CSM analizează, miercuri, solicitarea MJ de avizare a proiectelor privind graţierea şi modificarea Codurilor penale

Publicat de Andreea Drilea, 23 ianuarie 2017, 10:02

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) urmează să analizeze, miercuri, solicitarea Ministerului Justiţiei privind avizarea proiectelor de ordonanţă de urgenţă privind graţierea unor pedepse şi pentru modificarea şi completarea Codurilor penale.

‘În şedinţa din data de 25 ianuarie, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii va analiza solicitarea Ministerului Justiţiei privind avizarea Proiectului de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală şi a Proiectului de Ordonanţă de Urgenţă pentru graţierea unor pedepse’, se arată în comunicatul CSM transmis, luni, AGERPRES.

Pe 19 ianuarie, CSM anunţa că proiectele de acte normative au fost comunicate pentru analiză şi consultare tuturor instanţelor şi parchetelor din România, precum şi asociaţiilor profesionale ale magistraţilor.

‘Punctele de vedere ale entităţilor menţionate vor fi transmise Consiliului până la data de 25 ianuarie, în vederea centralizării şi sintetizării, urmând ca acestea, împreună cu punctul de vedere al Direcţiei Legislaţie, Documentare şi Contencios din cadrul Consiliului, să fie analizate în cadrul unei şedinţe a Comisiei numărul 1 – ‘Legislaţie şi cooperare interinstituţională’, anterior dezbaterii plenului Consiliului’, se arăta în comunicatul CSM.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind graţierea unor pedepse, pus în dezbatere publică de Ministerul Justiţiei, prevede că se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv, precum şi pedepsele cu amendă aplicate de instanţa de judecată.

Potrivit proiectului, de graţiere nu beneficiază recidiviştii şi cei care au comis o serie de infracţiuni prevăzute de Codul penal sau de legi speciale, enumerate în proiect.

‘Se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv, precum şi pedepsele cu amendă aplicate de instanţa de judecată. Prevederile alin. (1) se aplică indiferent de modalitatea de executare a pedepsei închisorii dispusă de instanţă’, stipulează primul articol al proiectului de ordonanţă de urgenţă.

Al doilea articol prevede că se graţiază în parte, cu reducerea la jumătate, pedepsele cu închisoare aplicate persoanelor care au împlinit vârsta de 60 ani, femeilor însărcinate sau persoanelor care au întreţinere minori cu vârsta de până la cinci ani. De reducerea la jumătate a pedepselor sau, după caz, de anularea restului de pedeapsă neexecutat ar urma să beneficieze şi persoanele care, conform unei expertize medico-legale, sunt diagnosticate cu boli incurabile în faze terminale.

În al treilea articol se menţionează că prevederile primelor două nu se aplică celor condamnaţi pentru infracţiuni săvârşite în stare de recidivă şi celor care sunt recidivişti prin condamnări anterioare, iar graţierea ‘este condiţionată de achitarea despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă, în termen de un an de la punerea în libertate’.

În acelaşi articol al proiectului se precizează că nu beneficiază de graţierea în întregime a pedepselor de până la 5 ani de închisoare persoanele care au comis o serie de infracţiuni prevăzute de Codul penal. Printre aceste se numără infracţiunile contra siguranţei statului, omorul, vătămarea corporală gravă, loviturile cauzatoare de moarte, lipsirea de libertate, violarea de domiciliu, şantajul, infracţiunile sexuale, tâlhăria, pirateria sau evadarea.

Mai sunt excluse de la graţiere persoanele condamnate pentru fapte precum luare sau dare de mită, trafic sau cumpărare de influenţă, trafic de persoane, trafic de droguri, trafic de migranţi sau fraude informatice.

Nu beneficiază de graţiere nici persoanele condamnate pentru o serie de infracţiuni reglementate prin legi speciale, printre care şi Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

În proiect se menţionează că sunt exceptate de la graţiere ‘infracţiunile prevăzute la art. 5 alin. 1 şi alin. 3 din Legea nr. 78 /2000’, nu şi cele de la alineatul 2, care cuprinde infracţiunile asimilate infracţiunilor de corupţie.

Proiectul de ordonanţă mai prevede că graţierea ‘nu se aplică celor care nu au început executarea pedepsei închisorii deoarece s-au sustras de la executarea acesteia, precum şi celor care au început executarea, dar ulterior s-au sustras’.

Totodată, ‘persoanele graţiate care în decurs de trei ani săvârşesc cu intenţie o infracţiune vor executa pe lângă pedeapsa stabilită pentru acea infracţiune şi pedeapsa sau restul de pedeapsă rămas neexecutat ca urmare a aplicării prezentei legi’.

În ceea ce priveşte proiectului de ordonanţă de urgenţă privind modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, acesta prevede, printre altele, că abuzul în serviciu va fi considerat infracţiune doar în cazul producerii unei pagube de peste 200.000 de lei, iar limita maximă a pedepsei se reduce de la 7 la 3 ani de închisoare.

‘(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, nu îndeplineşte un act sau îndeplineşte un act contrar legii şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 lei unei persoane fizice sau unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. (2) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA se pedepseşte de la o lună la un an sau cu amendă’, se arată în proiectul de ordonanţă de urgenţă.

La acelaşi articol se precizează că acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

În forma actuală, articolul 297 din Codul penal nu prevede o limită minimă a pagubei, iar fapta se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

Proiectul de ordonanţă mai prevede şi abrogarea articolului 298 din Codul penal, referitor la neglijenţa în serviciu.

O altă propunere vizează modificarea primului alineat al articolului 301, care va avea următorul cuprins: ‘Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-au obţinut, direct sau indirect, foloase patrimoniale necuvenite, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică’.

În forma actuală, legea include în rândul beneficiarilor faptei funcţionarului public şi persoanele cu care acesta s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani, sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură.

(Agerpres/FOTO arhivă economica.net)