Ascultă Radio România Iași Live

„Dans, Artă, Multidisciplinaritate”. O nouă ediție a D.A.M., la Iași – INTERVIU cu Lorette Enache, conf. univ. dr. la UNAGE

„Dans, Artă, Multidisciplinaritate”. O nouă ediție a D.A.M., la Iași – INTERVIU cu Lorette Enache, conf. univ. dr. la UNAGE

Publicat de isoreanu, 3 iunie 2024, 14:37

Începe D.A.M.4. Festivalul „Dans, Artă, Multidisciplinaritate”, organizat de Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași a ajuns la cea de-a patra ediție. Și anul acesta sunt invitați de excepție, iar evenimentele se vor desfășura până duminică, 9 iunie.
Coordonatorul D.A.M., conf. univ. dr. Lorette Enache, de la Programul de Studii Coregrafice al Facultății de Teatru, a oferit mai multe informații în interviul acordat Ioanei Soreanu.

 

Ioana Soreanu: Începe cea de-a patra ediție a Festivalului ”Dans, Artă, Multidisciplinaritate”. Coordonatoarea acestui eveniment autoarea, doamna conf. univ. dr. Lorette Enache, de la Coregrafie, de la Universitatea Națională de Arte ”George Enescu” din Iași, care sunt surprizele cu care ne așteptați la această ediție?

Lorette Enache: În acest an, surprizele sunt licențele și disertațiile studenților, în primul rând, apoi, spectacolul pe care Compania „Preljocaj”, din Franța, îl susține în Amfiteatrul Palas, ca mai apoi, să ne bucurăm de prezența profesorului Armando  Rotondi, de la Universitatea de Arte din Barcelona, care va participa la activitățile de după spectacol, și anume la dezbateri și va susține un atelier, împreună cu studenții noștri de la Coregrafie, pe o tematică foarte frumoasă, dramaturgia corporală în spectacolele de teatru, de dans, de performance, ca mai apoi, să primim, ca și în anii precedenți, două producții de la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică ”Ion Luca Caragiale” din București. Aș menționa spectacolele și, mai degrabă, autorii acestor spectacole care vor întregi programul DAM4: Cristian Preda – „Peer Gynt”, Tamara Găgeatu – „Astradal”, Sabina Hultoană – „#human.inc”, Andrei Tcaciuc – „Povestiri din pământ și hârtie”, „Hamlet”, „Quantum Bodies”, „ÎnTrecere”. Vom avea în data de 8 și un performance, vom susține două ateliere pentru nondansatori, în prima parte a zilelor de 8 și 9 iunie, și în fiecare dintre diminețile din această săptămână, mai puțin vineri și sâmbătă, ne vom bucura de atelierele coregrafice pe care le vom desfășura în spațiile de la Muzeul Literaturii Române, și anume de la Casa Muzeelor și de la Muzeul ”Vasile Pogor”.

Ioana Soreanu: Scopurile acestui festival încă de la prima ediție au fost două. Primul, promovarea studenților, dansatorilor, coregrafilor ieșeni, dar și familiarizarea publicului din Iași cu dansul contemporan. Am observat, atât la festival, dar și la alte evenimente pe care le-ați organizat, că publicul începe să vină înspre dumneavoastră, începe să vină înspre spectacolele de dans contemporan. Sunt persoane din public care vă caută, care întreabă când începe DAM-ul sau când va fi un eveniment sau altul. Credeți că ușor, ușor, publicul din Iași începe să înțeleagă și să accepte și această formă de artă?

Lorette Enache: Sper, sper să… să fie așa și ne dorim să fie așa și în afara faptului că ne străduim să ieșim în fața publicului cu producțiile tinerilor coregrafi, absolvenți ai universității noastre, ne dorim, totodată, ca publicul care nu este în număr mic, nu este în număr redus, ci din ce în ce mai mult publicul își dorește să îi urmărească pe tinerii coregrafi și să le urmărească producțiile, creațiile. Ne dorim ca tot ceea ce înseamnă spațiu scenic sau spațiul neconvențional în Iași să devină acasă pentru producțiile acestor tineri, care, de altfel, lucrează și își desfășoară activitățile pe mai multe paliere. Unii sunt balerini la Opera Națională din Iași, alții sunt dansatori la ansamblul folcloric, alții sunt doar studenți, însă, cu toții muncesc foarte mult. În universitatea noastră sunt profesioniști și noi punem accent pe creația coregrafică, creația coregrafică în dansul contemporan, cu precădere. Arta coregrafică este într-o continuă mișcare, într-o continuă transformare și aș aminti faptul că programele Erasmus+ au devenit, dacă nu o obișnuință, au devenit destul de familiare studenților de la Coregrafie și ne bucurăm că există această oportunitate, ca studenții noștri să poată să meargă și să vadă modalitățile de lucru, manierele de lucru, sistemele de predare în alte universități din Uniunea Europeană.

 

Ioana Soreanu: Revenind la festival, la ediția 4 a DAM, spectacolele și evenimentele vor avea loc în mai multe spații. Aveți parteneriate cu mai multe instituții de cultură din Iași și nu numai. Unde anume se vor desfășura aceste evenimente?

Lorette Enache: Parteneriatele continuă sau s-au perfecționat cu această ediție D.A.M.. Aș începe prin a menționa și a aduce mulțumiri tuturor acelora care ne-au deschis porțile, și anume Grădina de Vară, Amfiteatrul Palas, apoi, Ateneul Național din Iași care ne-a pus la dispoziție două săli, și anume Sala Victoria și spațiul de la Baia Turcească, Teatrul Național ”Vasile Alecsandri” din Iași care și în acest an, și cu această ocazie, ne-a pus la dispoziție pentru trei zile Sala Uzina și, bineînțeles, cele două spații de la Muzeul Literaturii Române, respectiv, Sala de Conferințe a ”Casei Muzeelor” și Sala Studio a Muzeului ”Vasile Pogor”.

 

Ioana Soreanu: Aș vrea în final să prezentați Compania Preljocaj, unul dintre oaspeții speciali din această ediție a D.A.M..

Lorette Enache: Desigur. Compania ”Ballet Preljocaj”, de această dată, va veni la noi cu garnitura de juniori. Este, pentru deplasarea la Iași, coordonată de coregraful Guillaume Siard.

Ioana Soreanu: Ce înseamnă juniori?

Lorette Enache: Junior înseamnă cu vârste mai fragede, însemnând 20-25 de ani. Sunt balerini, sunt dansatori profesioniști, lucrează într-un sistem foarte bine pus la punct, iar compania poartă numele coregrafului Angelin Preljocaj, cel care a înființat-o în anii 80, coregraf care a montat peste tot în lume, este unul dintre coregrafii reprezentativi ai generației 80, colaborează cu Opere din toată lumea, prezintă spectacole. În ultimele stagiuni, sunt spectacole care călătoresc în întreaga lume pe o perioadă a anului care se duce chiar și până la nouă luni de turneu. Asta nu este puțin, asta înseamnă rezistență, înseamnă profesionalism, înseamnă un management foarte bine pus la punct, corpurile lor să reziste și să fie mereu întreținute și susținute din mai multe puncte de vedere. Repertoriul lor se îmbogățește și se dezvoltă an de an, iar la Pavillion Noir, am observat faptul că porțile sunt efectiv deschise publicului care o dată pe săptămână este invitat să asiste la repetițiile de la scenă sau la repetițiile din sala de studiu. E totul făcut cu un scop, cu o bătaie lungă.

Ioana Soreanu: Și care este stilul de dans?

Lorette Enache: Da, este o manieră, este un stil de dans. În mod deosebit, îmbinarea baletului clasic cu elemente de dans contemporan și dans modern. La bază însă este dansul clasic.

 

Etichete:
#StareaEducației (INTERVIU) Delia Ambrosie, creatoarea comunității ”Română cu Delia”: ”Educația nu înseamnă memorare mecanică, ci înțelegere și acces egal.” Povestea profesoarei care a dus limba română din clasă în online
Life miercuri, 21 ianuarie 2026, 09:33

#StareaEducației (INTERVIU) Delia Ambrosie, creatoarea comunității ”Română cu Delia”: ”Educația nu înseamnă memorare mecanică, ci înțelegere și acces egal.” Povestea profesoarei care a dus limba română din clasă în online

Cu peste 14 ani de experiență la catedră, Delia Ambrosie este unul dintre profesorii de limba și literatura română care au ales un drum...

#StareaEducației (INTERVIU) Delia Ambrosie, creatoarea comunității ”Română cu Delia”: ”Educația nu înseamnă memorare mecanică, ci înțelegere și acces egal.” Povestea profesoarei care a dus limba română din clasă în online
#StareaEducației: (INTERVIU) Școlile se pot înscrie pentru a pilota standardele naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial. Bogdan Cristescu, directorul CNCE: ”În opinia mea, după introducerea acestor standarde, ne putem aștepta ca în patru ani, notele pe care le pun profesorii, într-un ciclu de învățământ, să poată fi luate în considerare mai departe în parcursul educațional al elevilor.”
Life vineri, 16 ianuarie 2026, 18:22

#StareaEducației: (INTERVIU) Școlile se pot înscrie pentru a pilota standardele naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial. Bogdan Cristescu, directorul CNCE: ”În opinia mea, după introducerea acestor standarde, ne putem aștepta ca în patru ani, notele pe care le pun profesorii, într-un ciclu de învățământ, să poată fi luate în considerare mai departe în parcursul educațional al elevilor.”

Ministerul Educației a lansat, în această săptămână, apelul pentru înscrierea școlilor care doresc să participe la pilotarea standardelor...

#StareaEducației: (INTERVIU) Școlile se pot înscrie pentru a pilota standardele naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial. Bogdan Cristescu, directorul CNCE: ”În opinia mea, după introducerea acestor standarde, ne putem aștepta ca în patru ani, notele pe care le pun profesorii, într-un ciclu de învățământ, să poată fi luate în considerare mai departe în parcursul educațional al elevilor.”
#StareaEducației (INTERVIU) Cristina Jamscheck, director de programe CJI: ”Lumea copiilor și adolescenților este, în mare parte, online, iar școala nu poate să se delimiteze de această realitate. Prin introducerea educației media digitale, se încearcă tocmai construirea unui „pod” între lumea virtuală și cea reală.”
Life miercuri, 14 ianuarie 2026, 11:04

#StareaEducației (INTERVIU) Cristina Jamscheck, director de programe CJI: ”Lumea copiilor și adolescenților este, în mare parte, online, iar școala nu poate să se delimiteze de această realitate. Prin introducerea educației media digitale, se încearcă tocmai construirea unui „pod” între lumea virtuală și cea reală.”

Ministerul Educației a aprobat, la finalul anului trecut, introducerea a două noi discipline opționale de gimnaziu, incluse în curriculum la...

#StareaEducației (INTERVIU) Cristina Jamscheck, director de programe CJI: ”Lumea copiilor și adolescenților este, în mare parte, online, iar școala nu poate să se delimiteze de această realitate. Prin introducerea educației media digitale, se încearcă tocmai construirea unui „pod” între lumea virtuală și cea reală.”
#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Suruciuc, șeful ISJ Botoșani: ”Peste 12 mii de elevi beneficiază de hrană la școală. Pentru unii este singura masă pe zi./ Prin măsurile impuse vara trecută, am redus la mai bine de jumătate învățământul simultan în județ.”  
Life marți, 13 ianuarie 2026, 19:26

#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Suruciuc, șeful ISJ Botoșani: ”Peste 12 mii de elevi beneficiază de hrană la școală. Pentru unii este singura masă pe zi./ Prin măsurile impuse vara trecută, am redus la mai bine de jumătate învățământul simultan în județ.”  

Programul Național „Masă Sănătoasă” va continua și în anul 2026, cu un buget total care depășește 1,5 miliarde de lei, în creștere cu...

#StareaEducației (INTERVIU) Bogdan Suruciuc, șeful ISJ Botoșani: ”Peste 12 mii de elevi beneficiază de hrană la școală. Pentru unii este singura masă pe zi./ Prin măsurile impuse vara trecută, am redus la mai bine de jumătate învățământul simultan în județ.”  
Life luni, 12 ianuarie 2026, 12:46

#StareaEducației (INTERVIU) Marcel Bartic, profesor de istorie: ”Mi-aș dori ca viitorul ministru al Educației să-și convingă colegii de guvern că acest domeniu nu mai poate rămâne cenușăreasa politicilor guvernamentale pentru că miza este una uriașă.”

Anul 2025 a fost unul intens pentru sistemul educațional din România, marcat de proteste, măsuri de austeritate și polarizare publică. Sub...

#StareaEducației (INTERVIU) Marcel Bartic, profesor de istorie: ”Mi-aș dori ca viitorul ministru al Educației să-și convingă colegii de guvern că acest domeniu nu mai poate rămâne cenușăreasa politicilor guvernamentale pentru că miza este una uriașă.”
Life luni, 5 ianuarie 2026, 10:21

#StareaEducației -REMIGRANT ÎN ROMÂNIA -”Este destul de greu să existe o relație mai deschisă între profesor și elev în școala românească. Ceea ce mă dezamăgește pe mine este faptul că elevul nu este încurajat să pună întrebări la ore.” Povestea Ilincăi Antoci, elevă în clasa a XI-a, revenită în țară după ce a petrecut câțiva ani buni în sistemul educațional britanic.

Povestea familiei Tamarei Antoci din Iași este una dintre miile de istorii ale românilor care au plecat, s-au întors, apoi au plecat din nou,...

#StareaEducației -REMIGRANT ÎN ROMÂNIA -”Este destul de greu să existe o relație mai deschisă între profesor și elev în școala românească. Ceea ce mă dezamăgește pe mine este faptul că elevul nu este încurajat să pună întrebări la ore.” Povestea Ilincăi Antoci, elevă în clasa a XI-a, revenită în țară după ce a petrecut câțiva ani buni în sistemul educațional britanic.
Life luni, 22 decembrie 2025, 18:48

#StareaEducației (INTERVIU) „Biblioteca Vie”, proiectul care aduce lectura mai aproape de elevii Liceului „Dimitrie Cantemir” din Iași. Directorul Anca Dimitriu: ”Biblioteca Vie este o reîntâlnire cu cartea sub altă formă, mult mai blândă decât cea impusă, să zicem, de rigorile programei școlare.”

Curtea Liceului Teoretic „Dimitrie Cantemir” din Iași a devenit, la începutul lunii decembrie, gazda unui proiect inedit care îmbină lectura...

#StareaEducației (INTERVIU) „Biblioteca Vie”, proiectul care aduce lectura mai aproape de elevii Liceului „Dimitrie Cantemir” din Iași. Directorul Anca Dimitriu: ”Biblioteca Vie este o reîntâlnire cu cartea sub altă formă, mult mai blândă decât cea impusă, să zicem, de rigorile programei școlare.”
Life vineri, 19 decembrie 2025, 13:25

#StareaEducației (INTERVIU) Rodica Leontieș, inspector general ISJ Iași: ”Nu au existat plecări masive din sistem, în urma aplicării legii 141/2025. Rezultatele slabe la matematică, în special în mediul rural, sunt cauzate și de faptul că elevii au devenit ceva mai superficiali.”

Sistemul educațional din țara noastră a traversat o perioadă tumultoasă, odată cu aplicarea legii 141, care a adus majorări ale normelor...

#StareaEducației (INTERVIU) Rodica Leontieș, inspector general ISJ Iași: ”Nu au existat plecări masive din sistem, în urma aplicării legii 141/2025. Rezultatele slabe la matematică, în special în mediul rural, sunt cauzate și de faptul că elevii au devenit ceva mai superficiali.”