72 de ani de la înființarea UNESCO

Publicat de Nicolae Tomescu, 16 noiembrie 2017, 09:33 / actualizat: 16 noiembrie 2017, 12:10

După cel de-al Doilea Război Mondial, 20 de state au fondat UNESCO; obiectivul urmărit, încă din 16 noiembrie 1945, privește contribuția la pacea mondială şi la colaborarea între naţiuni – prin cultură, ecologie, educaţie şi ştiinţă.

Constituţia UNESCO (adoptată la Conferința din Londra/noiembrie 1945 și aplicată începând cu 4 noiembrie 1946), prin valorile și principiile pe care le instituie, poate reprezenta un punct de referinţă pentru orice naţiune. Primul articol al acesteia defineşte scopul organizației *deja amintit* de a contribui la pacea și securitatea lumii prin colaborarea între națiuni în educație, știință, cultură și comunicații pentru a se reuși instaurarea respectului universal față de justiție, pentru corectitudinea acesteia, pentru drepturile omului liber (indiferent de rasă, sex, limbă sau religie).

În anul 1945, la înfiinţare, printre obiectivele imediate ale UNESCO urmau să fie reconstrucţia şcolilor, bibliotecilor şi muzeelor distruse de război. După 71 de ani, ar trebui să ne gândim la acelaşi lucru, nu în sensul material, ci la o schimbare de mentalitate, o abordare prin care să se reconstruiască un nou sistem de valori în educaţie şi cercetare.

La a 34-a sesiune a Comitetului pentru Patrimoniu Mondial s-a hotărât ca ziua de 16 noiembrie să fie sărbătorită drept Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO / în 16 noiembrie 1972, la Paris, statele membre ale UNESCO au adoptat Convenţia privind Protecţia Patrimoniului Mondial Cultural şi Natura (16 noiembrie 1945 reprezintă, după cum am menționat, momentul constituirii UNESCO).

*

În 27 iulie 1956, România a aderat la UNESCO. Prezenţele româneşti pe listele Patrimoniului Mondial material şi imaterial? Ca stat membru, țara noastră are înscrise, pe lista UNESCO, 3 rezervaţii ale biosferei – Pietrosul Mare (1980), Retezat (1979), Delta Dunării (1998); 8 situri ale Patrimoniului Mondial (6 culturale și 2 naturale); lista cuprinde 15 obiective; totodată, România are înscrise 6 bunuri culturale imateriale pe Lista reprezentativă a Patrimoniului Mondial Imaterial: Doina, Ritualul Căluşului, Ceramica de Horezu, Colindatul de ceată – dosar comun cu Republica Moldova, Dansul Fecioresc din Ardeal, Meșteșugul țeserii covoarelor de perete din România și Republica Moldova. „Biserica Învierii” de la Mânăstirea Suceviţa a fost inclusă, cu întârziere, pe lista UNESCO (în raport cu alte biserici pictate pe exterior din nordul Moldovei)…

România este printre țările care își respectă angajamentele luate la nivel UNESCO. Iată de ce demintarii români consideră ca ar trebui să avem o reprezentare mai bună în structurile UNESCO. Se reiterează intenția de a crea o dimensiune parlamentară la nivel UNESCO, o dimensiune importantă, pentru o mai bună promovare a elementelor de patrimoniu național; Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO își propune, prin acțiunile sale, să sprijine demersurile de înscriere a elementelor naționale în Patrimoniul UNESCO (pe cele pe care le consideră fezabile), precum și să susțină măsurile de protecție și conservare a monumentelor ce figurează în Listă…, dar sunt în pericol de a cunoaște excluderea; schimbările climatice, creşterea nevoilor populaţiei, coroborate cu resursele limitate reprezintă, de asemenea, provocări ce sunt pe agenda şi în atenţia UNESCO şi ar trebui să fie o preocupare permanentă la nivelul fiecarei naţiuni, o gestionare atentă a acestora fiind necesară…

Urmărindu-se evidenţierea elementelor noastre de patrimoniu mondial, precum şi necesitatea protejării şi conservării acestora, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO a iniţiat o propunere legislativă care a devenit lege, Legea 160/2013, prin care ziua de 16 noiembrie a fost declarată Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România.

În cadrul celei de-a 12-a sesiuni a Comitetului interguvernamental de salvgardare a patrimoniului cultural imaterial, ce va avea loc în Jeju/Republica Coreea,  perioada 4-9 decembrie 2017, se va discuta propunerea de înscriere în Lista Patrimoniului Mondial Imaterial a dosarului multinațional România – Bulgaria – Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei – Republica Moldova privind Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie…

*