CCR: Modificarea legii de executare a pedepselor privative de libertate – neconstituţională

Publicat de Gabriela Rotaru, 16 ianuarie 2019, 18:42

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, miercuri, sesizarea PNL în legătură cu legea de executare a pedepselor privative de libertate, stabilind că aceasta este neconstituţională.

„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Legii 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este neconstituţională, în ansamblul său”, precizează CCR într-un comunicat transmis AGERPRES.

PNL a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu legea de executare a pedepselor privative de libertate pe motiv că Parlamentul a ignorat o decizie precedentă a CCR care declara actul normativ neconstituţional în integralitatea lui şi nu l-a respins.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este neconstituţională, deoarece încalcă dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţie, fiind adoptată cu nerespectarea deciziei nr. 561/2018 a Curţii Constituţionale, se preciza în sesizarea semnată de 60 de parlamentari PNL.

Liberalii arătau că legea încalcă dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţia României referitoare la „caracterul obligatoriu erga omnes al deciziilor CCR, fiind, în integralitatea sa, neconstituţională”.

Legea a fost adoptată iniţial de Camera Deputaţilor, pe 6 iunie, şi a fost contestată la CCR de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de preşedintele Klaus Iohannis.

Cele două sesizări au fost admise de Curte, iar Parlamentul României trebuia să constate încetarea de drept a procedurii legislative.

„La data de 4.07.2018, Curtea Constituţională a României a admis, în urma obiecţiei de neconstituţionalitate a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, că dispoziţiile articolului unic pct. 2 – 5 şi pct. 10 din Legea privind modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal sunt neconstituţionale în raport cu criticile formulate, fiind pronunţată în acest sens Decizia nr. 453/4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 617 din 18 iulie 2018”, au explicat semnatarii sesizării.

Potrivit sesizării, „cu privire la aceeaşi lege a formulat obiecţie de neconstituţionalitate şi preşedintele României, iar Curtea Constituţională a constatat, la data de 18 septembrie, că legea este neconstituţională în ansamblul său pentru motivul extrinsec de neconstituţionalitate referitor la încălcarea principiului bicameralismului în procesul de adoptare a legii”.

„În conformitate cu Decizia nr. 432/2018 a Curţii Constituţionale, paragraf 32, dacă o lege este constatată, în ansamblul său, ca neconstituţională, Parlamentul României are obligaţia de a înceta, de drept, procedura legislativă asupra legii neconstituţionale”, mai arătau semnatarii sesizării. Camera Deputaţilor a adoptat legea în data de 14 noiembrie.

Curtea Constituţională a constatat, prin Decizia 561/2018, că „legea pentru modificarea şi completarea Legii 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este neconstituţională, în ansamblul ei, deoarece „există o configuraţie semnificativ diferită între forma legii criticate adoptate de Senat şi forma adoptată de Camera Deputaţilor”.

„Modificările şi completările pe care Camera Deputaţilor le-a adus propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată nu se raportează la materia avută în vedere de aceasta din urmă şi deturnează concepţia de ansamblu a acesteia, prin stabilirea unor soluţii legislative diferite, ce se referă la alte instituţii din materia executării pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, iar nu la cea avută în vedere iniţial”, mai spuneau semnatarii sesizării.

Potrivit acestora, procedura constituţională, care trebuia aplicată, era încetarea de drept a procesului legislativ.

”Pe cale de consecinţă, suntem în situaţia încălcării dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţia României, fapt pentru care vă rugăm să constataţi că Legea privind modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este neconstituţională în ansamblul său”, se preciza în sesizarea către CCR. (Agerpres/ FOTO rtv.net)