Concluziile Comisiei de la Veneţia
Publicat de , 22 octombrie 2018, 16:00
UPDATE – ora 16:17 Unele aspecte importante introduse de legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, de legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi de legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în special ţinând cont de efectul lor cumulativ în contextul politic complex care predomină în prezent în România, ar putea submina independenţa judecătorilor şi a procurorilor români şi încrederea publicului în sistemul judiciar, arată Comisia de la Veneţia într-o opinie privind amendamentele la cele trei legi, adoptată vineri şi publicată luni integral pe site-ul său.
‘‘Potrivit autorităţilor române, procesul de reformă a fost necesar şi a fost desfăşurat pentru a oferi răspunsuri la problemele existente şi la nevoile sistemului judiciar şi pentru a-l adapta la noile realităţi sociale. Amendamentele propuse au avut drept scopuri consolidarea independenţei judecătorilor, prin separarea carierelor judecătorilor şi ale procurorilor, dar şi sporirea eficienţei şi a responsabilităţii sistemului judiciar. Unele schimbări au fost necesare pentru a pune în aplicare o serie de decizii ale Curţii Constituţionale a României”, se menţionează în opinia Comisiei de la Veneţia.
Procesul legislativ a avut loc într-un context marcat de un climat politic tensionat, afectat puternic de rezultatele eforturilor ţării de a combate corupţia, cu o controversă şi dezbatere legate de aspecte sensibile atât pentru continuarea eforturilor României în acest domeniu, cât şi pentru funcţionarea independentă a sistemului său judiciar.
Pe de o parte, există relatări despre cazuri de presiuni şi intimidări la adresa judecătorilor şi a procurorilor, inclusiv din partea unor politicieni de rang înalt şi prin companii media; pe de altă parte, presupuse cazuri de abuz din partea unor magistraţi români, în special procurori, au condus la punerea sub semnul întrebării a metodelor folosite în combaterea corupţiei.
”De asemenea, în urma recentei dezvăluiri a protocoalelor de cooperare semnate de Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi instituţii judiciare, au fost ridicate întrebări despre impactul unei asemenea cooperări asupra independenţei instituţiilor judiciare şi asupra măsurilor de salvagardare necesare pentru a proteja sistemul judiciar în faţa interferenţei nejustificate. În acelaşi timp, procesul legislativ, care s-a dovedit a crea divizări în societatea românească, a fost criticat în absenţa unor consultări incluzive şi eficiente”, notează Comisia de la Veneţia.
Era necesar ca Parlamentul României să adopte o reformă a codurilor penale pentru a implementa decizii ale Curţii Constituţionale şi directive ale UE, dar şi pentru a remedia deficienţele din aplicarea prevederilor actuale, însă modul în care s-a desfăşurat această reformă nu a fost deloc unul corespunzător, arată Comisia de la Veneţia într-o opinie privind modificările la codul penal şi codul de procedură penală, adoptată vineri şi publicată luni integral pe site-ul său.
„Era necesar şi potrivit ca Parlamentul României să adopte o reformă a codurilor penale pentru a implementa decizii ale Curţii Constituţionale şi directive ale UE relevante, precum şi pentru a remedia deficienţele observate în trecut în aplicarea actualelor prevederi ale legislaţiei penale”, precizează Comisia de la Veneţia.
„Modul în care reforma a fost făcută nu este, totuşi, deloc corespunzător pentru o reformă comprehensivă a două dintre cele mai importante şi sensibile coduri. Amendamentele aflate în discuţie au fost adoptate într-un proces legislativ care a fost excesiv de rapid şi lipsit de transparenţă, în ciuda faptului că au existat peste 300 de amendamente, multe dintre ele aducând schimbări destul de radicale şi afectând profund politica penală a statului„, se atrage atenţia în raport.
Comisia de la Veneţia subliniază că „în timpul procedurii de adoptare a lor, au existat schimbări frecvente în texte, făcând aproape imposibile o consultare semnificativă cu experţii şi cu practicienii şi o discuţie semnificativă în cadrul societăţii”.
„Practicienii în domeniul juridic, inclusiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi şefii procuraturii, au atras atenţia că intrarea în vigoare a amendamentelor ar putea avea efecte negative drastice pentru funcţionarea sistemului penal de justiţie român. Aceste atenţionări nu au fost băgate în seamă”, se mai atrage atenţia în opinie.
Comisia de la Veneţia evidenţiază de asemenea că „un proces mai comprehensiv de discuţie, bazat pe dialog cu practicienii din domeniul juridic şi cu societatea în general, şi evaluarea în detaliu a impactului a numeroase amendamente ar fi fost nu doar recomandabile, ci chiar necesare”.
(Agerpres/FOTO adevarul.ro)
