Ministrul Educaţiei şi Cercetării, după rezultatele la testele PISA: Poate este de luat în calcul să avem o oră de lectură

Publicat de , 3 decembrie 2019, 17:10

Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Monica Anisie, a afirmat marţi, referindu-se la rezultatele testelor PISA, că ar putea fi luată în calcul introducerea unei ore de lectură, pentru ca elevii să înveţe să interpreteze un text.

‘Noi trebuie să găsim soluţii în aşa fel încât la orele de limbă şi comunicare, fie în limba română, fie într-o limbă străină, să-i învăţăm pe copii să descifreze textul şi să-l interpreteze. Simpla lectură a textului nu este suficientă. Asta este de fapt problema. Ştiţi că mai demult exista acea oră de lectură. Nu întâmplător era introdusă, tocmai pentru că acea oră era dedicată exclusiv, pe de o parte, lecturării textului, apoi interpretării lui, înţelegerii, deci toate etapele erau parcurse în acea oră distinctă faţă de cea de limbă şi comunicare. (…) Poate în situaţia în care ne aflăm acum, în care va trebui să regândim planurile cadru şi programele, poate pe baza documentării ştiinţifice pe care acum o avem la bază, ne putem raporta la ea şi poate este de luat în calcul să avem o astfel de oră de lectură. Este important să înţelegi şi să interpretezi, pentru că dacă ştii să citeşti cum trebuie un text poţi să rezolvi şi o problemă la matematică, de exemplu’, a afirmat Anisie.

Rezultatele elevilor români la testele de evaluare PISA din 2018 au înregistrat o scădere faţă de anterioarele evaluări de acest tip.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, comparativ cu ciclul anterior de testare, media internaţională a înregistrat o uşoară scădere (citire/lectură – 487, faţă de 493, matematica – 489, faţă de 490, ştiinţe – 489, faţă de 493 în 2015).

Aceasta tendinţă este înregistrată şi de ţara noastră: citire/lectură – 428 (n.r. punctaj) faţă de 434 în 2015, matematică – 430 faţă de 444, în 2015 şi ştiinţe – 426 (faţă de 435). Scorurile înregistrate în 2018 sunt mai mari în raport cu rezultatele din anii 2006 şi 2009, dar uşor mai mici comparativ cu cele înregistrate în 2015.

Astfel, la citire, elevii cu performanţe sub nivelul 2 pot înţelege texte simple, cu vocabular simplu şi cu informaţii explicite, însă nu pot realiza inferenţe pe baza textului citit, nu pot trage concluzii. Aceşti elevi au dificultăţi de interpretare a semnificaţiei textelor parcurse. La matematică, pot utiliza elemente simple de calcul, dar nivelul lor de achiziţii nu este suficient pentru a putea utiliza gândirea matematică în situaţii variate de viaţă. La ştiinţe, pot recunoaşte şi pot identifica unele explicaţii ale fenomenelor ştiinţifice simple, însă nu pot găsi cauzalităţi sau corelaţii ştiinţifice fără sprijin sau ghidare.

(Agerpres/FOTO radioiasi.ro)