionale ale  românilor, s-a întârziat recunoaşterea rezultatelor referendumului privind revenirea la vechile  denumiri  tradiţionale  schimbate în Ţinutul Herţa. Noi suntem împărţiţi ca pe timpul U.R.S.S. în: români şi moldoveni, ca naționalități   diferite. Atrag atenţia asupra faptului că în Ucraina lipseşte mecanismul de aplicare a prevederilor  legislative, de protecţie a minorităţilor  naţionale.

De aceea, cerem ca  „monitorizarea” acordurilor bilaterale între România şi Ucraina să se facă numai cu participarea plenipotenţiară a reprezentanţilor comunităţii româneşti din Ucraina şi a reprezentanților forurilor europene (inclusiv a OSCE, a Consiliului Europei). În virtutea întregii noastre istorii, a Constituţiei României şi a legilor internaţionale, putem cere cele mai sigure măsuri de protecţie  a drepturilor noastre naţionale, de respectare a istoriei noastre, de apărare a drepturilor (acum şi în perspectivă) în conformitate cu exigențele internaționale…

Epilog? Finalizat, după şapte runde de convorbiri, parafat la  Kiev (2   mai 1997) de miniştrii de externe, semnat de preşedinţii celor două ţări (2 iunie 1997), Tratatul româno-ucrainean are la bază câteva principii generale: condamnarea exceselor din trecut (regimul antonescian este comparat cu cel sovietic), confirmarea frontierelor de atunci și actuale, respectarea drepturilor minorităţilor, crearea a două eurozone (o linie imaginară care să despartă doar competenţele administrative ale celor două ţări)… Tratatul, valabil, în prima fază, până în 2007, s-a prelungit, automat, pe alţi 5 ani. Nu se făcea nicio referire (expresă) la Pactul Ribbentrop-Molotov, rămânea în suspensie situaţia juridică a Insulei Şerpilor… Ceea ce nu poţi vindeca, trebuie să suporţi?