Iaşi: Racla cu moaştele Sfintei Muceniţe Ecaterina a fost adusă spre închinare la Mitropolia Moldovei
Publicat de Andreea Drilea, 12 octombrie 2018, 07:35
Racla cu moaştele Sfintei Muceniţe Ecaterina a fost adusă joi seara de o delegaţie de preoţi din oraşul Katerini, Grecia, care este condusă de arhimandritul Barnaba Leontiadis, vicar administrativ al Mitropoliei de Kitrous, Katerini şi Platamonas.
Purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, preotul Constantin Sturzu, a declarat că moaştele Sfintei Muceniţe Ecaterina se vor afla la Iaşi până luni dimineaţa. În acest interval de timp racla este depusă alături de racla cu moaştele Sfintei Parascheva în baldachinul special amenajat în Curtea Mitropolitană cu ocazia prăznuirii Cuvioasei.
‘Sfânta Parascheva şi Sfânta Ecaterina s-au întâlnit. Două sfinte care au sfârşit la o vârstă tânără – Sfânta Parascheva la 27 de ani, Sfânta Ecaterina la 18 -, un simbol al tinereţii, al frumuseţii veşnice, un simbol a tot ce înseamnă mai frumos, mai pur şi mai curat pe lumea aceasta. Sper să fie pentru toţi un îndemn să caute tinereţea cea veşnică, bucuria cea veşnică, să caute frumuseţea cea netrecătoare. Cei care vor să se închine la moaştele Sfintei Ecaterina pot face acest lucru până luni dimineaţă la ora 7,00’, a spus preotul Constantin Sturzu.
Înainte de a fi depusă în baldachin, preoţii au oficiat un ceremonial religios în Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, ritual care s-a desfăşurat în prezenţa a câtorva sute de credincioşi.
Potrivit tradiţiei, moaştele Cuvioasei Parascheva şi Sf. Muceniţe Ecaterina vor fi scoase vineri seara din curtea Mitropoliei şi purtate în procesiunea ”Calea sfinţilor” pe străzile din centrul Iaşiului, după care vor fi reaşezate spre închinare în baldachinul special amenajat pe esplanada Catedralei Mitropolitane. Racla va rămâne aici până când se vor închina toţi pelerinii sosiţi la Iaşi de hramul Sf. Cuvioase Parascheva.
Sfânta Muceniţă Ecaterina este considerată a fi ocrotitoare a multor meserii, a avocaţilor şi judecătorilor, a medicilor şi asistentelor, a farmaciştilor, a mecanicilor, a morarilor, a bibliotecarilor, a literelor şi artelor. La Paris, în special, este cinstită ca ocrotitoare a Şcolii de Filosofie şi, în general, a filosofilor. De asemenea, este considerată ocrotitoarea fecioarelor şi a tuturor femeilor.
Sfânta Ecaterina, al cărei hram este prăznuit pe 25 noiembrie, a trăit în timpul împăratului Maximian, la începutul secolului al IV-lea. S-a născut în cetatea Alexandriei, într-o familie nobilă. Ea a fost decapitată pe 25 noiembrie 305, după mai multe încercări nereuşite de a o face să se lepede de credinţa în Hristos. La tăierea capului său nu a curs sânge, ci lapte, trupul ei fiind luat de îngeri şi dus pe Muntele Sinai.
Potrivit tradiţiei, biserica actuală a Sfintei Ecaterina din cimitir a fost iniţial un metoc al Sfintei Mănăstiri de pe Muntele Sinai. Când a fost construită Biserica Sfintei Ecaterina, oraşul Katerini era un cătun mic şi neînsemnat. Cu timpul, oraşul s-a dezvoltat şi a luat numele de Sfânta Ecaterina, care, din păcate, s-a prescurtat în Katerini. Astfel, oraşul şi-a luat ca ocrotitoare şi protectoare pe Sfânta Ecaterina. Mitropolit de Kitrous, Varnavas (1954-1985) a îmbogăţit biserica cu o părticică din sfintele moaşte ale Sfintei Ecaterina pe care i-a oferit-o Arhiepiscopul Sinaiului, Porfirie al III-lea, pe data de 25 noiembrie 1967 şi pe care a depus-o în Catedrala Înălţarea Domnului.
Cunoscută şi sub numele de Sfânta Vineri, Cuvioasa Parascheva s-a născut în localitatea Epivat, astăzi Capul Kaliacra din Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în prima jumătate a secolului al XI-lea. Tradiţia spune că şi-a împărţit hainele şi hrana cu săracii, deşi era mustrată de părinţii ei. După moartea acestora, Parascheva a renunţat la avere şi a părăsit casa părintească pentru a intra în monahism la o mănăstire din apropierea Constantinopolului. De aici a plecat la Ierusalim, retrăgându-se apoi în pustiul Iordanului, într-o mănăstire de maici, unde a rămas până la vârsta de 25 de ani, după care s-a întors în satul său natal, Epivat, unde a mai trăit încă doi ani, în post şi rugăciune.
Moaştele Cuvioasei au fost păstrate aproape 200 de ani într-o biserică din Epivat, apoi la Tarnovo, iar în secolul al XVI-lea au fost duse la Constantinopol. În anul 1641, pe 13 iunie, voievodul Vasile Lupu a reuşit să le aducă la Iaşi, aşezându-le în biserica Mănăstirii ”Sfinţii Trei Ierarhi”. Racla Sfintei Parascheva a fost mutată în Catedrala Mitropolitană la sfârşitul secolului al XIX-lea, în 1888, după ce moaştele au scăpat neatinse din incendiul de la Biserica ”Trei Ierarhi’.
În prezent, moaştele Cuvioasei Parascheva se află la Catedrala Mitropolitană din Iaşi. Deşi Sfânta Cuvioasă Parascheva este sărbătorită în întreaga Patriarhie Română, ea este considerată ocrotitoarea Moldovei.
Canonizarea Cuvioasei Parascheva a fost hotărâtă de membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1955. Tot atunci a fost stabilită şi data de prăznuire a Sfintei Parascheva, pe 14 octombrie.
(Agerpres/FOTO Facebook Constantin Sturzu)
